Contractul de depozit voluntar si regulat

Contractul de depozit voluntar si regulat

Conditii de valabilitate:

Obiect: bunuri mobile corporale, data fiind necesitatea predarii lor in detentia depozitarului. Bunurile mobile trebuie sa fie individual determinate, pentru ca la sfarsitul depozitului ele trebuie restituite in natura deponentului.

Capacitatea partilor: deponentul - capacitatea necesara efectuarii actelor de administrare; depozitarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

Codul civil - depozitul voluntar se face numai de catre proprietar sau cu consinmtamantul sau expres ori tacit, doctrina admite ca lucruile pot fi date in depozit nu numai de catre proprietar ci si de catre neproprietar (uzufructuar, locatar, comodatar, chiar si un depozitar ar putea da lucrul mai departe - contract de subdepozit).

Dovada contractului de depozit voluntar si regulat se face diferit:

consinmtamantul partilor la incheierea contractului trebuie dovedit cu un incris, chiar daca valoarea obiectului depozitului este sub 250 lei - plafon legal

predarea efectiva a lucrului in depozit, fiind un fapt juridic, poate fi dovedit prin orice mijloc de proba

Efectele contractului de pozit voluntar si regulat.

Obligatiile depozitarului:

de pastrare a bunului primit in depozit, cu aceeasi diligenta depusa pentru pastrarea propriilor lui bunuri; raspunderea depozitarului in caz de neindeplinire corespunzatoarea a obligatiei e o raspudnere aprecita in concreto. Raspudnerea depozitarului se apreciaza in abstracto - e agravata, in unele situatii.

o      cand depozitarul s-ar fi oferit sa primeasca lucrul in depozit

o      cand s-a stipulat o plata pentru paza depozitului

o      cand depozitul s-a facut numai in folosul depozitarului

o      cand partile au convenit expres ca depozitarul sa fie raspunzator pentru orice culpa

Depozitarul nu raspunde de stricaciunile provocate depozitului daca acestea au survenit din cauze fortuite.

Depozitarul nu are dreptul de a se servi de lucrul primit in depozit decat cu consimtamantul depoenntului

Codul civil - depozitarul nu are dreptul sa caute a vedea lucrurile depozitate daca acestea i-au fost predate intr-o cutie sau lada inchisa. Exista legi care reglementeaza circulatia unor bunuri.

Depozitarul, detentor precar, nu e un posesor, nu poate culege si consuma fructele lucrului dat in depozit. La restituirea bunului se restituie si fructele.

de a restitui bunul primit in depozit la termenul stipulat in contract sau,d aca nu s-a stipulat un termen, la cererea deponentului.

Lucrul trebuie restituit in starea in care se afla la data restituirii. Pierderile le suporta deponentul. Pentru culpa raspunde depozitarul. Tot atunci se restituie si fructele.

Data restituirii - la termenul stipulat in contract; lucrul se restituie la cererea deponentului, depozitarul fiind obligat sa-l restituie deponentului. Chiar daca s-ar fi stipulat un termen pentru restituirea bunului, deponentul are dreptul sa solicite restituirea chiar si inainte de implinirea lui,care se prezuma a fi prevazut in favoarea sa.

Termenul poate fi prevazut si in favoarea ambelor parti - contract oneros.

Lucrul trebuie restituit deponentului, mandatarului, succesorului, statului.

Daca depozitarul refuza restituirea lucrului, deponentul, ca si comodantul, are dreptul la doua actiuni:

o      actiunea personala in restituire, derivata din contract, prescriptibila in 3 ani

o      actiunea reala in revendicare, pentru ca deponentul ramane proprietarul lucrului

In cazul decesului depozitarului, obligatia de restituire se transmite succesorilor. Daca mostenitorii vand lucrul din depozit, ei sunt obligati sa restituie pretul lucrului deponentului.

de retentie, in situatia inc are are o creanta impotriva deponentului, in legatura cu lucrul depozitat (ex: o suma de bani), situatie in care poate refuza restituirea.

Obligatiile deponentului:

de a-si ridica bunul la implinirea termenului. Daca nu-si indeplineste obligatia - raspundere contractuala - va fi obligat sa plateasca daune itnerese, moratorii sau compensatorii. Obiectul depozitului voluntar - lucru mobil - depozitarul se poate libera de obligatie prin oferta reala si consemnatiune.

de a plati remuneratia convenita depozitarului

obligatii extracontractuale rezultate din:

o      fapte juridice licite

o      raspudnere civila delictuala - cand a suferit un prejudiciu cauzat de viciile lucrului dat in depozit.

Contractul de depozit voluntar si neregulat

Obiect: lucruri fungibile si consumptibile prin natura lor.

Caracter: translativ de proprietate - la incheirea contractului se transfera dreptuld e proprietate la depozitar, iar la sfarsitul depozitului se realizeaza un transfer invers de proprietate asupra unor bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si calitate. Deponentul trebuie sa fie proprietar si sa aiba capaciatte deplina de exercitiu.

Depozitul necesar - este necesar pentru ca se incheie datorita unor intamplari neprevazute pentru deponent (ex: incendiu, inundatii, cutremure). Deponentul nu-si poate alege liber depozitarul si sa incheie contractul de depozit. Depozitul necesar poate fi dovedit prin orice mijloc de proba. Este conventional.

Art. 1623 Cod civil - asimileaza depozitul necesar depozitului hotelier (depozitarea lucurilor unui turist in camera de hotel). Doctrina asimileaza depozitului necesare si depozitarea lucrurilor aduse de turisti in camera din statiunile balneo-climaterice, de bolnavi la gardeorba spitalului unde sunt internati, de clientii fizeriilor, cluburilor, de spectaotori la cinema, teatru, opera.

Raspunderea depozitarului este una agravata pentru ca:

deponentul nu-si poate alege depozitarul

depozitul necesar este oneros

Art. 1624 Cod civil - depozitarul hotelier raspunde de furtul sau stricaciunea lucrului turistului autnci cand sunt comise de patronii sau de angajatii hotelului ori de persoane straine care frecventeaza hotelul. Hotelierii se poate exonera de raspudnere numai daca furtul sau stricaciunile s-au produs de catre persoane straine inarmate sau in alte imprejurari de forta majora.

Sechestrul - o varietate a depozitului care are ca obiect pastrarea unui bun cu privire la care exista un litigiu pana la solutionarea lui.

Feluri:

conventional

judiciar

Sechestrl conventional - art. 1626-1634 Cod civil - se incheie prin consimtamantul partilor litigante care convin ca bunul in litigiu sa fie dat in pastrare pe perioada desfasurarii procesului unei terte persoane care se obliga sa-l pastreze pana la solutionarea litigiului si sa-l restituie persoanei care a castigat procesul.

Obiect: lucruri mobile si imobile

Caracter: gratuit sau oneros

Raspudnerea depozitarului se apreciaza diferit.

Sechestrul judiciar - art. 598 - 601 Cod procedua civila - constituit la cerea persoanei interesate de catre instanta de judecata.

Se constituie cand exista un litigiu asupra proprietatii sau asupra altui drept real, asupra administrarii sau folosintei unui bun proprietate comuna ori asupra posesiunii unui lucru mobil sau imobil, situatie in care instanta competenta sa judece cererea principala, la cererea persoanei interesate, va putea incuviinta sechestrul judiciar asupra lucrului aflat in litigiu.

Sechestrul judiciar se poate incuviinta chiar si fara proces: asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa, asupra unui bun cu privire la care creditorul are motive justificate sa creada ca bunul va fi sustras, distrus de posesorul actual, asupra unor bunuri mobile care formeaza garantia creditorului daca acesta invedereaza ca acesta e in stare de insolvabilitate - instituit la locul situarii bunului.

Sechestrul judiciar se dispune prin incheiere, iar aceasta va fi pusa in aplicare de executorul judecatoresc.

Condul de procedua civila - persoana care poate detine paza lucrului se desemneaza de comun acord de catre parti; in caz de neintelegere, persoana depozitarului va fi numita de instanta - adminsitrator sechestru - si ar putea fi si cel care detine lucrul in litigiu.

Daca adminsitratorul sechestru a fost numita o alta persoana care nu detine bunul in litigiu, instanta ii va fixa pentru activitatea depusa o remuneratie.

Contracte aleatorii - contractele de renta viagera

Definitie - o conventie princ are o persoana numita debi-rentier se obliga sa plateasca periodic o suma de bani numita renta unei alte persoane numite credi-rentier pana la decesul acesteia.

Caracterele contractului:

oneros, cand in schimbul rentei credi-rentierul transmite debi-rentierului un bun sau mai multe ori o suma globala de bani numita capital

gratuit, cand debi-rentierul isi asuma obligatia cu intentia de a face o liberalitate. Contractul se face prin intermediul unei donatii sau prin testament.

in favoarea unei terte persoane, prin intermediul unei stipulatii pentru altul:

o      stipulant - promite

o      promitent - plateste

o      tert beneficiar - primeste

caractere juridice:

oneros

gratuit

aleatoriu, pentru ca intinderea obligatiei debi-rentierului si dreptul credi-rentierului depinde de un element viitor - decesul credi-rentierului

in principiu, consensual, daca se transmite un teren - forma autentica

bilateral, sinalagmatic - obligatii pentru ambele parti

translativ de proprietate, cand e oneros. Efectele se produc la fel ca si la vanzare.

cu executare succesiva in timp, in ceea ce privesete obligatia debi-rentierului

chiar si daca s-ar constitui gratuit renta, nu e un contract intuitu personae pentru ca dreptul se poate ceda (cesiona).