Interdictia pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise)

Interdictia pactelor asupra succesiunilor viitoare (nedeschise)

Cata vreme o succesiune este nedeschisa este interzis ca bunuri din acea succesiune sau patrimoniul ca atare sa formeze obiectul unor acte juridice prin care s-ar constitui drepturi eventuale asupra lor sau s-ar renunta la ele, chiar daca de cuius ar consimti la aceasta. Astfel, art. 965 alin. (2) C. civ. prevede ca: "nu se poate face renuntare la o succesiune ce nu este deschisa, nu se pot face invoiri asupra unei astfel de succesiuni, chiar de s-ar da consimtamantul celui a carui succesiunea este in chestiune". Iar art. 702 C. civ. prevede ca: "nu se poate renunta la succesiunea unui om in viata, nici nu se pot instraina drepturi eventuale ce s-ar putea dobandi asupra succesiunii".

Din prevederile acestor texte legale rezulta ca prin pacte asupra unei succesiuni viitoare (interzise de lege) vom intelege orice conventii sau acte unilaterale prin care se renunta la o mostenire viitoare sau se constituie drepturi eventuale asupra unei astfel de mosteniri.

Fundamentul de natura principiala al unor astfel de interdictii este constituit din ideea ca astfel de acte juridice ar putea trezi dorinta mortii persoanei care urmeaza sa lase mostenirea, iar in cazul in care chiar el este parte intr-un astfel de act juridic s-ar aduce atingere principiului revocabilitatii dispozitiilor testamentare. Exista argumente si de natura sigurantei circuitului civil, caci drepturile de aceasta natura, care formeaza obiectul unor acte juridice sunt eventuale, asadar incerte, cel putin din punct de vedere valoric.

Pentru a ne afla in fata unui pact asupra unei succesiuni viitoare trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:

a) sa existe o conventie (intelegere); dar si actul unilateral de renuntare la o mostenire sau de acceptare a acesteia sunt considerate pacte interzise de lege

b) pactul sa aiba ca obiect drepturi succesorale dintr-o succesiune nedeschisa . Daca conventia nu are un astfel de obiect, ea va fi valabila, chiar daca realizarea obligatiei este afectata de o conditie sau de un termen incert, care se constituie din data mortii unei persoane. Astfel, art. 825 C. civ. prevede posibilitatea stipularii in contractul de donatie a intoarcerii bunurilor donate la donator in cazul predecesului donatarului sau de predeces al donatarului si al descendentilor sai. Bunurile reintra intr-o atare ipoteza in patrimoniul donatorului in virtutea contractului de donatie iar nu cu titlu succesoral. Asadar, o astfel de conventie nu are ca obiect mostenirea (ca universalitate, ca parte a unei universalitati ori bunuri singulare, determinate) pe care donatorul o va lasa

c) mostenirea sa nu fie deschisa. Dupa data deschiderii succesiunii mostenitorii pot dispune liber de drepturile lor asupra acelei mosteniri precum si de dreptul de optiune succesorala ca drept care se naste in persoana lor odata cu decesul lui de cuius

In ce priveste stabilirea datei deschiderii succesiunii se are in vedere criteriul obiectiv al datei cuprinse in certificatul de deces sau al celei stabilite prin hotararea declarativa de moarte. Persoana disparuta fiind considerata a fi in viata, pactul privind succesiunea lui nu poate fi considerat valabil chiar daca partile au considerat ca succesiunea este deschisa. Daca insa pactul a fost incheiat dupa data mortii stabilita judecatoreste el ramane valabil, chiar daca aceasta data este ulterior rectificata sau hotararea judecatoreasca este anulata

d) pactul sa nu fie admis in mod exceptional de lege. Un astfel de pact este cel la care se refera art. 1526 C. civ. potrivit caruia este valabila conventia prin care asociatii stipuleaza ca societatea civila infiintata va continua la moartea unuia dintre ei cu mostenitorii acestuia. Sau, tot astfel se considera ca fiind valabila imparteala de ascendent efectuata prin donatie, cu respectarea conditiilor de fond si de forma cerute de prevederile art. 794-799 C. civ. Dar daca imparteala de ascendent nu este valabila, ea nu va putea fi convertita in partaj voluntar tocmai pentru motivul ca ar reprezenta un pact asupra unei succesiuni viitoare de vreme ce succesiunea nu a fost deschisa la momentul impartelii . De asemenea se considera valabil consimtamantul unui succesibil rezervatar sau care ar beneficia de raportul donatiei exprimat la instrainarea realizata de de cuius unui alt succesibil in linie dreapta cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului, desi el este o renuntare anticipata la actiunea in reductiune sau la cea de raport, daca, in realitate instrainarea este o donatie, potrivit art. 845 C. civ. S-a considerat insa a nu fi valabila declaratia unui succesibil scrisa in josul testamentului, inainte de deschiderea succesiunii, prin care recunoaste ca fiind valabil acel testament. Un astfel de act este un pact asupra unei succesiuni viitoare prohibite de lege

Sanctiunea aplicabila pactelor asupra succesiunilor viitoare. Pactele asupra succesiunilor viitoare sunt lovite de nulitate absoluta, sanctiune ce poate fi invocata de orice persoana interesata. Un astfel de act juridic nu ar putea fi confirmat nici dupa deschiderea mostenirii. Daca partile doresc mentinerea actului, acesta trebuie refacut dupa deschiderea mostenirii. Chiar si executarea obligatiei ce a fost asumata prin pactul asupra unei succesiuni nedeschise nu va fi valabila decat daca se poate constata ca prin ea insasi exprima un nou consimtamant valabil . S-a propus de lege ferenda o liberalizare in materia pactelor asupra unei succesiuni viitoare in sensul de a se permite, in anumite conditii (ca de pilda, cu participarea persoanei despre a carei mostenire este vorba) incheierea lor, asa cum sunt, de altfel, permise in alte legislatii europene pactele familiale

Acceptarea mostenirii nedeschise, spre deosebire de renuntare, care este amintita expres de art. 702 si art. 965 C. civ., este in mod unanim acceptata ca pact asupra unei succesiuni viitoare. A se vedea: D. Chirica, op. cit., p. 152-153; Trib. jud. Salaj, decizia civila nr. 306/1972, in R.R.D. nr. 1/1973, p. 160-161.

A se vedea M. Constantinescu, Nota la decizia civila nr. 1661/1995 a Trib. reg. Cluj, in J.N. nr. 9/1966, p. 120.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 322.

In acelasi sens, a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 323. Contra, M. Eliescu, op. cit., p. 300. A se vedea si A. Ionascu, Nota la decizia civila nr. 273/1958 a Trib. Suprem, in L.P. nr. 12/1958, p. 114; Trib. reg. Cluj, decizia nr. 3887/1957, in L.P. nr. 1/1958, p. 102.

A se vedea: M. Constantinescu, loc. cit.; Trib. jud. Salaj, decizia civila nr. 306/1972, in R.R.D. nr. 1/1973, p. 160-161.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 324.

Idem, p. 325.

Ibidem.