DESFIINTAREA IMPARTELII

DESFIINTAREA IMPARTELII

REGLEMENTARE LEGALA

Ca orice act juridic, partajul, va fi supus regulilor ce caracterizeaza orice act. Astfel, indiferent de forma impartelii (partaj voluntar sau judiciar), partajului va fi supus regulilor de nulitate si de anulabilitate.

Incalcare unor norme imperative ale legii atrage nulitatea absoluta a impartelii mostenirii. De exemplu, partajul va fi nul in cazul in care a avut ca obiect o suprafata de teren, iar actul nu a fost intocmit in forma autentica, care este ceruta ad validitateam. Nulitatea absoluta va opera si atunci cand lipseste una din conditiile esentiale de incheierea actului juridic civil (consimtamant, obiect, cauza).

Nulitatea relativa intervine cand imparteala mostenirii s-a facut cu incalcarea drepturilor coindivizarilor. Deci, un comostenitor va putea cere anularea in urmatoarele cazuri :

a) Coeredele nu a participat la partajul voluntar, desi partajul legii trebuia facut pe cale judecatoreasca (art. 730 Cod civil, art.3 din Legea nr.603 / 1943).

b) Partajul a fost consimtit de o persoana incapabila.

De exemplu, va fi lovita de nulitate relativa imparteala la care a participat un minor sub 14 ani sau un interzis, prin reprezentantul sau legal, dar fara prealabila incuvintare a autoritatii tutelare. Tot astfel, va fi anulabila imparteala la care a participat un minor care a implinit 14 ani, este asistat de reprezentantul sau legal, dar nu are incuviintarea autoritatii tutelare.

Dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu (de catre incapabil), actul anulabil de partaj poate fi calificat.

c) Potrivit art. 790 alin. 1 Cod civil , " impartelile pot fi desfiintate prin violenta sau dol ".

Pentru ca partajul sa fie anulabil nu este suficient sa fie viciat consimtamantul. Este necesar nulitatea relativa ca sa se fi produs un prejudiciu , ca urmare a recurgerii la dol sau violenta.

In materie de partaj, simpla reticenta nu poate constitui dol; trebuie ca dupa ascunderea activului succesoral , sa aiba loc manopere dolosive, in vederea obtinerii consimtamantului la efectuarea partajului , care nu ar fi avut loc daca nu existau mijloacele dolosive.

Dolul trebuie sa provina de la toti coerezii, deoarece, daca provine numai de la unul singur nulitatea nu va opera, din cauza indivizibilitatii partajului.

Indiferent de la cine ar proveni, violenta duce la desfiintarea partajului . Nu poate constitui violenta de natura a desfiinta imparteala , amenintarea cu declansarea unui proces.

Dovada dolului si a violentei se va putea face prin orice mijloc de proba.

Coeredele nu va putea cere anularea impartelii dupa descoperirea dolului sau violentei daca si-a instrainat total sau partial partea sa de mostenire.

S-a decis ca eroarea nu este o cauza de anulare a partajului , deoarece acesta va putea fi reparat si fara promovarea actiunii in anulare. In acest sens, art. 790 alin. 2 Cod civil prevede ca : " pentru o simpla omisiune a unuia din obiectele succesiunii nu se strica imparteala". Astfel, daca un copartas a fost in eroare asupra alcatuirii masei de impartit, partajul nu va fi anulat, ci se va face un supliment de imparteala.

Daca in masa succesorala a fost inclus un bun care nu apartinea mostenirii , atunci evins va porni actiunea in garantie impotriva celorlalti coerezi.

In cazul in care eroarea a existat cu privire la calitatea de mostenitor, atribuindu-se o parte din bunurile succesorale unui tert , partajul va fi mentinut . Bunurile care vor reveni copartasilor in urma admiterii petitiei de ereditate vor fi impartite intre acestia.

EFECTELE DESFIINTARII IMPARTELII

Daca se constata nulitatea sau anulabilitatea impartelii , starea de indiviziune va reapare, fiecare erede avand obligatia sa aduca la masa succesorala bunurile care o alcatuiesc.

In consecinta , mostenitorul va aduce bunurile mobile succesorale in natura , daca ele exista ; daca le-a instrainat, iar tertul dobanditor a fost de buna credinta, eredele vanzator va aduce la masa de impartit valoarea acestor bunuri (de la data instrainarii) .

Instrainarile consimtite de coerezi dupa partaj, precum si drepturile reale constituite in favoarea tertilor sunt retroactiv desfiintate (resoluto iure dontis, resolvitur ius accipientis) , sub rezerva drepturilor recunoscute proprietarului aparent.

S-a exprimat , totusi , opinia potrivit careia daca succesorul a instrainat imobilul sau a facut acte de administrare cu privire la bunul care a cazut in lotul sau, tertul de buna credinta va putea pastra dreptul obtinut in virtutea principiului error communis facit jus.

In privinta fructelor, desi s-a exprimat si o opinie contrara , majoritatea autorilor sunt de parere ca mostenitorii vor trebui sa aduca la masa de impartit si fructele, pe considerentul ca nu se poate spune ca eredele care a posedat in temeiul partajului desfiintat, a fost de buna credinta , in sensul art. 485 Cod civil .

In concluzie, daca nulitatea este absoluta , vor fi restituite fructele de la data partajului , iar daca nulitatea este relativa , fructele vor fi restituite de la data inregistrarii actiunii.

Creditorii unui copartas vor avea dreptul , in temeiul art. 974 Cod civil, sa exercite, in locul comostenitorului debitor, actiunea in anularea partajului , chiar daca nu au facut opozitie sau interventie la imparteala.