Fazele aplicarii dreptului

Fazele aplicarii dreptului.

Varietatea actelor de aplicare nu exclude existenta unor faze sau etape in procesul aplicarii dreptului. Aceste faze constituie un proces unic, desi ele nu au aceeasi succesiune in timp la toate categoriile de norme juridice.

a)      Stabilirea starii de fapt constituie prima faza a aplicarii dreptului. Ea presupune cercetarea si cunoasterea situatiei concrete, a imprejurarilor, cauzelor, aflate in fata organului de aplicare si care urmeaza sa capete o solutionare juridica concretizata in elaborarea actului de aplicare.

Organul de aplicare, cercetand starea de fapt, va trebui sa cunoasca situatia reala, sub toate aspectele ei, adevarul material. Cauza supusa solutionarii trebuie sa fie lamurita din toate punctele de vedere, fie ca este vorba despre o fapta juridica cu caracter licit, fie ca este cazul unei fapte care contravine prevederilor juridice. O

deosebita importanta are strangerea probelor pe baza de documente, declaratii ale martorilor si alte materiale.

b)      Alegerea normei de drept constituie urmatoarea faza, care mai poarta denumirea de critica (selectionarea normei). Numai prin cunoasterea situatiei de fapt si determinarea normei care se refera la aceasta situatie se poate asigura o corecta calificare juridica si temeinicia actului de aplicare. Acest lucru presupune, la randul sau, nu numai determinarea textului normativ, dar si verificarea daca acest text este autentic, adica reprodus intr-o publicatie oficiala, daca norma nu a fost abrogata expres sau implicit, daca se aplica la cauza respectiva sub aspectul actiunii ei in spatiu si dupa persoana. Legalitatea normei juridice, corespondenta ei fata de actele normative superioare si, in primul rand, fata de legi este o alta sarcina pe care trebuie sa o rezolve organul de aplicare in luarea deciziei asupra alegerii normei de drept. Uneori organul de aplicare va trebui sa rezolve anumite coliziuni ce pot aparea intre doua sau mai multe acte normative care se refera la acelasi caz.

c)      Interpretarea normelor juridice constituie o activitate la care organul de aplicare recurge pentru a stabili intelesul adevarat si deplin al normei juridice, utilizand in acest scop metode si procedee cu care opereaza tehnica interpretarii dreptului.

d)      Elaborarea actului de aplicare constituie faza finala a procesului de aplicare, constand in elaborarea deciziei juridice, care va atrage dupa sine stabilirea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. Operatiunea de elaborare si de redactare a actelor de aplicare presupune indeplinirea unor cerinte de continut si de forma ce variaza de la o categorie de norme juridice la alta, de la o ramura de drept la alta. In cadrul dreptului administrativ, actele de aplicare se concretizeaza, in special, in ordine si autorizatii si adresate unor persoane, unitati de stat sau organizatii particulare, obligand la anumite actiuni, abtineri ori dand imputerniciri pentru executarea unor drepturi si satisfacerea unor interese. In dreptul penal, actele de aplicare poarta denumirea de hotarari judecatoresti care, atunci cand s-a constatat existenta unei infractiuni, stabilesc sanctiuni ce se aplica persoanelor vinovate.

Studiul detaliat al tehnicii juridice a elaborarii actelor de aplicare, a conditiilor, obiectului, cauzei, formei juridice, modalitatilor, efectelor etc. intra in obiectul fiecarei ramuri a stiintei dreptului.