REGIUNILE PALMEI

REGIUNILE PALMEI

In functie de locul pe care il ocupa desenele papilare ale mainii sunt structurate dupa cum urmeaza¹:

a) Regiunea digitala cu zonele falangetei, falanginei si falangei, despartite de santurile flexorale;

b) Regiunea palmara cu zonele digito palmara, tenara si hipotenara.

Al doilea criteriu il constituie clasificarea impresiunilor si urmelor palmare dupa regiunile palmei de la care provine. Fiecare palma cuprinde trei regiuni. In sistemul de clasificare regiunile vor fi notate cu cifrele romane (I, II, III), precedate de indicativul mainii de la care provine: DI, DII, DIII - palma dreapta si S I, S II, S III palma stanga. In total vom avea 6 regiuni pentru ambele maini (cate trei pentru fiecare palma).

Ordinea de notare a regiunilor palmei este urmatoarea:

Ø regiunea digeto - palmara (notata cu I) cuprinsa intre regiunea santurilor de flexiune a falangelor celor patru degete (aratator, mijlociu, inelar si mic), la partea superioara si santuI de flexiune metacarpian, in partea inferioara.

Pentru o delimitare mai precisa a acestei regiuni de celelalte, se urmareste directia santului de flexiune metacarpian, pornind de Ia marginea externa a palmei, pana la locul de jonctiune cu santul de flexiune de la baza policelui, aceasta linie constituind, de altfel axul transversal al palmei;

Ø regiunea hipo - tenara, (notata cu II) aflata intre santul de flexiune metacarpian Ia partea superioara, santul de flexiune de la baza policelui, in partea stanga, respectiv dreapta (dupa cum regiunea provine de la mana dreapta sau stanga) si marginea externa a palmei;

Ø regiunea tenara (notata cu III) localizata intre santul de flexiune de la baza policelui, in partea superioara si stanga, respectiv dreapta (dupa cum regiunea provine de la mana dreapta sau stanga) si santul de flexiune de la baza falangei policelui, in partea stanga sau dreapta.

Pentru regiunea tenara:

D sau S III - A;

D Ill - Ad;

D sau S Ill ∆ dextro sau (S) sinistro (t) - lat triliniar;

D sau S III ∆ dextro sau (S) sinistro (si) - lat simplu;

D sau S III Bod - bideltic oval dreapta;

Emilian Stancu - "Tratat de criminalistica", Editura ACTAMI, Bucuresti, Ed. 2001, p.157.

D sau S III B∆d - bideltic forma spirala dreapta;

D sau S III - LPL - lat creste perpendiculare lat;

D sau S III - LPL - lat creste perpendiculare in prelungire.

Pentru a se restrange si mai mult subgrupurile in cadrul clasificarii pe regiuni, s-ar putea zona (imparti) regiunea a II-a (hipotenara), printr-o axa transversala fata de care sa se delimiteze anumite particularitati ale desenului papilar, cum ar fi: lat dublu plasat chiar pe axa transversala, etc.

S-ar putea clasifica in cadrul regiunii in functiune de alte particularitati ale desenului papilar.

1. Functionarea cartotecii urmelor palmare

2. Actualizarea cartotecii

Intr-o prima forma de realizare a clasificarii dactiloscopice palmare, in evidenta trebuie sa fie introduse numai fiseIe cu impresiuni palmare ale infractorilor ce au savarsit sau savarsesc infractiuni prin a caror masura pot lasa la fata locului urme papilare. Aceasta conditie ramane valabila chiar daca Ia infractiuniile pentru care autorii lor au fost cercetati sau condamnati n-au fost lasate astfel de urme.

Amprenta palmara si decadactilara se executa, dupa caz, de subofiterii de Ia arest sau specialistii criminalisti, odata cu luarea impresiunilor monodactilare.

Consideram necesar ca, odata cu amprentarea palmara, sa se ia si impresiunile digitale, intrucat in colectiile de fotograme sunt si urme digitale ridicate da Ia cauzele ramase cu autori necunoscuti, care nu indeplinesc conditiile pentru valorificarea lor Ia dosarul central. Or, concomitent cu examinarea urmelor palmare, pot fi comparate si cele digitale cu un numar redus de elemente papilare si care nu pot fi precis stabilite in vederea clasificarii monodactilare.

3. Activitatea de clasificare

Impresiunile palmare vor fi lipite pe regiuni, pe file tip, si se vor carta in ordinea regiunilor stabilite si a formulelor posibile de clasificare, asa cum au fost exemplificate mai inainte. Pe masura ce se obtin file cu impresiuni decapalmare, acestea se carteaza, dupa ce s-a stabilit, pe fila de baza, formula generala, separat pentru fiecare palma.

4. Modul de cartare

Pentru cartarea fotogramelor urmelor papilare se va folosi o fila pe care acestea se vor lipi, in marime naturala sau, cel mult marite de doua ori. De asemenea, se vor mentiona: data efectuarii cercetarii Ia fata locului, de pe ce obiecte s-au ridicat aceste urme, regiunea palmei care le-a creat, alte date necesare pentru cartoteca. Pe aceeasi fila vor fi lipite si fotogramele urmelor papilare digitale nedefinite, incomplete, cu care se vor efectua comparatii in clasorul decapalmar.

In principiu, urmele palmare pot fi cartate in clasor asa cum au fost ridicate de Ia fata locului, dupa ce au fost prelucrate, fara a le mai imparti pe regiuni. Acest Iucru este posibil pentru ca oricum, se fixeaza formula pentru fiecare regiune, iar cautarea in clasorul cu impresiuni se face dupa anumite particularitati ale unei anumite regiuni si, deci, nu se pune strict problema cartarii separate a urmelor.

Pentru a raspunde prompt oricaror solicitari, organizarea in clasor a fiselor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:

Ø fisele corespunzatoare mainii drepte se vor grupa intr-un clasor, iar cele pentru mana stanga in altul;

Ø in cadrul fiecarui clasor se vor crea trei compartimente separate pentru regiunile digito-palmare (I), hipotenara (II) si tenara (III);

Ø fiecare compartiment aI clasorul lui va fi divizat in sertare corespunzatoare pentru fisele ce poarta amprentele regiunilor desenelor palmare.

5. Operatii tehnice necesare compararii in cartoteca palmara

In ordine, operatorul cartotecii va executa urmatoarele activitati:

Ø verificarea fotogramei urmei palmare, pentru a stabili daca contine mentiunile referitoare Ia locul de unde a fost ridicata urma, data comiterii faptei, daca au fost efectuate comparatii de excludere;

Ø examinarea urmei, in vederea stabilirii daca urma este apta pentru a i se pune formula, in caz negativ fotograma urmei se restituie organului judiciar, cu mentiunea sa fie comparata numai cu amprentele palmare ale persoanelor din cercul de suspecti;

Ø stabilirea formulei palmare;

Ø compararea urmei cu grupul de fise cartate in sertarele ce poarta aceeasi formula;

Ø comunicarea in scris a rezultatului negativ sau intocmirea raportului de constatare tehnico-stiintifica in cazul pozitiv.

Dupa comparare, urma ramane in continuare in cartoteca pentru a fi comparata cu fisele nou intrate in clasoare.

Cand se ridica de la fata locului multe urme palmare, daca acestea sunt valorificate operativ prin expertize sau constatari tehnico-stiintifice pe masura rezolvarii cazurilor de la care au fost ridicate. o astfel de cartoteca manuala nu mai este eficienta, organizarea ei in sistem automat fiind insa in orice situatie benefica.

6. Formulele posibile de clasificare si subclasificare palmara, pe regiuni.

In continuare prezentam cateva desene papilare palmare si formulele corespunzatoare acestora.

a) Pentru regiunea digito-palmara (I).

D si SI₁ - N₃ - a (.) - toate fisele cu impresiuni avand desenul papilar normal, format din creste liniare sau arcuite, cuprinse intre deltele: a si b, b si c, c si d.

D si SI - a (.) - toate fiseIe cu impresiuni care prezinta, atat inainte, cat si dupa prima delta, un anumit tip de desen papilar (Iat, cerc). Pentru mana stanga formula se scrie SIN.

D si SI - b (.) - toate fisele cu impresiuni ce obtin un anumit tip de desen papilar numai dupa cea de a doua delta.

D si SI - C (.) - idem numai dupa cea de a III-a delta,

D si SI - a, b, c, d, () - toate fisele cu impresiuni prezentand un anumit tip de desen papilar intre delte,

D si SI - a, b, c, (..) - toate fisele cu impresiuni cu un anumit tip de desen papilar, inainte si dupa deltele a si b (respectiv intre deltele a - b si b - c),

D si SI₇ - b, c, d (..) - idem, numai dupa deltele a si c (respectiv intre deltele a - b si c - d)

D si SI₈ - b, c, d (..) - idem, numai dupa deltele a -b si c (respectiv intre deItele b - c si c -d),

D si SI₉ - exceptional (E) - toate fisele cu impresiuni ce au desene papilare diferite de cele indicate mai sus.

b) Pentru regiunea hipotenara (II) :

DIIN - DIINi - toate regiunile din aceasta regiune reprezentand vreun tip de desen papilar liniar, este format din creste papilare usor arcuite,

D si SII - A () - toate impresiunile din aceasta regiune avand numai tipuri de desene sub forma de arc (simplu, pin),

D si SII - L (.) - idem care contin numai desene papilare sub forma de laturi (simple, liniare, biliniar, etc.),

D si SII - B (..) - idem ce au numai desene papilare sub forma de cercuri (cu punct, spiral etc.),

D si SII - N (..) - toate impresiunile din aceasta regiune reprezentand vreun tip de desen papilar. Acesta este format numai din creste papilare, liniare sau usor arcuite.

D si SII - ED sau ES - toate impresiunile din aceasta regiune cu lat dextrodeltic sau sinistrodeltic deschis in exterior,

D si SII - E∆ - idem cu doua laturi cu deschidere exterioara si marginite de cate doua delte,

D si SII - E∆ - idem au un lat cu deschidere exterioara, marginit de doua delte,

D si SII - ∆EI∆ (S) - idem au un lat cu deschidere exterioara si altul cu

EI∆ (D) deschidere interioara marginite de cate o delta,

D si SII - exceptionale (E) - alte tipuri si varietati de desene papilare necuprinse in celelalte clasificari.

c) Pentru regiunea tenara (III):

D si SIII- A (.) idem ca la regiunea a II-a,

D si SIII - idem ca la regiunea a Il-a,

D si SIII - B (..) idem ca la regiunea a Il-a,

D si SIII - L - L - desen papilar caracterizat printr-un sistem de doua laturi cap la cap,

D si SIII - LPL - tipuri de laturi cap la cap, intre care sunt creste papilare perpendiculare pe axa celor doua laturi,

D si SIII - LP - tip de desen prevazut cu creste papilare perpendiculare cu lat in prelungire,

D si SIll₇ - PL - desen papilar cu creste perpendiculare cu lat in prelungire,

D si SIII - B (c sau I) - desen papilar prevazut cu cerc, in prelungirea

(c sau l) B este alt cerc sau Iat invers, cerc si lat in prelungirea lui fiind un alt desen tip cerc,

D si SIII - exceptionale (E) - alte desene papilare caracteristice ce nu au fost cartate in celelalte variante.¹

Coordonator Jon Anghelescu - Tratat practic de criminalistica, vol. V. cap. II. Sectiunea a IV- a Ed. Bucuresti 1985 pag. 119 - 120.