Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
» URMELE DE DINTI


URMELE DE DINTI


URMELE DE DINTI

Ca orice creatie a naturii, si dintii omului, in cadrul aspectului lor in general propriu speciei, au multe caracteristici generale si individuale, care se observa la orice persoana fie in vorbirea sa obisnuita, fie in urmele create prin muscare . Aceste urme se gasesc mai rar la locul comiterii infractiunilor dar pot fi prezente ca fiind create prin muscare pe obiectele primitoare, putand aparea pe alimente, obiecte sau pe corpul victimei .



Urmele de dinti fac parte din acea categorie de urme care ofera o baza sigura de identificare, atat sub raport criminalistic cat si medico-legal, datorita unor caracteristici ale formei, dispunerii si particularitatilor prezentate de fiecare dinte, indeosebi dupa varsta de 25 de ani, cand intreaga dantura este, in general, formata . Astfel, latimea dintilor, pozitia si distanta dintre ei, uzurile, eventualele lipsuri, diverse afectiuni - carii - tratamente si lucrari stomatologice etc. ofera suficiente elemente de identificare a persoanelor .

Cercetarile sistematice intreprinse in ultimii ani, pentru stabilirea de metode si mijloace stiintifice de identificare a persoanelor, fie in cazul savarsirii unei infractiuni, fie in ipoteza stabilirii identitatii victimelor unor accidente, catastrofe, in general a cadavrelor necunoscute, au dus la conturarea unui domeniu distinct, inter-disciplinar, denumit odontologie judiciara. Potrivit opiniei exprimate in literatura de specialitate, odontologia judiciara are rolul de a studia dintii si urmele acestora, astfel incat expertizele stomatologice sa serveasca la stabilirea adevarului in procesul judiciar[5].

Urmele de dinti, asa cum se descopera pe corpul persoanelor, pe alimente si pe diferite obiecte, se prezinta sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adancime . In privinta posibilitatilor de identificare, a valorii lor probante, urmele statice sunt considerate mai valoroase datorita redari unui numar mare de caracteristici . Cu toate acestea, si urmele dinamice formate in timpul muscaturii, care a determinat desprinderea unei portiuni dintr-un anumit obiect, servesc la identificarea persoanelor, si mai ales a celor tinere . La tineri se au in vedere caracteristici de relief ale dintilor. Bineinteles ca este posibila si identificarea persoanelor adulte, dupa celelalte caracteristici prezentate de forma si dispunerea fiecarui dinte .

Precum am mai precizat anterior, omul lasa urme de dinti utile cercetarii criminalistice pe o gama variata de produse alimentare, pe corpul uman, precum si pe obiectele asupra carora actioneaza pentru ruperea sau desprinderea din anumite sisteme, in care se afla ele. In functie de natura obiectului primitor si de forta cu care actioneaza dintii asupra sa, urmele create sunt de suprafata si de adancime. Cand dintii patrund in masa obiectului primitor, urmele de adancime sunt in acelasi timp si dinamice, mai ales daca prin muscare s-a desprins o parte din produsul alimentar sau din obiectul respectiv[10].

Caracteristicile individuale ale incisivilor si caninilor omului, care ii fac sa se distinga intre ei de la un individ la altul, sunt latimea variata, distantele diferite dintre ei, diferenta de pozitie pe cele doua arcade, gradul diferit de uzura, precum si particularitatile medicale survenite de-a lungul vietii. Aceste caracteristici, inmanunchiate la un loc, constituie elemente sigure pentru identificarea persoanei in cauza[11].

Premisele stiintifice ale identificarii dupa urmele create de dinti pe corpul uman sunt reprezentate de calitatile aparatului dento-alveolar prin insumarea urmatoarelor proprietati: unicitatea stabilitatea relativa, individualitatea si reflectivitatea, toate in stransa legatura cu capacitatea tesuturilor umane de a reactiona defensiv la actiunea mecanica si biologica.

In scopul analizarii comparative de valori angulare se procedeaza , de regula, la pregatirea materialului model de comparatie, executand urmatoarele operatiuni, dupa cum urmeaza:

in scopul folosirii unui material receptor cu dimensiuni si calitati de plasticitate cvasiechivalente, o solutie convenabila o constituie hartia folio de culoare alba - utilizata in tehnica criminalistica la transferul desenelor papilare descoperite pe diferite suprafete si relevate cu variate pulberi aderente - asezate pe un suport semi-flexibil;

aplicarea pe suprafata ocluzala a mulajului pozitiv reprezentand dentitia, a unui strat de praf negru;

provocarea aparitiei urme-forma, simulandu-se cu mulajul manevre de muscare prin apasari cu diferite intensitati si sub diferite unghiuri;

fotografierea urmelor-forma obtinute metri si obtinerea imaginilor;[12]

In cursul desfasurarii acestei ultime activitati mentionate anterior, pot interveni efecte ale unor factori obiectivi de eroare, constand in principal in: caracterul de relativa asemanare a detaliilor mecanice si fizico-chimice intre tesuturile umane vii si cele proprii masei de material constitutiv al suportului de receptare, artificial realizat, posedand calitati plastice intentionat influentate; diferenta intre configuratia anatomica a tesuturilor in plina evolutie a secventelor constitutive de cuplu de impactare cu suprafata activa a agentului vulnerant si suprafata planului de receptare a mulajului pozitiv al dentitiei; cerat diferenta de intensitate a apararii si influenta mecanismului de producere a urmelor-forma in litigiu prin inevitabila coparticipare autor-victima.

Pentru examinarea comparativa de elemente descriptive se procedeaza la trasarea acestora pe imaginile materialelor in litigiu si obtinute experimental, iar cu ajutorul unui suport transparent se va contura aspectul si dimensiunea morfofiziologica a urmelor-forma.

La fiecare dintre urmele forma de muscatura se iau in considerare elementele descriptive mai bine nuantate de urmele in litigiu, procedandu-se in consecinta la examinarea comparativa de valori angulare stabilite ca sediu, dupa cum se ilustreaza pe fiecare din imaginile foto respective, iar evaluarile rezultate sunt sintetizate sub forma unui tabel sinoptic. Daca tinem cont de interventia efectelor actiunii factorilor de eroare, se accepta ca marja de variatie intre anumite limite prestabilite, considerand rapuns de corespondenta sau non-corespondenta daca rezultatele sau incadrat sau nu in acesta.[14]

Intrucat urmele de dinti sunt intotdeauna vizibile, cautarea si descoperirea lor nu preintampina greutati. Tinand seama de natura faptei si de ansamblul locului in care a fost comisa, daca sunt examinate cu atentie, cu ochiul neinarmat, alimentele, obiectele sau corpul persoanei pe care s-ar fi putut forma, aceste urme se descopera cu usurinta, fie in conditii de lumina naturala, fie prin iluminarea obiectelor respective cu ajutorul unor izvoare de lumina artificiala[15].



Ion Mircea, op.cit., p. 108

Sorin Alamoreanu, op.cit., p. 76

Emilian Stancu, op.cit., p. 159

Camil Suciu, op.cit., p. 258-259

Emilian Stancu, op.cit., p. 160

Sorin Alamoreanu, op.cit., p. 76, Emilian Stancu, op.cit., p. 160, Ion Mircea, op.cit., p. 109

In acest sens vom lua ca exemplu cazul " Ramaru ", unde urmele de dinti descoperite pe corpul victimelor, alaturi de modul de operare, au constituit un indiciu pretios de stabilire a faptului ca omorurile erau savarsite de acelasi autor.

La persoanele tinere, pana la aproximativ 20-25 de ani, dintii prezinta un microrelief caracteristic, sub forma unor neregularitati sau striatii longitudinale, specifice fiecarei persoane, care permit identificari certe.

Emilian Stancu, op.cit., p. 160

Ion Mircea, op.cit., p. 108

Camil Suciu, op.cit., p. 258, Ion Mircea, op.cit., p. 108

Radu Constantin, Pompil Draghici, Mircea Ionita, op.cit., p. 186

Radu Constantin, Pompil Draghici, Mircea Ionita, op.cit., p. 186

Radu Constantin, Pompil Draghici, Mircea Ionita, op.cit., p. 186

Ion Mircea, op.cit., p. 110





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate