Legatura dintre criminologie si alte stiinte

Legatura dintre criminologie si alte stiinte

Chiar daca unii cercetatori ii contesta caracterul de stiinta autonoma, iar altii o considera drept o stiinta a stiintelor, criminologia este o stiinta autonoma, cu obiect de studiu propriu si metode de cercetare specifice, avand o multitudine de conexiuni cu alte stiinte sau domenii ale stiintei.

§1. Intre criminologie si dreptul penal exista o foarte stransa legatura, deoarece mai intai criminologia a constituit un capitol important al dreptului penal, apoi a devenit o stiinta autonoma. Intre cele doua stiinte continua sa existe relatii de influenta reciproca, in sensul ca cercetarile din criminologie sunt avute in vedere la imbunatatirea legislatiei penale, iar legislatia penala, adaptata la specificul unei epoci istorice, inlesneste studiul criminologiei.

§2. Antropologia si criminologia au stranse legaturi, deoarece din antropologia generala s-a desprins antropologia criminala, prin cercetarile scolii pozitiviste italiene, cu reprezentantul ei de seama - Cesare Lombroso. Aceste legaturi continua si astazi in cadrul dezvoltarii unor noi teorii criminologice cu orientari neolombroziene.

§3. Criminologia si sociologia au stranse legaturi chiar mai dinainte de intemeierea scolii sociologice franceze. In prezent, aceste raporturi sunt dezvoltate de adeptii teoriilor de orientare sociologica.

§4. Criminologia are stranse legaturi cu psihologia si psihiatria, cunoscand ca una din cele trei orientari fundamentale in explicarea comportamentului deviant al omului l-a constituit orientarea psihologico-psihiatrica, marcata de intemeierea psihanalizei de catre Sigmund Freud si colaboratorii acestuia. In prezent, aceste legaturi sunt confirmate de cercetarile facute de catre adeptii teoriilor numite si teorii neofreudianiste.

Sectiunea a IV-a - Definitia criminologiei

Ni se pare foarte plastica formularea potrivit careia in domeniul criminologiei numarul definitiilor il egaleaza sau chiar il depaseste pe cel al criminologilor.

Un punct comun al tuturor definitiilor intalnite in lucrarile de specialitate il reprezinta faptul ca in majoritatea definitiilor se face referire la cel putin un reper care se regaseste in obiectul de studiu al criminologiei (criminalul, crima, criminalitatea, dinamica actului criminal, reactia sociala fata de criminalitate etc.).

Nu din dorinta de a fi neaparat original si de a adauga o definitie la cele cunoscute, ci pentru a respecta modul de sistematizare a obiectului de studiu al criminologiei si structura cursului, propunem urmatoarea definitie:

Criminologia este stiinta care studiaza fapta, faptuitorul si victima, pentru a stabili cauzele care determina si conditiile care favorizeaza sau inlesnesc savarsirea faptelor penale si a recomanda masuri de reeducare a infractorilor si de prevenire a infractiunilor.

BIBLIOGRAFIE

1. R.M. Stanoiu, Criminologie, Bucuresti, 1998.

2. Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996.

3. N. Giurgiu, Elemente de criminologie, Iasi, 1992.

4. I. Iacobuta, Criminologie, Iasi, 2002.

5. I. Iacobuta si colaboratorii, Criminologie, Iasi, 2007.

Subiecte pentru temele de control

1. Istoricul criminologiei

2. Cauzalitatea este obiect de studiu sau scop in criminologie?

3. Legatura dintre criminologie si dreptul penal.