Dovada calitatii de mostenitor

Dovada calitatii de mostenitor

Intrucat, asa cum am aratat, in cadrul actiunii in petitie de ereditate, chestiunea disputata este aceea a titlului de mostenitor se pune problema dovedirii calitatii de mostenitor legal, legatar universal sau cu titlu universal. Pe baza probelor administrate instanta de judecata va trebui sa determine care titlu este preferabil si in functie de aceasta cine este adevaratul mostenitor caruia i se cuvin bunurile succesorale, in totalitate sau in parte, dupa intinderea vocatiei la mostenire a uneia sau alteia dintre partile litigante. Aceasta dovada se face, in primul rand, dar nu exclusiv, prin certificatul de mostenitor sau certificatul de calitate de mostenitor.

Certificatul de mostenitor se elibereaza ca urmare a consensului dintre mostenitori, de catre notarul public competent, potrivit prevederilor Legii nr. 36/1995, in cadrul procedurii necontencioase (gratioase). In cazul in care nu exista consens intre mostenitori notarul nu poate elibera certificatul de mostenitor, iar drepturile asupra mostenirii se vor determina de catre instanta de judecata intr-o procedura contencioasa in care, printre altele, se va pune problema dovedirii calitatii de mostenitor a celor care pretind unele drepturi cu privire la patrimoniul defunctului.

Certificatul de mostenitor, care se elibereaza pe baza incheierii finale, potrivit art. 83 din Legea nr. 36/1995, in termen de 20 de zile de la data emiterii ei, cuprinde: datele celui ce lasa mostenirea, compunerea masei succesorale, numarul si calitatea mostenitorilor, cotele ce se cuvin mostenitorilor universali sau cu titlu universal, iar in cazul legatarilor particulari, bunurile ce li se cuvin acestora. Potrivit art. 83 alin. (2) din Legea nr. 36/1995, fiecaruia dintre mostenitori i se elibereaza cate in exemplar al certificatului de mostenitor, dupa achitarea taxelor succesorale si a onorariului cuvenit notarului public.

De regula, se emite un singur certificat de mostenitor [art. 86 alin. (1) din Legea nr. 36/1995], dar legea permite, in anumite situatii de exceptie, intocmirea unui nou certificat de mostenitor sau a unui certificat suplimentar [art. 86 alin. (2) din Legea nr. 36/1995] , caci simpla omisiune a unor bunuri care fac parte din masa succesorala nu atrage nulitatea certificatului de mostenitor emis . Dimpo-triva omisiunea poate fi remediata, cu acordul tuturor mostenitorilor, iar notarul public va completa incheierea finala cu bunurile omise si va elibera un certificat suplimentar de mostenitor . Desigur oricare dintre mostenitori se poate adresa, in astfel de situatii, direct instantei de judecata cerand sa se constate omisiunea, iar prin hotararea ce se va pronunta sa se includa in masa succesorala si bunurile omise

Daca prin testament s-a instituit si un executor testamentar, potrivit art. 83 alin. (3) din Legea nr. 36/1995, se va elibera un certificat care sa constate aceasta calitate.

Certificatul de calitate de mostenitor se emite in ipoteza in care nu s-a facut dovada existentei unor bunuri in patrimoniul defunctului sau cand stabilirea acestora ar necesita operatiuni de durata, iar mostenitorii solicita eliberarea unui astfel de certificat care atesta numai calitatea lor de mostenitori (art. 84 din Legea nr. 36/1995)

Puterea doveditoare a certificatului de mostenitor si posibilitatea anularii lui. Certificatul de mostenitor, pana la anularea sa prin hotarare judecatoreasca, face dovada deplina cu privire la calitatea de mostenitor, cu privire la cota sau bunurile ce se cuvin fiecaruia dintre mostenitori in parte [art. 88 alin. (1), fraza a II-a din Legea nr. 36/1995. . Potrivit insa prevederilor art. 88 alin. (1), fraza I din Legea nr. 36/1995, cei care se considera vatamati in drepturile lor, prin emiterea lui, vor putea cere instantei de judecata anularea acestuia si stabilirea calitatii de mostenitor si a drepturilor cuvenite celui care intenteaza actiunea.

In aceasta privinta se face distinctia intre ipoteza in care partea care cere anularea certificatului de mostenitor a participat la procedura succesorala notariala, consimtind la eliberarea lui, sau este vorba de un tert care nu si-a exprimat acordul in nici un fel in aceasta privinta. Intre cei care au consimtit in fata notarului la eliberarea certificatului de mostenitor acesta are valoarea probanta a unei conventii, potrivit art. 969 C. civ., astfel ca ei pot cere anularea acestuia numai pentru vicii de consimtamant sau incapacitate, sau pot invoca motive de nulitate absoluta potrivit dreptului comun , ca de pilda, frauda la lege, cauza ilicita sau imorala etc. Fata de terti insa, certificatul de mostenitor, fiind un res inter alios acta, mentiunile din cuprinsul sau vor putea fi combatute prin orice mijloace de proba.

Certificatul de mostenitor nu poate fi opus tertilor ca instrument de dovada absoluta, el neconstituind un titlu de proprietate, caci el nu poate fi considerat ca o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului au fost proprietatea acestuia care s-au transmis apoi, prin efectul mostenirii, in patrimoniul succesorului . Notarul nu are chemarea sa ateste calitatea de proprietar a defunctului, ci numai calitatea de mostenitor si intinderea drepturilor succesorale ale fiecarui mostenitor

Cu toate acestea, s-a subliniat in doctrina, puterea doveditoare a certificatului de mostenitor nu trebuie minimalizata nici in raport cu tertii . El cuprinde totusi mentiuni rezultate din verificarile intreprinse de notarul public, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 36/1995, si este un mijloc de dovada a dobandirii drepturilor pe cale de mostenire de catre persoanele determinate ca fiind mostenitorii defunctului, chiar fata de terti . Constatarile proprii ale notarului public, ca agent instrumentator, precum si data si locul intocmirii inscrisului, prezenta partilor, consemnarea corecta a declaratiilor facute sau constatarea unui fapt care s-a petrecut in prezenta notarului, fac dovada pana la inscrierea in fals. In schimb, declaratiile partilor consemnate numai de catre notar, fara a fi controlate de acesta, fac dovada pana la proba contrara . Pe baza certificatului de mostenitor se fac inscrierile in cartea funciara a drepturilor reale dobandite prin mostenire , pot fi pretinse sumele depuse de defunct la unitati bancare sau se poate valorifica creanta mostenita impotriva debitorului defunctului etc.

Asa cum am aratat mai sus insa, tertii care revendica drepturi proprii pot intenta actiune in justitie contestand calitatea de mostenitor a celor inscrisi in certificatul emis de notar, sau faptul ca acestia ar fi singurii mostenitori ai defunctului. O astfel de actiune se integreaza actiunii in petitie de ereditate, daca bunurile succesorale se afla in posesia celor inscrisi ca mostenitori in certificatul emis de notar, sau unei actiuni in constatarea calitatii de mostenitor, atunci cand acestea se afla in posesia reclamantului, avand asadar un caracter mai complex . De asemenea tertii pot contesta ca unele bunuri fac parte din masa succesorala lasata de defunct, situatie in care actiunea are iarasi un caracter mixt, fiind o actiune in anularea certificatului de mostenitor si in revendicarea bunurilor ce se sustine a nu face parte din masa succesorala.

Intrucat, asa cum am precizat mai sus, actiunea in anularea certificatului de mostenitor nu are un caracter de sine statator, fiind dublata cel mai adesea de actiunile care se fundamenteaza pe drepturile pe care tertii le revendica, in ce priveste prescriptibilitatea ei se vor aplica regulile specifice acestora din urma, intrucat actiunea in anularea certificatului de mostenitor este numai mijlocul prin care se apara drepturile invocate de terti, care constituie scopul principal al actiunii. Atunci cand se invoca viciile de consimtamant pentru anularea certificatului de mostenitor, actiunea este prescriptibila in termenul general de prescriptie de 3 ani, prevazut de Decretul nr. 167/1958, care incepe sa curga dupa distinctiile prevazute de art. 9 din decret. In schimb, atunci cand se invoca cauze de nulitate absoluta, constatarea calitatii de mostenitor, petitia de ereditate sau se revendica bunurile succesorale, actiunile sunt imprescriptibile

In cazul succesorilor testamentari calitatea de mostenitor poate fi dovedita si cu testamentul. Exercitarea actiunii in petitie de ereditate nu este conditionata de eliberarea prealabila a certificatului de mostenitor, care de altfel, in caz de neintelegere intre parti nici nu poate fi eliberat. Drepturile lor succesorale si intinderea acestora vor putea fi stabilite direct de catre instanta de judecata

Dar pentru stabilirea calitatii de mostenitor se pot folosi si actele de stare civila, care au caracter autentic astfel ca au forta probanta a acestora. Calitatea de mostenitor legal se bazeaza tocmai pe legatura de rudenie cu defunctul sau pe calitatea de sot supravietuitor, astfel ca aceste imprejurari se dovedesc cu actele de stare civila.

Potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 calitatea de mostenitor poate fi dovedita si prin orice alte mijloace de proba admise de lege, inclusiv cu martori sau recunoasterea paratilor chemati la interogatoriu. Aceasta procedura este admisibila atat in fata notarului public cat si in fata instantei de judecata

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1758/1983, in R.R.D. nr. 7/1984, p. 61.

A se vedea, in acest sens: R. Petrescu, Aspecte din practica judiciara in legatura cu anularea certificatului de mostenitor, in R.R.D. nr. 9/1975, p. 36-42; G. Pop, Consideratii critice in legatura cu anularea partiala a unui certificat de mostenitor, in R.R.D. nr. 11/1968, p. 71-75; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 790/1990, in Dreptul nr. 1/1991, p. 69. Uneori in practica judiciara s-a sustinut si opinia gresita ca "dupa eliberarea certificatului de mostenitor nu se poate elibera alt certificat, cei care au pretentia la mostenire ori au fost prejudiciati in alt fel prin eliberarea ori cuprinsul certificatului, pot cere in justitie, anularea certificatului si stabilirea drepturilor lor, dupa care notarul va elibera alt certificat de mostenitor pe baza hotararii judecatoresti". A se vedea, in acest sens, Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1255/1982, in R.R.D. nr. 8/1983, p. 59.

A se vedea Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 622/1973, in Repertoriu II, p. 210.

A se vedea: C.S.J., completul de 7 judecatori, decizia nr. 7/1993, in Buletinul C.S.J., 1993, p. 11; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 790/1990, supra cit. Printr-o astfel de actiune nu se tinde la anularea certificatului de mostenitor care a avut la baza conventia partilor ci doar a se constata omisiunea lor de la data acelei conventii. A se vedea, in acest sens: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 788/1972, in Repertoriu II, p. 210; decizia nr. 1239/1972, in Repertoriu II, p. 210. S-a decis ca si organul financiar are calitatea de a solicita notarului eliberarea unui supliment de certificat de mostenitor in ipoteza in care mostenitorii, altii decat statul, nu declara toate bunurile succesiunii, pentru a se incasa de la mostenitori taxa succesorala corespunzatoare. A se vedea, in acest sens, Trib. jud. Ialomita, decizia nr. 522/1989, cu Note de (I) L. Dan si (II) B. Patrascu, H. Vitzman, in Dreptul nr. 4/1990, p. 54-59.

A se vedea: Trib. Suprem, sectia civila nr. 2588/1973, in R.R.D. nr. 7/1974, p. 59; decizia nr. 968/1985, in C.D. 1985, p. 90-91.

A se vedea: R. Petrescu, loc. cit.; I. Spirescu, I. Mihalache, Anularea certificatului de mostenitor la cererea partilor prezente la dezbaterea succesorala in fata notarului de stat, in R.R.D. nr. 6/1981, p. 36-37; Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 1827/1955, in C.D. 1955, vol. I, p. 194-195; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 514/1972, in C.D. 1972, p. 164-167; decizia nr. 1062/1072, in Repertoriu II, p. 209-210; decizia nr. 2082/1973, in R.R.D. nr. 7/1974, p. 59; decizia nr. 2588/1973, in R.R.D. nr. 7/1974, p. 59; decizia nr. 624/1978, in R.R.D. nr. 11/1978, p. 59; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 790/1990, in Dreptul nr. 1/1991, p. 69; decizia nr. 232/1992, in Probleme de drept din deciziile C.S.J., 1990-1992, p. 137-

A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 285; Fr. Deak, op. cit., p. 538; C.S.J., sectia civila, decizia nr. 459/1993, in Buletinul C.S.J., 1993, p. 28.

Prin terti trebuie sa intelegem persoanele care nu invoca nici un drept cu privire la mostenirea defunctului, dar au fost prejudiciate in orice mod prin eliberarea certificatului de mostenitor, precum si mostenitorii care nu au fost convocati in fata notarului cu prilejul eliberarii certificatului de mostenitor. A se vedea, in acest sens, A. Hilsenrad, Nota critica la decizia civila nr. 5087/1956 a Trib. reg. Cluj, in J.N. nr. 3/1957, p. 523; C. Linczmayer, Nota la decizia civila nr. 4927/1957 a Trib. reg. Cluj, in L.P. nr. 11/1958, p. 122. Citarea la notar prin incalcarea regulilor procedurale, ca de pilda, succesibilul este citat la domiciliul sau cu toate ca el se afla in executarea unei pedepse privative de libertate, echivaleaza cu omiterea de la imparteala, astfel ca actiunea in anularea certificatului de mostenitor este admisibila. A se vedea, in acest sens, Trib. jud. Galati, decizia nr. 312/1971, in R.R.D. nr. 11/1971, p. 145.

A se vedea C. S. J., sectia civila, decizia nr. 459/1993, in Buletinul C.S.J. 1993, p. 28

A se vedea M. Eliescu, op. cit., p. 182-183.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 539.

A se vedea D. Chirica, op. cit., p. 284.

A se vedea C.S.J., sectia civila, decizia nr. 2468/1992, in Dreptul nr. 10-11/1993, p. 177. Pentru amanunte, a se vedea si T. Popescu, Caracterul procedurii succesorale notariale si problemele legate de natura juridica a certificatului de mostenitor, in R.R.D. nr. 12/1970, p. 16-26; V. Cristodulo, P. Vlachide, Probleme de drept privitoare la caracterul procedurii succesorale notariale si la natura juridica a certificatului de mostenitor, in L.P. nr. 2/1959, p. 50-51; I. Popa, In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor, precum si cu actiunea in anulare a acestuia, in Dreptul nr. 11/1997, p. 39 si urm.; I. Les, In legatura cu natura juridica si puterea doveditoare a certificatului de mostenitor, precum si cu actiunea in anularea acestuia, II, in Dreptul nr. 11/1998, p. 41-43.

A se vedea Gh. Dobrican, Intabularea dreptului de proprietate dobandit printr-un act notarial intocmit in baza unui certificat de mostenitor, in Buletinul notarilor publici nr. 5/2000, p. 32-34.

A se vedea: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1051/1969, in C.D. 1969, p. 160; D. Chirica, op. cit., p. 285-286.

A se vedea: R. Petrescu, op. cit., p. 41; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 968/1985, in R.R.D. nr. 4/1986, p. 64; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2588/1973, in Repertoriu II, p. 211.

Desigur, au calitate procesuala numai cei care au acceptat mostenirea in termenul legiuit. A se vedea: Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2588/1973, supra cit.; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 2082/1973, in R.R.D. nr. 7/1984, p. 59; Idem, decizia civila nr. 514/1972, supra cit.; C.A. Brasov, decizia civila nr. 401/1997, in Culegere de practica judiciara 1994-1998, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999, p. 54. Termenul de 3 ani de prescriptie extinctiva incepe sa curga pentru mostenitorul care a participat la dezbaterea succesorala de la data la care mostenitorul a semnat incheierea data de notar si cand a luat cunostinta de pretinsa neregularitate invocata. A se vedea, in acest sens, Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1543/1972, in Repertoriu II, p. 211; C.A. Galati, decizia nr. 6/1995, in Sinteza practicii judiciare a Curtii de Apel Galati, 1995, p. 108; T.M.B., decizia nr. 389/1990, in Culegere de practica judiciara civila pe anul 1990, Casa de Editura si Presa "Sansa", Bucuresti, 1992, p. 94; Trib. jud. Caras-Severin, decizia nr. 40/1988, in R.R.D. nr. 5/1989, p. 66. Daca reclamantii nu au participat la dezbaterea succesorala, ba mai mult, se dovedeste ca mostenitorii prezenti la notar au ascuns cu viclenie existenta celorlalti succesori, care s-a dovedit a fi acceptat mostenirea in termenul legal, actiunea in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor este imprescriptibila. A se vedea, in acest sens, T.M.B., decizia nr. 732/1986, apud C. Turianu, Mostenirea si impartirea ei, Practica judiciara adnotata, Ed. Fundatiei "Romania de Maine", Bucuresti, 2001, p. 214-215.

A se vedea, in acest sens, M. Eliescu, op. cit., p. 185-186; Fr. Deak, op. cit., p. 540; S. Sobieschi, In legatura cu prescriptia dreptului la actiunea in anulare a certificatului de mostenitor, in R.R.D. nr. 2/1974, p. 52-55; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 672/1965, in J.N. nr. 10/1965, p. 161; decizia nr. 884/1958, in C.D. 1958, p. 216; decizia nr. 1802/1956, cu Nota de Y. Eminescu, in L.P. nr. 6/1957, p. 734.

A se vedea: Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 2013/1956, in C.D. 1956, vol. I, p. 32; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1911/1979, in C.D. 1979, p. 161-163; Trib. jud. Timisoara, decizia civila nr. 323/1987, cu Nota de D. Radu (I) si C.I. Stoica (II), in R.R.D. nr. 2/1988, p. 49.