Contractul de depozit

Contractul de depozit

Contractul de depozit este reglementat in principal de Codul Civil - Titlul XII din Cartea a III - a (Art.1591 - 1632).

Depozitul este acel contract prin care o parte numita deponent remite un bun sau mai multe bunuri unei parti numita depozitar , cu obligatia ptr acesta de a le pastra si a le conserva precum si de a le restitui , in natura , la cererea deponentului.

Depozitul este de doua feluri : - depozitul propriu - zis este intotdeauna conventional si are ca obiect bunuri mobile nelitigioase.Ele pot fi : - depozit obisnuit (regulat sau voluntar) ; depozit necesar ; depozit neregulat.

- Sechestrul este depozitul care are ca obiect bunuri litigioase inclusiv imobile si poate fi conventional sau judiciar.

Caractere juridice.

Depozitul este un contract real - incheirea lui valabila presupune acordul de vointa dintre parti dar si remiterea efectiva a bunului de la deponent la depozitar.Simplul acord de vointa dintre parti , fara a se realiza remiterea materiala a bunurilor , valoareaza antecontractul de depozit.

Depozitul este un contract cu titlu gratuit dar poate fi si cu titlu oneros.In art. 1593 alin.1 din C.civ arata ca depozitul este un contract esential gratuit , in art 1600 alin 2. C.civ se precizeaza ca ptr paza depozitului, depozitarul poate fi remunerat.Gratuitatea tine de natura contractului de depozit si nu de esenta sa.In lipsa de stipulatie contrara , depozitul se prezuma a fi cu titlu gratuit.Sunt situatii , insa , cand depozitarul desfasoara activitati de patrare si conservare cu caracter profesional.In aceste cazuri , depozitul este prezumat a fi cu titlu oneros.

Depozitul gratuit este un contract unilateral deoarece , din momentul incheierii lui , da nastere la obligatii numai in sarcina depozitarului , chiard aca , pe parcursul executarii contractului se nasc obligatii si in sarcina deponentului , obligatiile fiind in acest caz extracontractuale.

Daca depozitul este cu titlu oneros , obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente din momentul incheierii contractului , depozitul fiind astfel un contract sinalagmatic.

Depozitul nu este , in pricipiu translativ de proprietate , depozitarul avand doar calitatea de detentor precar.El are obligatia de restituire a bunurilor depozitate.Exceptie face depozitul neregulat - contract translativ de proprietate care are ca obiect bunuri fungibile si consumptibile.In aceasta situatie , depozitarul dobandeste dreptul de proprietate asupra bunurilor depozitate iar la scadenta va restitui bunuri de acelasi gen ,aceeasi cantitate si calitate.

Depozitul obisnuit (voluntar sau regulat)

Depozitul voluntar se face intotdeauna numai de catre proprietarul lucrului depozitat sau prin consimtamantul sau express au tacit (art.1596 C.Civ).

Ptr a se incheia contractul , in mod valabil , deponentul trebuie sa aiba capacitatea de a face cate de administrare , pec and depozitarul trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu , adica de a face acte de dispozitie. (art 1598 C civ).

Obiectul contractului sunt bunurile mobile (art.1593 alin 1 C.civ).Ptr incheierea valabila fiind necesara remiterea materiala a bunurilor , acestea trebuie sa fie bunuri corporale.Pot forma , obiect al depozitului obisnuit si creantele incorporate in titluri de purtator , deoarece ele sunt asimilate bunurilor mobile corporale , putand fi astfel transmise din mana in mana.Obiectul contractului trebuie sa fie determinat chiard aca dupa natura lor bunurile ar fi consumptibile si fungibile.

Inscrisul constatator este necesar indiferent daca bunurile depozitate au o valoare mai mica decat cea prevazuta in art.1991 C.civ.Dovada contractului se face prin inscrisuri iar atunci cand exista un inceput de dovada scrisa , proba se poate fi completata cu martori sau prezumtii.Recunoasterea de catre depozitar , constituie o proba suficienta ptr existenta depozitului.Remiterea materiala a bunurilor fiind un fapt juridic , poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Efectele depozitului obisnuit.

In principiu , depozitul este un contract unilateral si in aceasta situatie obligatiile se nasc numai in sarcina depozitarului.Deponentului in revin numai anumite obligatii , de natura extracontractuala , care isi au izvorul in fapte juridice licite si ilicite.Cand depozitul este cu titlu oneros , contractul devine sinalagmatic , dand nastere , astfel , la obligatii si in sarcina deponentului si anume obligatia de a plati depozitarului , remuneratie convenita.

Obligatia depozitarului.

Obligatia de a pastra si conserva bunul primit in depozit.

Art.1599 C.civ ''depozitarul trebuie a ingrijeasca de paza lucrului depozitat intocmai precum ingrijeste de paza lucrului sau''.Culpa debitorului se apreciaza in concret si nu in abstract.Deponentul nu poate sa ceara depozitarului o grija mai mare ptr lucrurile depozitate decat aceea avuta ptr bunurile sale.

Art. 1600 din C.civ precizeaza ca dispozitia din art.1599 C.civ se aplica cu mai mare rigoare :

-cand depozitarul s-ar fi oferit a primi un depozit

-cand s-ar fi stipulat vreo plata ptr paza depozituluii

-cand depozitul s-a facut numai in folosul depozitarului

-cand s-ar fi convenit expres ca depozitarul sa fie raspunzator de orice culpa.

Nerespectarea obligatiei de pastrare si conservare a bunului de catre depozitar atrage raspunderea acestuia , ce consta in repararea prejudiciului suferit de catre deponent.Partile pot stipula in contract clauze din care sa rezulte ca depozitarul nu raspunde decat ptr dol sau culpa grava asimilata dolului.De asemenea,partile pot convenii si asupra unor clauze de atenuare a raspunderii lor.

Ptr deteriorarile pricinuite sau pierirea bunului depozitat , in caz de forta majora,depozitarul nu raspunde , riscul fiind suportat de catre deponent , cu exceptia cazului cand acesta a fost pus in intarziere ptr executarea obligatiei de restituire a bunului daca nu face dovada ca bunur ar fi pierit si la deponent.

Avand obligatia de pastrare si conservare a bunului , depozitarul nu are dreptul de a se folosi de bunul primit in depozit decat  cu permisiunea expresa sau tacita a deponentului.In caz de folosire a bunului depozitat ,el poate fi obligat la daune-interese , potrivit dreptului comun.

Obligatia de a restitui bunul depozitat.

a) Modul restituirii.

Art.1604 alin.1 C.civ ''depozitarul trebuie sa inapoieze tot acel lucru ce a primit''.Ptr ca este doar un detentor precar , el nu poate dobandi si consuma fructele produse de bunul depozitat , trebuind sa restituie odata cu acesta deponentului (art. 1608 C.civ).Restituierea in natura a bunului depozitat se face in starea in care se afla in acel moment.In caz de pieire fortuita , totala sau partiala a bunului depozitat sau pieirea se datoreaza unei terte persoane , depozitaruk este obligat sa plateasca deponentului o suma de bani ce reprezinta , indemnizatia de asigurare primita de la asigurator sau orice alta prestatie primita ca despagubire.Se executa obligatia de restituire si in situatia in care depozitarul decedeaza de catre mostenitorii acestuia.

b) Locul restituirii - restituirea se face , daca nu exista o stipulatie contrara , la locul unde bunul este depozitat.Daca partile au prevazut un alt loc, depozitarul trebuie sa transporte bunul in acel loc,cheltuielile fiind suportate de catre deponent.

c) Termenul restituirii.

Bunul depozitat trebuie restituit la termenul prevazut in contract.,insa deponentul poate cere restituirea oricand , inainte de termen.Depozitarul nu poate refuza restituirea bunului inainte de termen decat in anumite situatii : daca i s-a comunicat oficial ca asupra bunului s-a instituit un sechestru sau s-au inregistrat opozitii la restituire din partea unui tert care pretinde ca este adevarul proprietar.El va pastra bunul pana la solutionarea litigiului chiar peste termenul stipulat in contract.In caz de nerestituire a bunului dpeozitat , deponentul are la indemana doua actiuni :

- o actiune personala - bazata pe contractul de depozit,actiune ce se prescrie in termen general de 3 ani.

-o actiune in revendicare - ce se intemeiaza pe dreptul de proprietate a deponentului , actiune reale imprescriptibila.

Daca depozitarul refuza sa restituie bunul si acesta se afla in detentia sa , deponentul poate cere executarea silita, potrivit obligatiei de a face.

d) Creditorul obligatiei de restituire

Art.1609 C.civ - depozitarul nu trebuie s arestituie lucrul depozitat decat acelui ce i l-a incredintat sau acelui in al carui nume s-a facut depozitul sau persoanei aratate spre a-l primi.

In aceste conditii bunul poate fi restituit :

-deponentului sau persoanei indicate de catre acesta care poate fi un mandatar sau alta persoana ;

-mandantului , in numele caruia s-a incheiat un contract de depozit ;

-mostenitorilor legali sau testamentari , dupa moartea deponentului

-reprezentantului legal , daca deponentul intre timp a devenit incapabil

-daca depozitarul descopera ca bunul a fost furat si afla cine este adevaratul proprietar m el este obligati sa-l instiinteze pe acesta sa-si valorifice dreptul.In caz contrar,el in restituie persoanei care l-a predat.

Obligatiile deponentului.

Obligatiile deponentului pot fi extracontractuale si contractuale.

Deponentul nu este obligat cu nimic fata de depozitar , insa , pot aparea unele obligatii extracontractuale ptr deponent izvorate din gestiunea intereselor altei persoane sau din imbogatirea fara just temei.

Obligatia de a ridica bunul depozitat.

Aceasta obligatie subzista indiferent de caracterul gratuit sau oneros al contractului.Bunul depozitat trebuie ridicat la termenul prevazut in constract sau in lipsa acestuia , termenul stabilit de instanta , la cererea depozitarului , sub sanctiunea daunelor - interese.In nici un caz, depozitarul nu poate sa-si insuseasca sau instraineze bunul neridicat de catre deponent dar nici sa-l pastreze dupa expirarea termenului.

Cand depozitul este cu titlu oneros , el devine contract sinalagmatic ce da nastere la obligatii atat in sarcine depozitarului cat si in cea a deponentului , obligatiile fiind astfel contractuale.

Obligatia de a plati remuneratia convenita prin contract.Daca partile au convenit sa fie cu titlu oneros , deponentul are obligatia sa-i plateasca depozitarului remuneratia stipulata prin contract.

DEPOZITUL NECESAR

Depozitul necesar este contractul in care , deponentul diind sub amenintarea unei intamplari neprevazute precum ar fi : incendiu , cutremur , inundatii , naufragiu sau alt eveniment de forta majora si care prezinta un pericol real , este in imposibilitatea de a face alegerea libera a depozitarului si de a intocmai un inscris constatator al depozitului.

Datorita conditiilor speciale in care se incheie depozitul necesar , prin derogare de la drpetul comun , proba contractului se poate face cu orice mijloc de proba , inclusiv cu proba cu martori , indeiferent de valoarea bunului.

Depozitul hotelier - contractul prin care o parte numita deponent remite un bun sau mai multe bunuri spre pastrare unei alte parti numita depozitar , ca urmare a incheierii contractului de turism , cu obligatia acestuia de a i le restitui.

Intrucat depozitul hotelier este un contract cu titlu oneros , raspunderea depozitarului este apreciata cu mai multa severitate.El raspunde ptr orice culpa , culpa sa fiind prezumata.Depozitarul raspunde ptr furtul si deteriorarea bunurilor deponentului de catre angajatii unitatii respective sau de catre strainii care o frecventeaza.

DEPOZITUL NEREGULAT

Depozitul neregulat este contractul prin care o parte numita deponent transmite in proprietate altei parti numita depozitar bunuri fungibile si consumptibile dupa natura lor cu obligatia pentru acesta , de a restitui deponentului alte bunuri , de acelasi gen , aceiasi cantitate si calitate.

Depozitul neregulat este un contract translativ de proprietate.Depozitarul devine , o data cu transferul bunurilor , proprietarul lor si exercita toate prerogativele dreptului de proprietate.El poseda , foloseste si dispune de bunurile depozitate dar suporta si riscul degradarii ori pieirii lor.Depozitul neregulat se aseamana cu imprumutul de consumatie.Delimitarea se face , insa , in functie de scopul urmarit la incheierea contractului.

Dovada contractului se face cu inscrisuri, cu matori sau prezumtii.

Depozitul neregulat de sume de bani la C.E.C. sau banci.

Prin acest contract depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse de catre deponent , persoana fizica sau juridical sis a le restituie la cerere , cu dobanzile aferente , titularului depunerii sau reprezentantului sau iar in caz de deces al titularului , mostenitorilor lui.

In cuprinsul contractului se pot insera de catre deponent , la depunere sau ulterior , cu acordul depozitarului , doua clauze speciale: - clauza de imputernicire - este un mandat prin care o persoana este imputernicita sa ceara restituirea in tot sau in parte , a sumelor depuse.Imputernicirea va produce efecte doar in timpul vietii mandantului sau mandatarului si inceteaza la moartea lor.

- clauza testamentara - Titularul desemneaza persoana sau persoanele carora li se vor restitui , la moartea sa , sumele de bani depuse.Va produce efecte doar la decesul titularului libretului.

Exista posibilitatea ca aceiasi persoana sa fie trecuta si in clauza de imputernicire cat si in clauza testamentara.In momentul depunerii sumelor de bani , C.E.C. sau banca va suporta riscul pieirii fortuite , ca proprietar si va raspunde ptr prejudiciile cauzate titularilor , in cazul cand s-au eliberat ori inregistrat gresit sumele depise , din culpa personalului angajat.

SECHESTRUL

Sechestrul este un contract de depozit care are ca obiect pastrarea unui bun sau mai multor bunuri cu privire la care exista un litigiu , pana la solutionarea acestuia.Sechestrul este conventional sau judiciar.

Sechestrul conventional este depozitul unui lucru in litigiu facut de una sau mai multe persoane , unui al treilea , care ia asupra si indatorirea de a-l restitui dupa terminarea procesului , celui carui va declara judecatorul ca se cuvine.Obiectul acestui depozit il pot forma nu numai bunurile mobile ci si acele imobile.Depozitarul nu poate fi eliberat de sechestru pana nu se termina procesul.

Sechestru judiciar - se instituie prin dispoazitia instantei de judecata la cererea partii interesate , care poate fi obligata sa depuna o actiune.Instanta poate sa dispuna sechestrul , cand obiectul il formeaza un imobil sau un bun mobil ptr a carui proprietate sau posesie se judeca doua sau mai multe persoane sau ptr bunurile oferite de un debitor ptr a-si executa obligatia.Sechestrul este cu titlu oneros.