DREPTUL DE PROPRIETATE

Dr. de proprietate

Def: dr. de propietate este acel dr. real care confera titularului atributele de posesie, folosinta si dispozitie asupra unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita in plenitudinea lor, in putere propie si in interesul sau propriu, cu respectarea normelor juridice in vigoare.

Atributele dr. de propietate

- posesia: consta in posibilitatea proprietarului de a stapani bunul ce-i apartine in materialitatea sa, comportandu-se fata de toti ceilalti ca fiind titularul dr. de propr.;

- folosinta: confera propr. facultatea de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce;

- dispozitia: este alcatuita din dr. de disp. materiala si dr. de disp. juridica.

dr. de disp. materiala: este posibilitatea proprietarului de a dispune de substanta bunului ( adica de al consuma, transform sau distruge);

dr. de disp. juridica: se caracterizeaza prin posibilitatea propr. de a instraina dr. de proprietate cu titlu onoros sau gratuit.

Caracterele dr. de proprietate

1. - absolut:deoarece este recunoscut titularului sau in raporturile acestuia cu toti ceilalti care sunt obligati sa nu faca nimic de natura a-l incalca. Daca bunul aflat in propr. unei pers. ajunge in detinerea sau posesia nelegitima a alteia, prop. are dr. la actiunea in revendicare. Ea poate fi introdusa impotriva oricarei pers. Dr. de prop. e opozabil tuturor;

- inviolabil: iviolabilitatea dr. de propr. sustine si intareste caracterul sau absolut. Dr. de propr. nu poate fi incalcat de nimeni.

- deplin : dr. de propr. confera titularului sau toate cele 3 atribute ( posesia, folosinta si dispozitia);

- exclusiv: se intelege ca atributele sau puterile interne acestiu dr. sunt nu doar depline ci si independente de orice puteri ale altei pers. asupra bunului respectiv, afara de cazurile cand proprietatea este dezmembrata.

Caracterele deplin si exclusiv al dr. de propr. lipseste cand asupra bunului respectiv se constituie dr. reale dezmembraminte ale proprietatii.

- perpetuu: este nelimitat in timp si dureaza cat exista bunul care face obiectul sau. Actiunea in revendicare a dr. de propr. este imprescriptibila;

- transmisibil: poate fi transmisibil prin acte intre vii in conditiile lg. Transmisibilitatea dr. de propr. nu contravine caracterului sau perpetuu, acesta este corolarul logic si practic al perpetuitatii sale. Prin transmiterea dr. de propr. se realizeaza trecerea lui din patrimoniul unei pers. in partimoniul altei pers. fara nici o modificare. La baza transmisiunilor dr. de propr. prin acte intre vii sta principiul consensualismului.

Dr. de prop. publica

Def: este dr. de prop. al statului si unitatilor adm - teritoriale asupra bunurilor din domeniul public care se exercita in regim de dr. public, fiind inalienabil, imprescriptibil si insesizabil.

Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor adm - teritorilale se face prin hot. de guv, a CJ, CGMB, CL.

Caracterele bunurilor din domeniul public sunt

- inalienabile : nu pot fi instrainate, pot fi date numai in administrare, concesionare sau inchiriere;

- insesizabile: nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

- imprescriptibile: nu pot fi dobandite de alte pers. prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinta asupra bunurilor mobile.

Dr. de pr. publica se dobandeste prin:

- pe cale naturala,

- prin achizitii publice efectuate in conditiile legii,

- prin expropriere ptr. cauza de utilitate publica,

- prin acte de donatie.

Exercitarea prin altul a dr. de pror. publica

In virtutea atributiilor din continutul activitatii de administrare generala a domeniului public, autoritatile publice competente pot hotara ca dr. de propr. publica asupra unor bunuri sa fie exercitat, in planul dr. civil, direct si nemjlocit de catre ele insele sau de alte autoritati publice, in caliatea de organe de conducere ale pers. jurid., titulari ai acestui dr. de propr. ( statul sau unitatile adm - teritoriale).

Asupra bunurilor propr. publica se pot constitui 3 dr. reale principale derivate:

dr. de administrare al regiilor autonome sau institutiilor publice;

dr. de concesionare;

dr. de folosinta asupra unor bunuri imobile.

Pers. jurid. sau fiz. care au sau dobandesc bunuri propr. publica in administrare, concesionare, folosinta sau cu titlu de inchiriere exercita, pe temeiul dr. lor, atributele sau o parte din atributele dr. de propr. publica.

Efectele specifice contractelor sinalagmatice.

Sunt urmatoarele:

exceptia de neexecutare a contractului: acel mijloc de aparare care consta in refuzul de executare a obligatiei exprimat de catre una din partile contractului sinalagmatic atunci cand cealalta parte ii pretinde aceasta execuatre fara a-si indeplini obligatia);

2. rezolutiunea:este sanctiunea care intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor izvorate dintr-un contract sinalagmatic cu executare, constand in desfiintarea retroactiva a acestuia;

3. rezilierea: este sanctiunea care intervine in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor izvorate dintr-un contract sinalagmatic cu executarea succesiva constand in desfasurarea contractului respectiv - numai ptr. viitor;

4. riscul contractului:se pune atunci cand una din partile contractante este impiedicata de un caz fortuit sau de o fota majora sa isi execute obligatia asumata. Neexecutarea uneia dintre obligatiile ce izvorasc din contractul sinalagmatic nu este consecinta vinovatiei debitorului acestei obligatii, ci a unei imprejurari mai presus de voinata lui.

RASPD PARINTI PT FAPTA COPIILOR

Parintii raspund pt prejud cauzat de copii lor minori ce locuiesc impreuna, cf C.Civ. Tot C.Civ permite parintilor sa se apere de responsabilitate proband ca nu au putut impiedica faptul prejudiciabil. Raspunderea se aplica parintilor indiferent daca filiatia copilului e din casatorie sau din afara ei. In cazul adoptiei, raspund pt fapta prejudiciabila revine adoptator. Raspund parinti pt fapta copii presupune indeplinirea unor conditii generale si a unor cond speciale. Cele generale se refera la elementele raspunderii civile delictuale pt fapta proprie si sunt analizate in persoana minorului, acesta fiind autorul faptei pt care parintii sunt chemati sa raspunda. Victima prejudiciata trebuie sa dovedeasca: existenta prejud; existenta faptei ilicite a minorului; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejud. Daca le dovedeste, va benficia de 3 prezumtii ce ii vizeaza pe parinti: prezumtia ca in exercitarea indatoririlor parintesti au existat abateri ce urmeaza a fi privite ca actiuni sau inactiuni ilicite; prez existentei vinovatiei parintilor in privinta caestor abateri; prez existentei raportului de cauzalitate intre aceste abateri si fapta prejudiciabila savirsita de minor. Conditii speciale: copilul sa fie minor si sa locuiasca cu parintii sai. Minoritatea trebuie sa existe la data savarsirii faptei ilicite si prejudiciabile. Interes prezinta nu domiciliul copilului minor ci locuinta acestuia in cazul in care nu coincid. Victima prejud are ca optiuni: sa pretinda despag de la ambii parinti care raspund solidar; sa pretinda despag de la minor, caz in care e necesara dovedirea vinovatiei minorului si existentei discernamant la data savarsirii faptei ilicite; sa pretinda despag atat parintilor cat si minor, care raspund in solidar.

RASPD COMITENTULUI PT FAPTA PREPUSULUI

Comitentii rasp cf C Civ pt prejud cauzate de prepus lor in functiile ce li s-au incredintat , comitentilor nefiindu-le recunoscuta posib de a se exonera de raspundere. Este esentiala pt calitatile de comitent si de prepus existenta unui raport de subordonare ce isi are temeiul in imprejurarea ca pe baza acord de vointa, o pers fiz sau j incredinteaza unei pers fiz o insarcinare, astfel se naste dr comitent de a da instructiuni , coordona indruma si controla activit prepus tinut sa urmeze indrumarile primite. Raportul de prepusenie poate izvori din anumite situatii juridice sau din situatii de fapt. Izvorul tipic al raportului de prepus e ctr individual de mca pt ca esenta acestui ctr e subordonarea salariatului fata de patron, prezumandu-se existenta raport de prepus. Raportul de prepus se poate intemeia si pe calitatea de membru al unei org cooperatiste. De asemenea, ctr de mandat si ctr de antrepriza pot genera rap de prepus doar daca din continutul lor rezulta o subordonare f stricta a mandatar fata de mandant, a antreprenor fata de beneficiar lucrare. Rap de prepus poate rezulta si dintr-o situatie extracontractuala - cazul prepusilor ocazionali (persoane carora in temeiul unei relatii apropiate si al increderii pe aceasta relatie li se incredinteaza temporar o sarcina determinata ce nu presupune o calificare deoseb).

Cond raspund comit pt prepus

Raspund presup intrunirea tuturor condit necasare raspund prepus pt fapta proprie, deci victima trebuie sa dovedeasca: existenta faptei ilicite savarsite de prepus; existenta prejudiciu; legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejud; vinovatia prepus. 2 conditii speciale: existenta la data sav faptei a raport de prepus; sav faptei de catre prepus in functiile ce i-au fost incredintate de comitent. In ultimul caz: daca fapta ilicita sav de prepus si functiile incredint de comitent nu au legatura, comitentul nu va raspunde; daca prepusul cauzeaza prejud datorita actiunii imprudente sau neglijente in cadrul normal al functiei incredint de comitent, comitentul va raspunde.

Efectele raspunderii comitent in raport dintre comitent si victima prejud.Victima are urm posib: sa pretinda despag de la comitent; . de la prepus; . sa cheme in judecata pt a fi oblig la despag in solidar pe amandoi. Nu exista o ordine in care vixtima e tinuta sa actioneze pe comit sau pe prep. Daca e chemat in judecata, com are interes sa cheme in garantie pe prep deoarece pe de o parte raspund comit intervine doar daca sunt indeplin condit necesare angajarii raspund prep pt fapta proprie, iar pe de alta parte se asigura succesul actiunii in regres a comit

Fiecare comitent raspunde ca garant fata de victima proportional cu contributia prepusului sau, solidaritatea prepusilor neatragand solidaritatea comitenti

Efectele raspund comitent in raporturi dintre comitent si prepus. Regresul comitentului. Raspund com a fost reglementata pt a proteja victima ce va obtine in cond mai sigure repararea integrala a prejud, astfel se justifica recunoasterea dr de regres al comit ce a platit despagub impotriva prepus, acesta fiind tinut sa suporte consecintele faptei sale ilicite. Comitentul are dr de a recupera integral de la prepusul sau despag platite, deci actiunea in regres nu se divizeaza. Daca prejud a fost creat de mai multi prepusi ai aceluiasi comitent, in regresul comitentului platitor se mentine solidaritatea prepusilor. Pt a se exonera partial de raspund fata de comit prepus are posib de a dovadi ca la savarsirea faptei a concurat pe langa propria sa vina si vinovatia proprie a comit

PERSOANA FIZICA (pf)

Calitatea de persoana fizica este recunoscuta prin lege , tuturor fiintelor umane, luate fiecare in parte , ca membre ale societatii , care se bucura de posibilitatea de a participa la raporturi juridice.

Capacitatea de folosinta exprima aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii

Capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii savarsind acte juridice.

Capacitatea de folosinta. caractere juridice:

- legalitatea -aceasta capacitate este reglementata prin lege. p f are capacitate de folosinta si in afara cazurilor prevazute de lege

- generalitatea- toate pf au capacitate de folosinta

- inalienabilitatea - capacitatea de folosinta nu poate constitui obiect al actelor juridice. Nu se poate renunta nici in tot nici in parte la capacit de folosinta. asemenea acte sunt lovite de nulitate . Capacitatea de folosinta inceteaza numai prin moarte

- intangibilitatea- nici o fiinta umana nu poate fi ingradita in aceasta capacitate decat in cazurile prevazute de lege

- egalitatea - aceasta capacitate este egala pentru toate fiintele umane carora li se aplica legea romana. Nu se fac nici privilegii si nici discriminari.

- universalitatea- cetatenii beneficiaza de drepturile consacrate prin constitutie si prin alte legi.

Inceputul capacitatii de folosinta. Se dobandeste de la data nasterii ; adica are aptitudinea generala abstracta de a dobandi drepturi si obligatii. Ex : drepturile copilului sunt recunoscute numai daca el se naste viu. Regula pentru a succede este aceea ca trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii. Copilul conceput poate dobandi numai drepturi. Copilul trebuie sa se nasca viu ( sa fi respirat macar o data) . Indiferent cat a trait copilul se intocmesc doua acte de stare civila : de nastere si de moarte.

Capacitatea de folosinta cuprinde in continut 2 laturi:

- activa de a avea drepturi subiective

- pasiva de a avea obligatii

Ingradiri ale capacitatii de folosinta :

- cu caracter de protectie al persoanei (incapacitati speciale de a incheia acte juridice) cum ar fi :

* incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament in folosul tutorelui sau .

* incapacitatea medicilor si farmacistilor de a primi donatii

* incap sotilor de a vinde unul altuia

* incap tutorelui si a rudelor de a incheia acte juridice cu minorul aflat sub tutela

Sanctiunea aplicabila in aceste cazuri este nulitatea absoluta sau relativa

- ingradiri cu caracter de sanctiune ori cu caracter de masura de siguranta :

* internare medicala

* interzicerea de a ocupa o anumita functie .

* interzicerea de a se afla in anumite localitati

* confiscarea speciala

Conform codului penal pedepsele sunt :

principale ; complementare ; accesorii.

Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si se sfarseste la moartea acesteia.

Constatarea mortii:

1 moartea constatata fizic , direct prin constatarea cadavrului

2. declararea judecatoreasca a mortii.

In situatii cand moartea nu poate fi constatata direct , prin lipsa cadavrului, desi rezulta aproape cu certitudine ca pers nu mai traieste ( cutremur , inundatii, accident aviatic, maritim) absenta indelungata a persoanei fara a da nici un semn de viata.

Procedura judecatoreasca de declarare a mortii se declanseaza in urmatoarele cazuri :

. lipsa de la domiciliu - daca a trecut un an de la ultimele stiri cum ca ar fi in viata. hotararea se va da la capatul a 6 luni ( este vorba de disparitii in razboi )

Reguli pentru obtinerea declararii judecat a mortii :

1. hotararea declarativa a disparitiei irevocabile care sa fi fost afisata 30 de zile.

2. sa fi trecut 4 luni de la data ultimilor stiri despre persoana cum ca ar fi in viata.

3. sa fi trecut 6 luni de la hotararea prin care s-a declarat disparitia.

b. o a doua cale este accea a declararii judec fara declararea judec prealabila a mortii in situatii speciale

- persoana sa fi disparut in conditii speciale ( catastrofe; fapte de razboi

- sa fi trecut un an de la data disparitiei

Declararea judecatoreasca a mortii se elibereaza dupa 4 ani la termenul de drept comun sau dupa un an in cazuri speciale

Hot declarativa a mortii trebuie sa cuprinda neaparat data mortii ( ziua, luna, anul) stabilita potrivit imprejurarilor.

Rezulta doua situatii :

- a stabilirii datei mortii administrate

- imposibilitatea stabilirii acestei date si se poate cere hot declarativa a mortii dupa 4 ani in cazuri comune sau dupa un an in cazuri speciale.

Actul de deces al mortii constatate fizic produce efectul esential : incetarea capacitatii de folosinta a p f.

Anularea hot decl de moarte poate fi facuta oricand daca pers declarata moarta ar fi in viata.

Cel mai imp efect al hot decl de moarte sub aspect patrimonial este acela cand pers decl moarta cere odata cu anularea hot decl de moarte , inapoierea bunurilor sale. cu toate acestea dobanditorul oneros nu este obligat sa le inapoieze decat daca se va face dovada ca la data dobandirii stia ca pers declarata moarta este in viata.

In cazul in care sotul unei pers declarata moarta s-a recasatorit si dupa un timp hot decl de moarte a fost anulata, casatoria a doua ramane valabila . Se considera ca prima casatorie a fost desfacuta odata cu oficierea noii casatorii.

Comorientii. In cazul in care mai multe pers au murit in aceleasi imprejurare , fara sa se poata stabili daca una a supravietuit , ele sunt declarate ca au murit deodata. Problema comorientilor se intalneste in materie succesorala. Pentru a succede trebuie neaparat ca pers ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii. In cazul comorientilor pt deschiderea succesiunii aceasta se va deschide concomitent si este evident ca nu se pot mosteni unii pe altii.

Capacitatea de exercitiu.

Capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si execita drepturile si de a-si asuma obligatiile savarsind acte juridice.

Caractere juridice:

legalitatea -aceasta capacitate este reglementata prin lege, excedand vointa individuala a pf

generalitatea - aptitudinea pf de a-si asuma obligatii si a-si exercita drepturile in toate conditiile- in afara celor prohibite de lege

inalienabilitatea- nu se poate renunta la capacit de exe

intangibilitatea- nici o pers nu poate fi lipsita in parte sau in intregime de capacit de exe decat in cazurile prevazute de lege

egalitatea- exprima ideea ca aceasta capacitate este egala pentru toti

Capacitatea de exe - 3 situatii juridice:

-capacit de exe deplina

- lipsa capacit de exe

- capacit de exe restransa

Capacitatea de exercitiu deplina constituie regula. Persoanele pot sa-si asume obligatii si sa beneficieze de drepturi subiective civile si sa incheie acte juridice fara reprezentant si fara incuviintare legala( in afara cazurilor prohibite de lege).

Inceputul capacit de exe deplina este atunci cand pers devine majora(18 ani) sau minorul care se casatoreste.

Rezulta doua moduri prin care se obtine capacit de exe de

- la majorat- 18 ani

- prin casatorie .c familiei prevede ca barbatul sa aiba 18 ani iar femeia 16( ori 15 pt motive temeinice si numai cu aviz dat de medic si primaria locala)

Incetarea capacitatii de exe deplina:

- prin moarte

- pain punerea sub interdictie judecatoreasca( reversibila)

- prin declararea nulitatii sau anularea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani, daca se demonstreaza ca aceasta a fost de rea credinta.

Lipsa capacitatii de exercitiu:

- minorul care nu a implinit 14 ani

-persoana aflata sub interdictie

Sunt in incapacitate juridica minorii si interzisii.

In materie testamentara lipsa capacit de exe a minorului se intinde pana la varsta de 16 ani.

Reprezentarea legala.

Dec31/1954 stipuleaza ca pentru cei ce nu au capacit de exe deplina , actele juridice se fac prin reprezentantii legali.

Reprezentarea este procedeul juridic prin care o pers numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat, astfel incat, efectele acelui act incheiat se produc direct in persoana celui reprezentat

Caractere juridice:

legalitatea- isi are izvorul in lege

conventionala- isi are izvorul in conventia partilor in contract (mandat)

In dreptul civil reprezentarea este legala.

Reprezentarea legala a pers lipsite de capacit de exe este asigurata pentru minorii pana la 14 ani de parinti sau tutori , iar pentru interzisii judecatoresti prin tutori.

Inceterea lipsei de exercitiu:

Cand minorul implineste 14 ani si obtine capacit de exe restransa- sau prin decesul minorului

- in cazul pers puse sub interdictie judecatoreasca , prin ridicarea interdictiei( tot prin hot judecat )

Capacitatii de exe restransa

Cand minorul de 14 ani poate incheia acte juridice dar acestea se incheie numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal (parinti , tutore ).

In unele cazuri pentru incheierea anumitor acte juridice civile este nevoie in afara acordului ocrotitorului legal si de cel al autoritatii tutelare.

Exista un nr limitat de acte juridice interzise minorulyui de 14 -18 ani : donatii, ipoteca , gaj.

incetarea capacitatii de exe restransa:

- minorul dobandeste capacit deplina cand implineste 18 ani ( iar in cazul casatoriei fetele de 16 respectiv 15 ani.

in cazul casatoriei incetarea capacit de exe restransa , nu este definitiva , fiind reversibila ,in cazul decl nulitatii casatoriei ( daca femeia nu a implinit 18 ani si a fost de rea credinta)

- minorul este pus sub interdictie judecatoreasca

- minorul decedeaza

actele care se incheie cu minorii care nu au implinit 14 ani sunt anulate pentru incapacitate, chiar daca nu exista leziune.

Daca minorii si interzisii sunt acceptati in aceasta calitate , in actiunea de resciziune ( anulare ) acestia nu intorc ceea ce au primit in urma acestor angajamente, decat daca se probeaza ca au profitat de ceea ce li s-a dat.

Atributele de identificare a pers fizice:

1.numele

2. domiciliul

3. starea civila

4. codul numeric

1 . numele cuprinde : numele de familie , prenumele si pseudonimul.

2. domiciliul cuprinde : dom de drept comun, dom legal , dom ales sau conventional, iar in stransa legatura cu domiciliul se afla resedinta

3. starea civila se infatiseaza ca un complex nepatrimonial prin care se individualizeaza p f in societate sau in familie.

1. numele pers fizice.

c fam prevede ca la incheierea castoriei viitorii soti , trebuie sa declare in fata delegatului de stare civila , numele pe care s-au invoit sa-l poarte in casatorie.

numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei( numele parintilor va fi dobandit si de copil) . in cazul copiilor nascuti din parinti necunoscuti , numele de familie va fi stabilit pe cale administrativa.

copilul nascut din parinti care nu au acelasi nume de familie, va lua numele unuia dintre ei sau al amandoura reunite.

in cazul copilului din afara casatoriei in masura in care ambii parinti au recunoscut concomitent , se va dobandi numele unuia dintre parinti ori numele lor reunite.

in cazul in care filiatia nu s-a facut concomitent, copilul va purta numele de familie al parintelui care a fost stabilit prima data.

modificarea numelui de familie :

- poate fi determinata de schimbarea filiatiei in cazul copilului gasit

- tagada paternitatii copilului din casatorie

- admiterea contestatiei recunoasterii unui copil din afara casatoriei

-prin adoptie

- prin casatorie

- prin desfacerea casatoriei, prin divort

- ipoteza nulitatii casatoriei

- ipoteza incetarii casatoriei , prin moartea unuia dintre soti si recasatorirea sotului supravietuitor

schimbarea numelui de familie pe cale administrativa ,pentru motive temeinice

retranscrierea numelui de familie in ortografia limbii materne a persoanei respective.

prenumele p f

acesta se stabileste la data inregistrarii nasterii , pe baza declaratiei de nastere, facuta de cel care declara nasterea. prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa ,la fel ca si numele.

pseudonimul- individualizeaza p f intr-un anumit domeniu de activitate, de regula printr-un cuvant sau un grup de cuvinte. el este lasat la libera apreciere a p f. simpla lui utilizare este suficienta pentru a se naste dreptul asupra lui. pseudonimul nu se confunda cu porecla ce consta intr-un cuvant sau un grup de cuvinte , data de altii unei pers, pentru a o identifica intr-un mediu social.

porecla nu se bucura de protectia legala ( pe cand pseudonimul ,da )

2. domiciliul pers fizice.

este acolo unde o pf isi are locuinta stabila sau principala. legea 105/1996 prevede ca cetatenii romani cu domiciliul in romania , nu pot avea in acelasi timp , decat un singur domiciliu si o singura resedinta( care este locuinta in care cetatenii romani locuiesc temporar) . in cazul in care cetatenii detin mai multe locuinte, isi pot stabili domiciliul sau resedinta , in oricare dintre ele.

concluzii din prevederile legii :

- domiciliul este locuinta stabila

- o persoane nu poate avea decat un singur domiciliu

- resedinta este un domiciliu temporar

- orice pers poate avea doar o singura resedinta

- pers este libera sa-si aleaga domiciliul si resedinta

- daca pers are mai multe locuinte statornice, cea aleasa ca domiciliu , devine locuinta principala

domiciliul este un drept absolut, inalienabil, imprescriptibil, strict, personal si unversal.

domiciliul are trei caracteristici specifice:

- obligativitatea - orice pers fiz trebuie sa aiba un domiciliu pentru a fi identificata in spatiu

unicitatea - pers fizica are un singur domiciliu

- stabilitatea el reprezinta locuinta stabila a pers fizice

clasificare domiciliu:

-de drept comun- este un drept al oricarei pers fiz cu capacitate de exe deplina sa-si stabileasca domiciliul . acesta ,poate fi schimbat oricand.

- legal domiciliul este stabilit prin lege , pentru anumite categ de pers fiz: minori , interzisi judecatoresti, disparuti si mostenitori in cazul numirii unui custode sau curator.

- domiciliul ales conventional este o conventie prin care partile deroga de la efectele normale ale documentului. domiciliul este ales prin acordul partilor, prin actul lor de vointa, pentru solutionarea litigiului in acel loc.

resedinta persoanei fiz- la fel ca si domicilul , resedinta este un atribut de identificare in spatiu a pers fiz. resedinta este o locuinta temporara sau secundara.

3. starea civila a pers fizice

calitatile strict personale care configureza starea civila a pf sunt urmatoarele elemente : nascuta din casatorie, din afara casatoriei, din parinti necunoscuti, adoptata, casatorita , divortata, vaduva, necasatorita, ruda sau afin cu alta persoana

starea civila are urmat caracter juridice:

- indivizibilitatea - pf are una si aceeasi stare civila la un moment dat ,fata de toate celelalte subiecte de drept din societate

-inalienabilitatea - insemna ca nu poate constitui obiect al unor acte juridice de renuntare sau instrainare

-imprescriptibilitatea nu se pierde , oricat timp a trecut de la dobandirea ei

-personalitatea - ansamblul elementelor care o constituie sunt strict personale, adica sunt inseparabile de pers fizica

-universalitatea- ea este recunoscuta tuturor pf

b. folosirea starii civile numite si posesia de stat se defineste prin intrunirea de fapte din care rezulta raportul de filiatie si de rudenie intre o persoana si familia din care pretinde ca face parte.

posesia de stat produce doua efecte:

-prezumtia ca ea corespunde realitatii (este o prezumtie relativa - poate fi completata sau combatuta cu probe)

- existenta legala a starii civile folosite.

c. actiunile de stare civila ( actiunile de stat)

sunt acele actiuni in justitie care au ca obiect elementele privind starea civila a pf

in rap cu obiectul lor act de stare civ es divid in 3 categ:

-actiunea in reclamatie de stat

-actiunea in contestatie de stat

-actiunea in modificare de stat

in rap cu pers care pot sa le exercite act de stare civila se impart in :act care pot fi intentate de orice pers interesata, act care pot fi pornite numai de pers expres determ de lege; act care pot fi intoduse numai de titularul starii civile.

d. actele de stare civila sunt:

actul de nastere; actul de casatorie; actul de deces.

titularilor de acte de stare civila li se elibereaza extracte de pe urmatoarele acte : certif de nastere; certif de casatorie; certif de deces

e. proba starii civile.

starea civila se dovedeste cu actele intocmite in registrele de stare civila precum si cu certif de stare civila , eliberate pe baza acestora

4. Codul numeric al pers fizice.

legea 105/1996 privind evidenta populatiei, codul numeric personal, constituie un mijloc de individualizare a pf alaturi de nume, domiciliu si stare civila, ce se inscriu in cartea de identitate.

codul numeric este singurul identificator pentru toate sistemele informatice, care prelucreaza date nominale privind pf.