DREPT ADMINISTRATIV

DREPT ADMINISTRATIV

Def: reprezinta o subramura a dreptului care cuprinde normele juridice si principiile aferente aplicabile bunurilor administrative.

Acte de putere: - instrumente de putere (entitatea investita cu puterea juridica sa faca, sa se impuna in fata celorlalti) / colectivitatii umane consacrate juridic.

Administratie - detinator de putere publica.

Reguli juridice

Titulari de putere

regimul public aferent bunurilor

puterea publica apartine poporului, acesta o incredinteaza spre aplicare statului ca institutie publica.

POPOR - colectivitate nationala (populatie pe intreg teritoriiul tarii).

In mod oirginar, puterea publica apartine poporului si este exercitata de catre stat.

In sfera publica putem distinge fatete:

puterea infaptuirii justitiei;

puterea executiva;

puterea legiuitoare.

In puterea executiva se situeaza puterea de a administra drepturile publice si puterea de a infaptui deciziile cuprinse in legi.

Puterea executiva = puterea de a administra + o compunere politica

Puterea de a administra drepturile politice se regaseste la nivelul statului cel care trebuie sa infaptuiasca interese comune, generale ale colectivitatii nationale.

Constructia sistemului administrativ al unui stat a inventat si aplicat principiul descentralizarii administrative.

Descentralizarea presupune recunoasterea pe langa stat a existentei si altor titularii ai puterii de a infaptui si interese generale comune unor colectivitati de nivel mai restrans decat ce-a nationala.

Statul recunoaste existenta ca fiinte juridice a colectivitatiilor locale , cele care trebuie sa infaptuiasca interesele comune.

(Judetul, Orasul, Comuna) - sunt colectivitatii locale.

Puterea lor administrativa fiind una derivata si nu originara in ipoteza statului.

Titularii de putere nu au regim public.

Bunurile titulariilor de putere alcatuiesc domeniul administrativ al acestora.

DOMINIUM (din latina) = stapanire

Domeniul (statului, orasului, judetului, comunei), cuprinde bunurile stapanite de acesti titularii de putere publica.

Proprietatea - potrivit normelor juridice, persoanele isi exercita in principal puterea asupra bunurilor in limita unor drepturi consacrate - dreptul de proprietate.

Dreptul de proprietate cunoaste doua forme:

dreptul de proprietate comuna privata;

dreptul de proprietate publica.

Si domeniul ca ansamblu de bunuri stapanite de titularul de putere publica constituie existenta unor bunuri aferente enuntate.

Exercitiul dreptului asupra bunurilor de catre stat, judet, oras, comuna, este supus unor constrangeri si derogarii de la dreptul comun.

Actiuni specifice permise unui particular vor fi interzise in ipoteza titularului de putere publica.

Procurarea bunurilor de (statul, oras, judet, comuna), trebuie sa se faca in conditii de transparenta loiala, / titularul poate procura bunuri oricum.

Astfel de particularitatii referitoare la exercitare dreptului asupra bunurilor de catre titularii de putere alcatiuesc domenialitatea.

Domenialitatea - este aceea care impune existenta unei forme specifice a dreptului de proprietate la dispozitia titularulor de proprietate publica si numai a lor.

Titulari ai acestor drepturi de proprietate poate fi numai statul, orasul, judetul, comuna.

Domeniul  distingem doua diviziunii:

Dreptul de proprietate

o diviziune a domeniului public, in care sunt plasate bunurile in proprietatea publica;

o diviziune a domeniului privat in care sunt introduse bunurile proprietate privata.

Sfera domeniului public

unele dintre acestea identificate prin norme legale, iar altele identificate pe baza unor criterii cuprinse in norme.

BUNURILE EXCLUSIV PROPRIETATE PUBLICA

ART 136/alin. 3 din constitutia ro. republicata, sunt enumerate bunuri exclusiv proprietatii publice:

bogatiile de interes public ale subsolului;

spatiul aerian;

apele cu potential energetic valorificabil de interes national;

plajele;

marea teritoriala;

resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental;

alte bunuri stabilite de legea organica care fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.

EXAMEN: UN SUBIECT AR FI:-PLASAREA INTR-O CATEGORIE S-AU ALTA.

BUNURILE IDENTIFICATE PRIN LEGEA SPECIALA nr.213/1998, sunt prezentate in trei anexe:

I.   Bunuri din domeniul public al statului

parcuri nationale;

rezervatiile naturale;

patrimoniul natural al rezervatiei biosferei Delta Dunarii;

infrastructura cailor ferate;

tunelele si lucrarile de arta;

tunelele si casetele de metrou;

drumurile nationale;

autostrazile;

canalele navigabile;

retelele de tarnsport al energiei electrice;

canalele navigabile si retelele de distributie pentru irigatie;

conductele de transport a titeiului si a gazelor naturale;

digurile de aparare impotriva inundatiilor;

porturile maritime si fluviale;

terenurile destinate exclusiv instructiei militare,

pistele de decolare - aterizare a avioanelor;

terenurile si cladirile in care i-si desfasoara activitatea parlamentul, puterea judecatoreasca, presedentia, guvernul, structuri sub autoritatea acestora.

II. Bunurile din domeniul public judetean:

drumurile judetene;

retelele de alimentare cu apa, realizate in sistem zonal precum si statiile de tratare cu terenurile aferente ;

terenurile si cladirile in care i-si desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul acestuia precum si institutiile publice de interes judetean;

III.           Bunurile din domeniul public orasenesc s-au comunal

drumurile comunale si strazile;

pietele publiec;

parcurile publice;

targurile;

zonele de agrement;

retelele de alimentare cu apa;

retelele de canalizare;

retelele de termoficare cu constructiile si terenurile aferente;

locuintele sociale;

cimitirele orasenesti si comunale;

terenurile si cladirile in care i-si desfasoara activitatea consiliul local/aparatul acestuia precum si institutiile de sub autoritatea consiliului local.

EXAMEN: UN SUBIECT AR FI:-DACA GASIM IN PATRIMONIUL UNUI PARTICULAR (de vazut II)  de vaut, cale ferata

BUNURI ALE DOMENIULUI PUBLIC

legea frontirei romane

Legea speciala 213/1998 - se refera la natura bunului ori la afectabilitatea ce i se da.

Apartin domeniului public bunurile care prin natura lor sunt de uz public / utilizare directa de catre public, ori sunt efectuate de catre un interes general asigurat prin intermediul unui serviciu public (drum public).

Clasarea domeniala - declararea ca bun apartinand domeniului public.

Clasarea Domeniala pentru :- bunurile statului se face prin lege, 

- bunurile judetului, orasului, comunei se face prin hotararea consiliului.

Dobandirea legala se face prin Legea 213, art. 7, care prevede la literele:

a)     pe cale naturala (atunci cand se retrage apa si apare limba de uscat- domeniu public);

b)     prin achizitii publice efectuate in conditiile legii - dobandirea bunurilor prin vanzare - cumparare supusa condomeniilor;

Constrangeri legale de stat, judet, comuna-licitatii publice.

c)     prin expropriere pentru cauza de utilitate publica - deposedare fortata a proprietarului de bunul sau imobil.

Art. 44, alin. 3 - nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica stabilit legii cu dreapta si prealabila despagubire.

EXAMEN: UN SUBIECT AR FI din EXPROPIERE.

Expropierea - analizarea procedurilor

- administrativa

- judecatoreasca

Expropierea se desfasoara sub control judecatoresc, cel expropiat se poate adresa justitiei prin contestatie.

Caracterul exceptional al expropierii ca modalitate de dobandire a bunurilor de proprietate publica.

Proprietarul bunului (STATUL) trebuie sa faca dovada ca a incercat sa obtina bunul de la Expropiat prin plata, iar daca acesta refuza plata este expropiat.

d)     prin acte de donatie acceptate de catre guvern sau consiliu daca bunul in cauza intra in domeniul public (acte cu titlu gratuit, donatie, testament).

PRECAUTIE - nu orice bun poate fi acceptat de catre stat.

e)     prin trecerea unor bunuri din domeniul privat in domeniul public pentru cauza de accesibilitate publica,se face pe cale administrativa / act administrativ.

f)      prin alte moduri prevazute de lege

stingerea unei creante fiscale - procedura darii in plata.

Modalitatiile de iesire din domeniul public sunt:

pieirea fizica a bunului - cutremur (daramarea cladirii primariei)

trecerea bunului din domeniul public in domeniul privat prin act administrativ (cand bunul si-a terminat folosinta si terbuie casat)

RREGIMUL JURIDIC AL DOMENIULUI PUBLIC

Pentru domeniul public se exercita o forma de proprietate introdusa pentru a fi pusa la dispozitia proprietatii publice.

Domeniul de proprietate - o forma particulara a dreptului de proprietate.

Dreptul de proprietate are potrivit doctrinei dreptului comun drept trasaturi urmatoarele:

Caracterul absolut si inviolabil;

Caracterul deplin si exclusiv;

Caracterul perpetum si transmisibil.

Caracterul absolut si inviolabil - se refera la faptul ca dreptul de proprietate este opozabil oricum (titularul sau poate sa ceara recunoasterea de catre oricine).

Caracterul absolut se manifesta pe deplin si in legatura cu dreptul de proprietate publica si titularul acestuia poate cere oricui recunoasterea dreptului sau.

Caracterul inviolabil - dreptul de proprietate nu poate fi incalcat.

Caracterul inviolabil este pe deplin valabil si se manifesta mai frecvent in cazul dreptului de proprietate publica decat in ipoteza dreptului de proprietate privata.

Caracterul deplin - dreptul de proprietate confera proprietarului un ansamblu de atribute: posesia, stapanirea fizica a bunului cu aptitudinea psihica de proprietar, atributul folosintei , al utilizarii bunului cu posibilitatea insusirii, folosirii fructelor naturale, civile (chiria) si atributul dispozitiei al posibilitatii de a hotara cu privire la instarainarea acestuia / sau grevarea cu sarcini. 

Atribute pot fi desprinse si incredintate unor terti.

Caracterul exclusiv - posibilitatea titularului de a exercita prerogativele dreptului sau liber independent fata de alte persoane.

Caracterul perpetum - dreptul de proprietate exista atata vreme cat bunul in materialitatea sa exista. Este valabil pentru dreptul de proprietate publica.

Caracterul transmisibil - bunurile pot circula prin acte juridice savarsite intre vi, sau pentru cauze de moarte. Nu este valabil in dreptul de proprietate publica.

CARACTERELE JURIDICE SPECIFICE

a)       Caracterul inalielabil - bunurile proprietate publica nu fac parte din circuitul civil, nu pot face obiectul transmiteriiprin act juridic de drept comun.

Dreptul de proprietate publica nu face obiectul vanzarii - cumpararii.

El nu poate fi desmembrat, neputand fi constituite drepturi derivate opozabile titularului.

legea gazelor naturale  - drept de uzufruct si servitutein favoarea prestatorilor

legea transportului energiei electrice  de servicii, drept ce le permite accesul, instalarea,

intretinerea aceszor echipamente.

Caracterul inalielabil nu permite titularului dreptului de proprietate publica sa garanteze obligatii cu drept de proprietate asupra acestor bunuri.

Oricare act juridic incheiat cu incalcare a prevederilor este lovi de nulitate.

b)       Caracterul imprescriptibil se refera la cele doua dimensiuni: - achzitiva

- extintiva

- achizitiva - un bun proprietate publica nu poate fi dobandit prin posesie de lunga durata sau rea credinta indiferent de durata ecestuia;

- extintiva - se manifesta paralizarea dreptului la actiune prin scurgerea unui interval de timp.

Inprescriptibil domeniul public - da posibilitatea revendicarea unui bun supus acestui regim din mana unui tert, indiferent de tipul de exercitare a acestui drept.

c)     Caracterul insesizabil - se refera la faptul ca bunuri proprietate publica nu pot face obiectul executarii silite in domeniul raport optional.

EXAMEN: TEMA PROPRIETATII

Sarcini induse titularului proprietatii: - contabilizare

- inventariere

Delimitari domeniale - ansamblul de acte si operatiuni juridice prin care se determina continutul domeniului fiecarui titular.

Formele de proprietate consacrate : - dreptul de proprietate privata  - - dreptul de proprietate publica

Pana in 1991, in constitutie era: proprietate de stat, obsteasca, personala.

Constitutia din 1991, multiplica numarul titularilor puterii de administratii publice si implicit a celor care la dispozitia carora vor identifica domenii.Constitutia alatura statului aceste puteri ale administratiei locale. Delimitarea domeniilor la judet, oras, comuna, sat, nu sa putut face direct, fiind introduse prin legea 213/1998. La inventarierea domeniului public s-au facut acte constatatoare de catre comisii, statul la ministere, consili la judete, inventariere centralizata de guvern si a emis inventare. Cei lezati in drepturile de delimitare se pot adresa instantei.

Administrarea generala a bunurilor domeniale

Titularii sunt creati fictive.

Titularii domeniali constituie elemente de drept, care sunt constituite in acest sens.

Astfel de subiecte: Guvern - stat

Consiliul judetean - judet joaca si rolul de administrator general domenial.

Consiliul orasenesc - oras

Consiliul comunal - comuna

Administratia generala a domeniului public se refera la ansamblul de acte juridice si administrative de pastrare, conservare a bunurilor domeniale precum si de organizare a executarii dreptului de proprietate publica

PENTRU EXAMEN

CURSUL are 3 module:  se gasesc in FISA DISCIPLINEI

Domeniul si domenialitatea

elemente de istorie al institutiilor.

Domeniul public

sfera domeniului;

modalitatii de constituire a domeniului;

regimuri juridice.

Domeniul privat

Particularitatii domeniale - cum se manifesta

SUPORT CURS (de inspirat din ) - editata CHD/2007 Emil Balan - Dreptul Administrativ al Bunurilor.

Curs de drept administrativ:

- (Domeniul administrativ/ prof. Tarangul, Editura Glasul Bucovinei, 1944)

Curs de drept administrativ:

(Profesor IORGOVAN)

Modalitatii de punere in vedere a dreptului administrativ

Utilizarea directa si colectiva a bunurilor domeniale - se preteaza bunurile care sunt de bun public, de utilitate directa de catre public.

Exemplu: plajele, falezele, drum public - bunuri cara se preteaza la utilizari directe si in comun.

Utilizarile directe si colective nu propun un drept individualizat in favoarea unui subiect distinct.

Beneficiarul utilizarii putand fi oricine, in acelasi timp cu alti beneficiari, in comun.

Utilizarile directe si colective raspund unor libertati fundamentale, reglementate si cunoscute cetatenilor, cum ar fi libertatea de circulatie.

In raportul juridic de utilizare directa si colectiva, doar subiectul activ este precizat. Titularul bunului domenial supus utilizarii colective.

Utilizarea directa si colectiva se caracterizeaza prin libertate, egalitate, gratuitate.

Libertatea - se manifesta prin faptul ca beneficiarul unei astfel de utilizari nu trebuie sa solicite vreo autorizare din partea titularului bunului domenial pentru a avea acces la utilizare in comun a acestuia.

Oricine in mod egal si rediscriminatoriu va putea sa acceada la folosinta in comun a bunului domenial respectiv. O astfel de folosinta este neoneroasa (nu presupune plata unui pret, a unei sume de bani in schimbul accesului la bun). Aceste trasaturi ale atilizarii directe colective nu trebuie absolutizate, uneoriputandu-se intalni situati de abatere de la ele.

Exemplu: Din ratiuni de organizare a accesului la anumite bunuri publice, cum ar fi dosarele intro arhiva publica, este posibila constituirea unor proceduri de inscriere prealabila a solicitantilor de obtinerea unui permis de catre beneficiar. Instituirea obligativitati procurari unor bilete de acces la exponatele bunului public dintrun muzeu.

Prin masuri de politie administrativa poate fi organizat accesul la o unitate de bunuri domeniale.

Exemplu: Acesul in parcurile publice se va putea face potrivit regulilor, normelor inscrise in regulamentul parcurilor. Un astfel de regulament stabileste felul in care poate fi utilizat mobilierul parcului, ariile de acces cu caini, posibilitatea sau nu de a accede cu bicicleta.

Beneficiari utilizari directe si colective au obligatia sa foloseasca aceste bunuri domeniale in cunformitate in conformitate cu destinatia normala a acestora.

O alta modalitate de utilizare a domeniului public mai evoluata d.p.d.v. a modului de reglementare este permisiunea domeniala.

Permisiunea domeniala presupune constituirea unui drept individualizat la folosirea unei dependinte/bun domenial determinat, drept ce se constituie in favoarea unei persoane determinate. Aceasta situatie exclude de la posibilitatea utilizari in acelasi timp in comun a aceluias bun de catre fiecare persoana.

Permisiunea domeniala poate imbraca doua forme de reglementare, dupa cum dau posibilitatea beneficiarilor, sa aduca sau nu modificari conformatiei domeniale. Astfel se distinge intre permisiunea de stationare si permisiunea sau autorizatia de acupare provizorie, temporara a unui bun domenial.

In cazul permisiunilor nu se mai regasesc acel caracter de libertate, identificat la utilizarea directa si colectiva.

Pentru constituirea dreptului individualizat permisiunea pretinde ca potentialul beneficiar sa solicite administratiei domeniului din care face parte bunul, emiterea unui act juridic, prin care se constituie acel drept.  Constituirea dreptului in favoarea unui beneficiar nu mai permite ca in mod egal ca si alte persoane sa poata folosi bunul domenial. Beneficiarul va trebui sa plateasca cu titlu o taxa/revedenta, o suma de bani pentru folosirea dreptului domenial.

In cazul permisiunilor ne aflam in fata unui raport juridic, in fasa unui subiect activ numit permitent si subiect pasiv numit permisionar. Slaba stabilitate a dreptului constituit in favoarea permisionarului. Vorbim astfel de un caracter precar si revocabil al acestui drept, care va putea fi retras de catre permitent oricand interesul general impune un alt mod de utilizare a bunului domeniului respectiv.

Aceasta retragere unilaterala nu permite permisionarului sa se opuna, nu da acestuia un drept la actiune impotriva permitentului.

Permisiunea de stationare reprezinta aceea forma de acces la bunul domenial la dispozitia unui particular care nu ii permite acestuia sa modifice forma initiala a bunului.

Exemplu: Constituirea unei statii de taxi, este exemplul unui astfel de permisiune de stationare, ori oferirea posibilitati unui comerciant de asi scoate mese pe trotuar in fata localului acestuia.

Permisiunea de stationare se caracterizaeaza prin permanenta ce o deosebeste de utilizarea directa si colectiva. Permanenta trebuie inteleasa ca stare de drept si nu neaparat ca stare de fapt.

Permanenta de stat presupune o autorizare predabila din partea administartiei domeniului din care face parte bunul respectiv. Pusa in fata unei astfel de solicitari administratia va trebui sa analizeze masura in care permisiunea nu afecteaza destinatia normala a bunului domenial respectiv. Prin permisiunea de a scoate mesele pe trotuar (unui comerciant), pietonii sa nu fie scosi pe carosabil. Prin actul de constituire a permisiuni se stabileste si taxa pe care beneficiarul trebuie sa o plateasca pentru dreptul pe care il capata de folosire exclusiva a bunului domenial respectiv. Permisiunea de stationare poate fi retrasa de catre cel care a constituito atunci cand interesul general impune un alt mod de utilizare al acelui bun.

Permisiunea (autorizarea) de ocupare a unui bun domenial

In acest caz beneficiarul(permisionarul) capata si dreptul de a aduce modificari conformatiei initiale a bunului domenial, de a face lucrari aderente solului. Situatia celui care primeste sa instaleze o statie de benzina pe marginea drumului public, ori situatia celui care primeste permisiunea sa instaleze pe stalpii (dom. public) reteaua de cablu.Si in cazul permisiuni de ocupare este necesar o autorizare prin act administrativ a beneficiarului, permisiunea dobandita are un caracter oneros obligandul la plata unei revedente pe beneficiar, ca pret al permisiuni ce se constituie. Dreptul poate fi retras in numele unui interes.La incetarea permisiuni de ocupare bunul si folosinta sa revine titularului domenial, inbunatatirile acestuia trebuind inlaturate.

Incetarea permisiunilor poate avea loc in mai multe ipoteze, cum ar fi:

la expirarea termenului pentru care permisiunea a fost constituita;

ca sanctiune, atunci cind beneficiarul sau permisionarul incalca conditiile constituiri permisiuni;

atunci cand permitentul va renunta unilateral, in ipoteza unui interes general care impune un alt mod de utilizare ;

atunci cind permisionarul renunta pe parcursul termenului de constituire la permisiunea constituita prea oneroasa.

Permisiunile erau modalitati la andemana particularilor, dar exista si posibilitatea de lucruri aflate si la dispozitia persoanelor calificate.

Legea fundamentala art.136, al.4,teza 2 - in conditiile legi organice bunurile pot fi date in administrare regiilor autonome.

Predarea in administrare

O modalitate de punere in valoare si de exercitare a drepturilor de proprietate publica de catre entitati ce se constituie in unitati functionale pentru sistemul administratiei publice. Au rolul de unitati functionaleale sistemului administratiei publice, institutiile publice si regiile autonome. Pentru astfel de structuri accesul la proprietatile publice se face prin darea in administrare. Darea in administrare se constituie prin norme de bun public si de aceea nu vorbim de o dezmembrare a dreptului de proprietate. Prin darea in administrare, beneficiarul de tip institusie publica sau regie autonoma va capata acces la posesia, folosinta, dispozitia materiala asupra unui bun apartinand domeniului public. Darea in administrare se constituie prin act de putere, act administrativ si anume prin hotarare de guvern, in cazul bunurilor publice a statului, ori prin hotararile consiliului judetean, orasenesc, comunal, in cazul domeniului public local.

Administratorul general al domeniului aste cel care stabileste folosirea acestei modalitati de punere in valoare a bunurilor domeniale. Darea in administrare nu poate fi considerata ca administrare generala. Darea in administrare trebuie sa indeplineasca conditiile, standardele stabilite prin actul administrativ de dat in administrare. Beneficiarul administrarii, capata un drept cu caracteristici asemanatoare dreptului de proprietate publica, un drept inalienabil, inprescriptibil. Beneficiarul dreptului de administrare se afla in fata unui drept. In virtutea drepturilor de putere in care darea in administrare se produce, titularul poate sa retraga in numele interesului public, iteresul dreptului de administrare. Beneficiarul de administrare poate sa-si protejeze dreptul sau prin actiuni in justitie, nu insa inpotriva titularului proprietatii publice. Reglementarea acestui drept de dare in administrare este desavarsita prin lege(norme cuprinse in legea proprietatii publice 213/1998).

EXAMEN-Reglementare prin legea organica

Beneficiarul dreptului de proprietate este un beneficiar(proprietar)aparent. Pot fi litigii in justitie care sa priveasca dreptul de proprietate. Administratorul este obligat sa arate instantei cine este proprietarul. Beneficiarul poate sa foloseasca bunul respectiv, sa ii culeaga fructele in limitele prin actul de dare in administrare. Beneficiarul dreptului de administrare poate sa inchirieze, retinind inter 25 % -50 %, restul alimentind bugetul proprietarului domeniului respectiv.

In constitutie se regasec (domeniile organice)

Darea in folosinta gratuita

Beneficiara ei nu poate fi oricine. Beneficiar poate sa fie o institutie de utiliate publica.

Ce este institutia de utilitate Publica? CARE SUNT INSTITUTIILE DE UTILITATE PUBLICA

Constituirea se face prin act de putere, hotarare de guvern sau consiliu local. Retragerea folosintei gartuite se face printro hotarare a guvernului, a consiliului de stat. Dare in folosinta se refera la bunuri imobile pentru o perioada determinata de timp - gratuita (caracter neoneros).

Modul de punere in valoare a bunurilor publice

Concesionare sau inchiriere

Beneficiarii concesionarii sunt particularii de drept privat, comerciantii. In cazul concesionarii sunt ca in cazul unor particulari care vin sa opereze servicii publice, sa asigure functionare - folosesc drepturi apartinand domeniului public.Inchirierea este utilizata ca mijloc de a aduce resurse domeniului public prin exploatare a bunurilor domeniale pe perioade bune de timp. La concesionare, atribuirea acesteia se face in termenul unui act de tip contract administrativ. Administratia titulara a domeniului din care face parte parte bunul trebuie sa decida prin act de putere ca act de administrare generala administrarea acelui bun, in acest scop administratia va elabora o hotarare prin care stabileste exploatarea prin concesionare a unui bun determinat, stabileste stqandardele pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta exploatare prin forma unui caiet de sarcini.Urmeaza identificarea, recrutarea si adjudecarea se produce incredintarea concesiuni prin contract administrativ.

PROCEDURA CONCESIONARII - de studiat

Are clauze:- clauze de reglementare

- clauze conventionale propriuzise

Clauze de reglementare sunt cele determinate in mod unilateral de titularul domeniului, clauze la care beneficiarul concesiuni nu poate decat sa adere;

Clauze conventionale propriuzise - rezultat al negocierii si manifestarii vointelor ambelor parti ale contractului.

In raportul de concesiune numele specifice pe care le poarta sunt:

concedent - titular domeniu din care face parte bunul;

concesionar - beneficiarul concesiuni.

Concesionarea are un caracter concesios, obligand obligand la plata unei revedente (ca pret de a folosi bunul). Concesionarul este un particular cu interese propri. Concedentul poate sa modifice unilateral termenii ontractului.

In caul inchirierii - dreptul particularului fiind unul de creanta / titularul domeniului isi asuma obligatia de a inchiria unui particular in schimbul chiriei. Partile in raportul de locatiune - privind inchirierea poarta nume specifice:

subiect activ - locator(proprietar)

subiect pasiv   locator(beneficiar)

Domeniul privat (modulul 3 curs)

Bunurile domeniului public

Natura de titulari de putere insoteste entitatea in orice proces al sau. Procurarea unurilor domeniului privat sunt supuse achizitiilor publice. Instrainarea bunurilor domeniului privat nu poate fi dat cu titlu gratuit.

Modalitati de intrare in domeniul privat:

Nu vom gasi expropierea. Dar vom gasi alte modalitati:

insusirea bunurilor fara stapan sau a succesiunilor vacante ;

bunurile rezultate din confiscari

Modalitati de iesire in domeniul privat:

disparitia fizica sau trecerea din domeniul privat in cel public vom putea trece si alienarea bunurilor din domeniul privat;

alienarea - instrainare bunurilor domeniului public.

Prin regim juridic aplicabil bunurilor domeniului public retinem:

caracterul alienabil

caracterul prescriptibil

PROGRAMA PTR. EXAMEN are 3 module (de cautat raspuns la teme)

De vazut programul cursului pe net.