Cercetarea urmelor lasate de picioare

Cercetarea urmelor lasate de picioare

Sunt folosite destul de rar in activitatea  de identificare, considerandu-se ca au mai putine posibilitati de individualizare datorita numarului relative redus de elemente caracteristice, cu exceptia celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului.

Din categoria urmelor de picioare fac parte:

urmele plantei piciorului - ale piciorului gol;

urmele piciorului semi-incaltat;

urmele de ciorapi sau de incaltaminte.

Urmele plantei piciorului si anume cele formate de piciorul gol sunt cele mai valoroase pentru individualizare, deoarece amprenta plantara (amprenta talpii piciorului) poate servi la o identificare certa a individului, echivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale.

Urmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduce forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii.

Urmele de incaltaminte daca sunt formate in conditii corespunzatoare (de ex. urme statice in pamantul moale) pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii.

In legatura cu urmele de nu trebuie sa confundam o urma dinamica (prin excelenta o urma de alunecare) cu urma create de piciorul aflat in mers, urma de natura statica.

Descoperirea urmelor de picioare:

Presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa se calce (parchet,linoleum, covoare, sol).   Aceasta activitatev poate fi asociata cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire. Descoperirea si revelarea urmelor piciorului gol nu difera cu mult de cercetarea urmelor de maini, in alternativa formarii lor ca urme latente.

Urmele de incaltaminte, in masura in care nu sunt vizibile sunt ceva mai greu de descoperit, cautarea lor facandu-se cu ajutorul unei raze incidente de lumina. Pentru urmele pe suprafete de genul covoarelor se folosesc dispozitive pe baza electricitatii statice. F imp este conservarea urmelor supuse act unor factori de natura sa le distruga (ploaie, vant, etc). Dupa descoperire si revelare este obligatorie masurarea urmelor.

Ridicarea prin mulaj a urmei formate in adancime se desfasoara imediat dupa fotografierea sau desenarea urmei pe o coala de calc, asezata pe o bucata de geam deasupra urmei. Substante de mulare: ghips, plastilina, parafina, latexul, etc.

Se impune o pregatire speciala a urmei si mulajului mai ales in conditiile formarii acestora in nisip, pamant zgrunturos sau moale, in zapada, etc. Astfel:

urmele formate in nisip necesita o intarire prin pulverizarea unui strat subtire de sarlac, precum si pulverizarea de ulei, pentru a preveni aderarea nisipului la mulaj;

la urmele formate in pamant zgrunturos se astupa gaurile prin presararea de parafina razuita care se incalzeste si se intinde uniform, oprind scurgerea pastei de gips in pamant.

urmele care prezinta prea multa umiditate sunt intarite prin presararea unui strat foarte subtire de gips, dupa care se pulverizeaza un strat fin de ulei;

dupa urmele in zapada se poate efectua un mulaj din sulf topit, datorita proprietatii acestuia de a se raci rapid, fara a-si pierde prea repede fluiditatea.

Interpretarea elementelor cararii de urma

Cararea de urme constituie obiectul cercetarii atente la FL dat reflectarii unor caracteristici individuale ale persoanei care pot oferi indicii pretioase. Elemente care caracterizeaza o carare de urme:

directia de miscare sau axa cararii de urme este linia mediana ce trece prin intervalul cuprins intre 2 siruri de pasi, indicand directia de deplasare;

linia mersului - o linie franta formata din segmentele care unesc intre ele partile din spate ale fiecarei urme;

latimea pasului luandu-se in calcul extremitatea interioara a calcaiului;

ungiul de mers masurat intre axa cararii de urme si axa longitudinala a talpii.

Interpretarea la fata locului

Din urmele izolate pot fi desprinse date referitoare la nr pers, sexul, talia si varsta, greutatea aproximativa etc.

Cararea de urme contine date ref la directia de deplasare, caracteristicile mersului, eventuale defecte anatomice, inaltime, starea psihofizica (de ex lung. pasului barbati mai mare cu 20 cm femei, unghiul pasului este mai mic la femei, batrani si copii). Neregularitatile aparute in mers pot indica nu numai o anumita strare psihica sau patologica, dar chiar si incercari de derutare a cercetarilor (mersul cu spatele, cararea in spate a unei persoane ori a unei greutati), se mai poate stab daca pers cunostea locul, daca a fol lumina pe timpul noptii, daca a stat la panda, etc.