PROPIETATILE DESENULUI PAPILAR

PROPIETATILE DESENULUI PAPILAR

Impunerea desenului papilar pentru cele mai valoroase si importante elemente de identificare a persoanei se datoreaza anumitor propietati¹. Unii autori evidentiaza doua astfel de proprietati: unicitatea si fixitatea iar altii socotesc ca ar avea trei, si inalterabilitatea².

1. Unicitatea desenului papilar

Cercetatorii in materie de dactiloscopie, pe baza studiilor efectuate si a experientei practice in acest domeniu, au ajuns la concluzia certa ca e imposibil a se intalni doua persoane cu desene papilare identice³.

Unicitatea sau individualitatea este inteleasa astfel ca fiecare persoana are relieful papilar propriu, ca existenta unica, nerepetabil la alt om. Numarul imens si varietatea detaliilor crestelor papilare pe o zona relativ limitata de pe suprafata palmelor si a talpilor inchid posibilitatea reala ca acelasi relief papilar sa se repete in mod identic la doua persoane⁴.

Fiecare desen papilar al fiecarui deget are o morfologie unica ne existand doua degete cu desen identic, chiar la aceeasi persoana.

Dupa cum subliniam intr-o sectiune anterioara dupa un calcul matematic, prin aranjamente si combinari, efectuat de catre Galton si de catre Balthazard⁵, la care, de fapt, nu s-au luat in considerare toate elementele s-a ajuns la rezultatul ca la cca. 64 miliarde de desene s-ar putea gasi doua desene papilare cu caracteristici coincidente; totusi, se poate considera acest lucru imposibil, deoarece, conform, legilor naturii, nu se poate admite existenta a doua lucruri absolut identice.

Intr-adevar, daca se iau in considerare si alte elemente decat cele patru avute in vedere Balthazard, a constatat folosind formula probabilitatii compuse ca practic nu se pot gasi doua amprente identice.

Unicitatea se explica prin varietatea desenelor papilare. Ele sunt variate atat in ceea ce priveste forma generala cat si in amanuntele constructiei crestelor ce le compun, chiar daca se gasesc doua desene papilare asemanatoare intre ele, parand la prima vedere identice la o examinare amanuntita se poate vedea ca detaliile crestelor papilare nu mai corespund ca numar, forma si plasament.

Emilian Stancu, op. cit., p. 119

Ion mircea, op. cit., p 65-66

Ghe. Pasescu, I. R. Constantin, op. cit., p. 42

2. Fixitatea desenului papilar

Fixitatea (stabilitatea) desenului papilar este o alta proprietate care consta in mentinerea formei detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la formarea sa, in luna a sasea intrauterina si pana la moartea persoanei. El nu se schimba nici pana la moartea persoanei, dar se distruge prin procesul de putrefactie a tesutului¹.

Singura modificare, fara implicatii in procesul identificarii, o reprezinta cresterea in dimensiuni a amprentei, pe masura dezvoltarii corpului, fara influenta asupra caracteristicilor crestelor papilare.

Aceasta proprietate nu trebuie interpretata intr-o maniera fixista, intrucat nu se exclude posibilitatea ivirii unei anumite modificari cum ar fi de exemplu: aparitia si disparitia unui detaliu, fara o interventie mecanica, chimica sau chirurgicala, modificare ce nu este de natura sa determine o diferenta calitativa intre desenele papilar ale aceleiasi persoane².

3. Inalterabilitatea desenului papilar

Relieful papilar se caracterizeaza prin aceea ca de-a lungul vietii el nu pate fi sters, modificat, pe cale fizica sau chimica, daca prin procedeul aplicat nu este distrus si stratul dermic in care se afla papilele. Orice leziuni produse la nivelul epidermei distrug crestele papilar doar vremelnic, Ele reapar in forma anterioara pe masura vindecarii pielii lezate³.

Dupa cum am aratat incercarile de distrugere a reliefului pielii prin frecare, arsuri superficiale sau procedee chimice nu pot inlatura desenul papilar decat vremelnic, deoarece intr-un timp scurt, dupa regenerarea pielii, acest desen apare din nou.

Pentru a se convinge de acest adevar, criminalistul francez Edmond Locard a experimentat pe propriile-i degete. Arzandu-se cu fierul rosu, cu apa clocotita si cu ulei incins, a constatat ca, dupa vindecare, forma si detaliile desenului sau papilar au ramas neschimbate⁴. Aceasta se explica prin faptul ca papilele sunt asezate in stratul de profunzime al pielii si in cazurile de ranire usoara, prin care nu li se afecteaza integritatea crestele papilare regenereaza in forma lor anterioara. Sunt cunoscute in acest sens cazurile cioplitorilor in piatra, zidarilor, celor ce lucreaza cu diferite substante chimice corozive ale carui desene papilare se altereaza frecvent in procesul activitatii specifice. Incetand de a mai veni in contact cu asemenea corpuri sau substante, dupa 8-10 zile epidermul se va reface si va

continua sa prezinte aceleasi caracteristici ale desenului papilar ca inainte de alterare.

Emilian Stancu, op. cit., p. 119

Gheorghe Pasescu, I.R. Constantin, op. cit., p.41

I. Mircea, op. cit., p. 65-66

Prof. V. Balthazard. Comunicare la Academia Fr. de St., 26 Iunie 1911 (vezi si E. Locard, Manual de Politie Stiintifica, Paris 1939)

Daca leziunea vizeaza intreaga grosime a pielii relieful papilar este distrus pentru totdeauna fiind inlocuit cu un tesut scleros inform (fig.4)

Fig.4

Arsurile si taieturile profunde care ataca dermul dupa vindecare fac sa nu mai apara desenul papilar, insa raman cicatrici, care reprezinta caracteristici deosebit de importante in identificarea dactiloscopica, avand in vedere forma lor si locul pe care il ocupa in morfologia desenului (fig.5)

Fig. 5

Gheorghe Pasescu, I.R. Constantin, op. cit., p. 42

Emilian Stancu, p. 120

Ion Mircea, op. cit., p.66

Dr.Valentin Sava, Manual de dactiloscopie, Buc.1943., p. 32

Astfel ranile adanci, care afecteaza in adancime stratul dermic, distrugand papilele, precum si unele boli de tipul leprei, pot duce la alterarea desenului. Au existat insa, indeosebi in perioada prohibitiei si incercari de transplant sau de inlaturare chirurgicala, putine la numar si fara efect pe plan juridic, interventia fiind depistata si dovedita.

Teoretic nu se exclude posibilitatea unui fals de amprenta, dar aceasta nu se efectueaza de infractor pe sau cu propiile dermatoglife, ci printr-un transfer de amprente. Ori tocmai modul de obtinere si de transferare propriu-zisa a urmei face usor detectabila incercarea de disimulare si ofera indicii privitoare la autorul faptei.