Examinarea la fata locului a cadavrului

Examinarea la fata locului a cadavrului

Examinarea cadavrului este efectuata de catre medicul legist impreuna cu procurorul criminalist. Este o activitate esentiala a cercetarii la fata locului, cu o imp deosebita in desfasurarea ulteriara a anchetei.

Prin aceasta se urmareste :

cauza si natura mortii.

posibilitatea executarii unor actiuni de autolezare

coresponenta dintre locul in care a fost gasita victima si locul real al comiterii infractiunii.

data si modul in care s-a savarsit omorul.

Constatarea mortii victimei

Examinarea cadavrului va incepe numai dupa ce medicul legist a constatat decesul, diagnostic pus pe baza semnelor cadaverice specifice instalarii mortii biologice si confirmat cu prilejul examenului necroptic.

Semnele precoce, cum sunt absenta respiratiei, incetarea activitatii cardiace, au o valoare relativa pentru ca pot fi rezultatul unei morti aparente.

Semnele semi tardive permite diagnosticarea cu certitudine a mortii, in general ele constand in racirea cadavrului, deshidratarea, rigiditatea cdaverica. Ele au importanta in stabilirea cauzei si datei mortii,  inclusiv in determinrea pozitiei cadavrului dupa instalarea mortii.

Semnele tardive si conservatoare sunt determinate de aparitia fenomenelor de putrefactie, si respectiv, a celor de mumifiere.

Examinarea propriu-zisa :

Dupa constatarea mortii, medicul legist si procurorul vor trece la examinarea cadavrului. Ea trebuie efectuata cu maxima atentie si minutiozitate, pentru a se evita concluzii pripite, in primul rand cu privire la cauza si natura mortii. Va parcurge acelasi faze ca si CFL (faza statica si faza dinamica)

In faza statica, se determina in ppal:

- locul in care a fost descoperit cadavrul, amplasarea in raport cu urmele si obiectele din jurul sau;

- pozitia corpului.

In faza dinamica, vor fi examinate, in ordine :

imbracamintea si incaltamintea cadavrului - caracterisitici proprii, eventuale pete sau urme, lipsa unor parti sau a unor obiecte ce lasa urme (ceas, verigheta)

- corpul cadavrului  - se examineaza plecandu-se de la elem generala, cum sunt de ex, constitutia fizica, culoarea pielii, semnele particulare, mainile si unghiile cadavrului, orificiile naturale ale cadavrului. Dupa examinarea generala, se trece la examinarea amanuntita, urmarindu-se cercetarea leziunilor vizibile, a mainilor si a unghiilor, precum si a orificiilor naturale. Totodata, vor fi facute mentiuni cu privire la cercetarea obiectelor sau materialelor ce au servit la imobilizarea sau la strangularea victimei.

Stabilirea datei mortii si a eventualelor modificari in pozitia cadavrului 

In acest scop se procedeaza la studierea semnelor specifice mortii, avand in vedere ca daca intervalul de timp scurs de la momentul decesului si cel al descoperirii cadavrului este mai scurt, atunci determinarea mortii va fi mai exacta.

In cazul semnelor precoce , semnifictive sunt reactiile pupilei la unele reactii chimice intr-o limita de pana la 4 ore de la deces (in cazul atropinei) sau 6 ore de la deces (in cazul policarpinei). Celelalte semne precoce ale mortii (incetarea activitatii cardiace, absenta respiratiei) nu pot fi luate in considerare decat daca au fost sesizate de o persoana avizata, aflata langa victima in momentul survenirii mortii.

In cazul semnelor semitardive, observam :

a          pierdere de caldura - un grad pe ora, cadavrul ajungand la temperatura mediului ambiant in aprox. 20 de ore

a          rigiditatea cadaverica - incepanad cu maxilarul inferior si coboara spre membrele inferioare, intreg ciclul fiind cuprins intre 2-36 ore de la deces

a          lividitatile cadaverice - apar dupa cca 5 ore si nu s emai modifica prin schimbarea pozitie cadavrului dupa aprox 12 ore din momentul mortii ; ele sunt deosebit de importante in stabilirea unor eventuale modificari intervenite in pozitia cadavrului (de ex : daca un cadavru e gasit cu fata in jos, iar dupa 12 ore apar lividitati de spate, insemna ca avem de-a face o schimbare a pozitiei cadavrului)

Referitor la semnele precoce si semitardive, in literatura occidentala, se indica urmatoarele :

- corpul cald si suplu, cu corneea umeda si trasnparenta, fara lividitati - denota ca moartea a survenit de 1-2 ore

- aparitia lividitatilor la nivelul gatului, racirea si rigiditatea articulatiei maxilarului - moarte survenita de 3-4 ore

- confluenta lividitatilor de suprafata mare si rigiditatea musculaturii scheletice, insotita de pierderea transparetei corneei - moarte survenita de 8-10 ore

- persistenta la presiune a lividitatilor si nemodificarea pozitiei - moarte de aprox. 12 ore

In stabilirea momentului mortii sunt luati in calcul si alti factori (starea digestiei alimentare din stomac, prezenta faunei cadaverice, etc)