Functiile si Fazele Procesului Penal

Functiile si Fazele Procesului Penal

In cadrul procesului penal sunt realizate functii specifice. Prin functii procesual penale intelegem caile, directiile sau orientarile de desfasurare a activitatii procesuale.

In proces penal modern deosebim trei functii de baza:

Functia acuzarii ( a invinuirii) este exercitata si realizata, in principal, de procuror prin promovarea unor acte cum ar fi : inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata, sustinerea acuzarii in fata instantei de judecata, formularea concluziilor de condamnare, exercitarea cailor de atac etc.

Functia de acuzare poate fi definita ca imperativa in dezbaterile judiciare a cauzei penale, ca directie de activitate reglementata de lege a subiectilor acuzarii ( procurorul, partea vatamata ), abilitati cu drepturi de a-l demasca pe inculpat de comiterea unei fapte pasibile de pedeapsa si intemeierea raspunderii penale a inculpatului.

Procurorul participa la sedinta judiciara in calitate de exponent al functiei de acuzare. Acuzatorul trebuie sa demonstreze in fata in fata judecatii temeinicia acuzarii. La realizarea acestei functii contribuie si partea vatamata care, alaturi de procuror, se situeaza pe pozitiile acuzarii. Rolul partii vatamate sporeste in cazuri de acuzare particulara sau privata. Cand urmarirea penala incepe in baza plangerii partii vatamate ( art. 276 CPP ).

Functia apararii o exercita, in principiu, pentru sine fiecare parte, realizandu-se drepturile procesuale. Apararea - activitate procesuala efectuata de partea apararii in scopul combaterii, in tot sau in parte, a invinuirii ori a atenuarii pedepsei, apararii drepturilor si intereselor persoanelor banuite sau invinuite de savarsirea unei infractiuni, precum si a reabilitarii persoanelor supuse ilegal urmaririi penale ( art. 6 alin. 1 pct. 3 CPP )

La aceasta se adauga si contributia organului judiciar, care prin atitudinea sa activa si in baza principiului oficialitatii asigura respectarea, garantarea si exercitarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor. Un rol important ii revine aparatorului, care realizeaza asistenta juridica calificata sau reprezinta partile in proces, potrivit conditiilor prevazute de lege.

Functia de aparare este acea activitate procesuala ce are ca obiect promovarea si exercitarea dreptului de aparare - drept recunoscut invinuitului, inculpatului si oricarei alte parti in procesul penal, de catre ele insele ori prin beneficiere prin asistenta juridica a altor persoane in toate fazele procesului penal sau de condamnare a inculpatului.

Functia solutionarii cauzei penale apartine, in conditiile si limitele legii, numai instantei de judecata. Astfel, solutionarea propriu-zisa care are loc in fza judecarii, este o functie realizata exclusiv de instanta de judecata prin pronuntarea definitive de achitare, de incetare a procesului penal sau de condamnare a inculpatului.

Realizarea functiilor diametral opuse in procesul penal de acuzare si constituie conditia stabilirii adevarului obiectiv de catre instanta de judecata, care depaseste interesele partilor si urmareste infaptuirea functiei proprii - solutionarii cauzei penale.

Alte functii relevate de specialistii in materie se manifesta in procesul penal ca mijloc de realizare a functiilor de baza, fiind calificate drept auxiliare sau secundare. In procesul penal se disting urmatoarele functii auxiliare:

a)      functia de supraveghere a respectarii legilor in cursul procesului penal, exercitata de instanta de judecata ( de ex. Legalitatea aplicarii masurii preventive, arestul, sau a refuzului de a incepe urmarirea penala );

b)      functia solutionarii actiunii civile ce se manifesta prin repararea prejudiciului material cauzat de infractiune;

c)      functia de furnizare a probelor, care este legata de declaratiile unui martor, de prezentarea concluziilor de catre experti etc.

d)      functia de favorizare a procesului penal, legata de antrenarea unor subiecti, care intr-un fel dau altul, inlesnesc solutionarea cauzei penale  ( de ex. Chemarea specialistului pentru acordarea ajutorului la administrarea probelor etc. ) ;

e)      functia de educatie si de prevenire ea poate fi demonstrata partial prin urmatorul exemplu: o sedinta de judecata, bine organizata intr-o cauza penala, poate servi ca lectie de morala si educatie cu mult mai eficient decat o lectie pregatita si tinuta anume in acest scop.

Din cele expuse mai sus, reiese ca functiile procesului penal au un caracter corelativ, se patrund reciproc si nu se limiteaza numai la activitatea unui singur subiect.

Sistemul actiunilor procesual penale este divizat in urmatoarele faze obligatorii: urmarirea penala, judecarea cauzei in prima instanta si executarea sentintei.

Fazele facultative ale procesului penal sunt: examinarea cauzei in urma exercitarii cailor ordinare de atac ( in apel si recurs ); examinarea cauzei in urma exercitarii cailor extraordinare de atac ( recursului in anularea si revizuirea procesului ).

Art.274 din CPP reglementeaza modul de incepere al urmaririi penale.

Urmarirea penala consta in faptul efectuarii actelor procesuale si de investigare operativa de catre organele de urmarire penala in scopul stabilirii circumstantelor cauzei, administrarii si verificarii probelor, identificarii persoanelor vinovate de savarsirea infractiunii se intocmeste rechizitoriul, care se confirma de procuror si cauza se transmite in judecata, avand efectul deferirii inculpatului justitiei

Judecarea cauzei in prima instanta este a doua faza a procesului, acre incepe o data cu sesizarea instantei si cuprinde toate activitatile procesuale desfasurate fondului cauzei. Faza data este recunoscuta ca fiind principala in procesul penal datorita examinarii de catre instanta de judecata a probelor administrate de catre parti in conditii de contradictorialitate solutionand conflictul de drept penal prin constatarea vinovatiei persoanei prin sentinta de achitare. Momentul final al fazei judecarii cauzei in prima instanta este pronuntarea sentintei.

Judecarea cauzei in urma examinarii cailor ordinare de atac este o faza facultativa, care poate urma dupa judecarea cauzei in prima instanta, dar, in esenta, poate fi considerata tot judecarea cauzei penale sau examinarea dosarului de catre judecatori in cazul cand partile , procurorul si alti participanti nu sunt satisfacuti de solutia data de instanta de fond si atac hotararea in caza cu apel sau recurs, initiind un control judecatoresc ierarhic superior sub aspecte de fapt si de drept, pentru repararea erorilor judiciare. Apelul si recursul sunt doua cai ordinare de atac exercitate de titularii acestui drept impotriva hotararea nedefinitive, cauza parcurgand judecarea in apel la instanta superioara cu solutia data de instanta in apel.

In unele cazuri prevazute de lege, cand hotararilor instantei de fond cu pot fi atacate cu apel, cauza penala poate parcurge doar judecarea in recurs, existand in acest sens o singura cale ordinara de atac; nefolosirea cailor de atac in termene prevazute de lege implica intrarea in vigoare a hotararilor judecatoresti, care sunt executorii.

Executarea hotararilor judecatoresti este o faza obligatorie a procesului penal, care incepe o data cu ramanerea definitiva a hotararilor judecatoresti si cuprinde activitatile instantei de judecata de punere in aplicare a acestora. Precum si solutionarea unor chestiuni aparute in timpul si dupa executarea pedepselor penale. Astfel, in faza data instanta solutioneaza chestiunile privind amanarea executarii sentintei, eliberarea de pedeapsa din cauza bolii, executarea sentintei in cazul cand exista si alte sentinte neexecutate, de asemenea, solutioneaza cererile de stingere si reabilitare inainte de termen, precum si alte chestiuni ( art.569 CPP)

Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de atac este o faza facultativa a procesului penal care se poate desfasura. In functie de existenta unor imprejurari deosebite, impotriva hotararilor judecatoresti definitive, pentru a corecta eventualele erori din activitatea jurisdictionala anterioara. Caile extraordinare de atac in procesul penal Republicii Moldova sunt in anularea si revizuirii procesului.