Sanctiunea neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti

Sanctiunea neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a indatoririlor parintesti

Savarsirea de greseli si abuzuri de catre parinti in exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului poate atrage sanctiunea decaderii din drepturile parintesti.

SECTIUNEA 1: Categorii de sanctiuni in legatura cu infaptuirea

ocrotirii parintesti

Daca parintii nu vor exercita ocrotirea parinteasca a copilului lor minor sau aceasta va fi exercitata necorespunzator, poate fi angajata raspunderea lor civila, contraventionala sau chiar penala.

Sanctiuni de drept penal: interzicerea drepturilor parintesti in cazul savarsirii unor infractiuni, fie ca pedeapsa complementara, art.64, lit.d din Codul Penal, fie ca pedeapsa accesorie, art.71 din Codul Penal. Sanctionarea pentru savarsirea infractiunilor de abandon de familie, art.305 C.pen. Relele tratamente aplicate minorului, art.306, C.pen. Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului art.306 din Codul Penal. Punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji, art.314 din Codul Penal.

De asemenea, sanctiuni de drept civil aplicabile parintilor pentru faptele ilicite ale copiilor minori (art.1000, alin2, din C.civ.)

Raspunderea civila a parintilor pentru neexercitarea sau exercitarea necorespunzatoare a ocrotirii parintesti este o raspundere civila delictuala pentru fapta proprie, reglementata de art.998-999, Cod civil.

Aceasta ipoteza este distincta de raspunderea parintilor pentru faptele copiilor lor minori, prevazuta de art.1000, alin.2, C.civil, care are un continut si conditii diferite.

Sanctiuni de dreptul familiei (incredintarea sau plasamentul copilului unei persoane, familii,serviciului public specializat sau unui organism privat autorizat, decaderea din drepturile parintesti si declararea judecatoreasca a abandonului de copii).

Articolul 9 din Conventia ONU cu privire la drepturile copilului afirma ca : "Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai impotriva vointei acestora, exceptand situatia in care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare si cu respectarea legilor si a procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este in interesul superior al copilului".

Acest principiu este strans legat de alte drepturi prevazute de Conventia ONU cu privire la drepturile copilului, cum ar fi: dreptul de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit de acestia, in masura posibilului (art. 7), referindu-se la posibilitatile materiale ale acestora, precum si dreptul copilului de a-si pastra identitatea, inclusiv cetatenia, numele si relatiile familiale (art. 8). De asemenea, nu pot fi separati copiii de parintii lor sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora:,,cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului" (art. 33 din Legea nr. 272/2004).

Separarea copiilor de parinti poate avea loc doar in cazuri exceptionale.

Separarea poate surveni atunci cand copilul este victima a abuzului sau neglijarii din partea parintilor sau cand parintii traiesc separat si trebuie luata o decizie in privinta domiciliului copilului.

Art.9 din Conventia ONU, garanteaza dreptul copilului care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre ei de a intretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti, in mod regulat, exceptand cazul in care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

SPETA.,, INTERZICEREA DREPTURILOR PARINTESTI

Judecatoria Slatina. Sentinta penala nr. 1314/16.08.2005

Prin rechizitoriul nr. 1864/P/23.05.2005 al Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina, inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 6543/205.2005, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare privativa de libertate, a inculpatului V.M.G., pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 208, alin. 1 , art. 209 , alin. 1 lit. g, i din Codul penal cu aplicarea art. 37, lit.a, din Codul penal.

In considerentele rechizitoriului, s-a retinut ca in noaptea de 01/02.05.2005, in jurul orelor 01,30, lucratori din cadrul Politiei Municipiului Slatina au fost sesizati de ofiterul de serviciu cu privire la sustragerea de bunuri dintr-un magazin situat in Slatina, str. Primaverii. Deplasandu-se la fata locului, acestia au gasit in grupul sanitar o persoana de sex barbatesc, inculpatul V.M.G., care abandonase trei sacose cu imbracaminte si incaltaminte. Surprins, acesta a recunoscut si regretat sincer fapta comisa, aratand ca, dupa ce consumase bauturi alcoolice, a fortat fereastra de aerisire a grupului sanitar, a patruns in magazin si a reusit sa incarce cateva bunuri.

Din examinarea materialului probator, administrat atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata si anume: declaratiile inculpatului (filele 25-28 d.u.p., fila 12 d.p.i,), ale martorilor A.I. si A.M.M. (filele 19-22 d.u.p.), procesul-verbal de depistare (filele5-6 d.u.p), plansa fotografica (filele 7-13 d.u.p) si procesul - verbal de cercetare la fata locului (filele 15-16 d.u.p), instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

In noaptea de 01/02.05.2005, in jurul orelor 01,30 inculpatul V.M.G., dupa ce a consumat bauturi alcoolice a fortat fereastra de aerisire a grupului sanitar si a patruns in magazinul SC D.P. SRL Slatina, situat in str. Primaverii, de unde a sustras mai multe articole de imbracaminte si incaltaminte, refugiindu-se in grupul sanitar, dupa ce abandonase trei sacose pline cu astfel de obiecte, unde a fost depistat de agentii politiei judiciare.

Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a coroborat declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale si judecatii, cand a recunoscut savarsirea faptei, cu declaratiile martorilor A.I. si A.M.M., audiati in faza urmaririi penale si continutul proceselor-verbale de depistare si cercetare la fata locului, intomite de agentii politiei judiciare.

Fapta inculpatului major V.M.G., de a sustrage in timpul noptii mai multe obiecte de imbracaminte si incaltaminte, dupa fortarea ferestrei de aerisire a grupului sanitar, in incinta magazinului partii civile SC D.P.SRL Slatina, situat in str. Primaverii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g, i din Codul penal .

Elementul material al faptei il reprezinta luarea bunurilor mobile din detentia partii vatamate, iar forma de vinovatia cu care a fost savirsita fapta este intentia directa, in acceptiunea art. 19, alin. 1, pct. 1 lit. a din Codul penal, inculpatul prevazand rezultatul si urmarind producerea lui prin savarsirea sa.

Totodata, din probatoriul administrat, reiese scopul insusirii pe nedrept a bunurilor mobile, precum si lipsa consimtamantului persoanei vatamate, nefiind probat acordul acesteia.

La individualizarea pedepsei, se vor avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptei, urmarile produse, atingerea adusa valorilor sociale ocrotite si circumstantele reale de savarsire, faptul ca inculpatul are antecedente penale, savarsind fapta in stare de recidiva postcondamnatorie in cond. art.37 ,alin 1, lit.a din Codul penal, precum si atitudinea sincera a infractorului in cursul procesului penal.

Instanta nu va putea retine insa dispozitiile art 76 din Codul penal, pentru coborarea pedepsei sub minimul special, neexistand suficiente date in acest sens, iar infractiunea avand un grad sporit de periculozitate prin perseverenta infractionala a inculpatului.

Existenta uneia din imprejurarile enumerate exemplificativ in art 74 din Codul penal nu obliga instanta de judecata sa o considere circumstanta atenuanta si sa coboare pedeapsa aplicata sub minimul prevazut de norma incriminatoare. Recunoasterea imprejurarii invocate drept circumstanta atenuanta este lasata la aprecierea instantei, care tine seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea, in cauza, conduita sincera in cursul procesului penal fiind urmarea identificarii inculpatului prin mijloacele specifice de cercetare.

Pentru considerentele expuse, instanta urmeaza ca in baza art. 208, alin 1, art. 209 alin. 1, lit. g, i din Codul penal cu aplic. Art. 37, alin.1, lit.a din Codul penal sa condamne pe inculpatul V.M.G. la pedeapsa inchisorii de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

In temeiul art. 7 din Legea nr. 543 /2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, cu modificarile ulterioare, instanta va revoca restul neexecutat de 820 de zile din pedeapsa inchisorii de 3 ani si 2 luni aplicata prin sentinta penala nr. 1545/08.10.2002 pronuntata de Judecatoria Slatina, definitiva prin neapelare, si va dispune executarea acestuia alaturi de pedeapsa pronuntata prin prezenta, in total, inculpatul va executa 5(cinci) ani si 9 (noua) luni inchisoare.

In baza art. 71 din Codul penal cu referire la art. 8 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994 si la Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, instanta va interzice inculpatului, pe durata executarii pedepsei drepturile prevazute de art. 64 lit. a,b,c,e din Codul penal.

In temeiul acestei hotarari, Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului formand un bloc de conventionalitate si dispozitiile mai favorabile ale acestora fiind direct aplicabile in dreptul roman, potrivit art. 11 si art. 20 din Constitutia Ramaniei, Curtea a retinut ca interzicerea drepturilor parintesti reprezinta o ingerinta in dreptul inculpatului la respectarea vietii de familie, incalcand art.8 din Conventie.

Si in prezenta cauza, ca si in cauza dedusa C.E.D.O. - Sabou si Parcalab impotriva Romaniei -, infractiunea pentru care a fost condamnat inculpatul nu are nici o legatura cu fapte influentand autoritatea parinteasca, acesta nefiind acuzat de neingrijirea ori rele tratamente aplicate copiilor sai.

Aplicarea automat si de o maniera absoluta a interdictiei de a exercita drepturile parintesti, cu titlu de pedeapsa accesorie, tuturor persoanelor care executa o pedeapsa privativa de libertate, fara nici un control din partea instantelor, referitor la tipul infractiune si in interesul eventualilor minori reprezinta o incalcare a art.8 din Conventie.

In temeiul art.88 din Codul penal, instanta va deduce din pedeapsa durata masurilor de preventie de la 02.05.2005 la zi.

In baza art. 350 din Codul de procedura penala va mentine starea de arest a inculpatului condamnat.

Instanta va dispune si emiterea unui nou mandat de arestare potrivit dispozitivului prezentei sentinte, anuland mandatul anterior.

In temeiul art. 346, rap. la art. 14 din Codul de procedura penala raportat la art. 998 din Codul civil, instanta va admite actiunea civila si va obliga inculpatul la plata sumei de 6 milioane ROL catre partea civila SC D.P. SRL, cu titlu de despagubiri civile.

Cu aceasta suma societatea comerciala s-a constituit parte civila pentru prejudiciul cauzat prin deteriorarea bunurilor sustrase de inculpat, recuperate in intregime de partea civila, in declaratia inculpatului din cursul judecatii (fila 12 d.p.i), acesta fiind de acord cu despagubirea partii civile.

In baza art. 191, alin1 din Codul de procedura penala va obliga inculpatul la plata sumei 2.300.000 ROL cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care onorariul aparatorului din oficiu in suma de 1.000.000 RON stabilit ca urmare a Protocolului incheiat intre Ministerul Justitiei si Uniunea Barourilor din Romania privind stabilirea onorariului catre avocatii care acorda asistenta juridica din oficiu, la 23 iunie 2005 se va avansa din fondul special al Ministerului Justitiei catre Baroul de Avocati Olt.'

Sanctiuni care intervin pentru neideplinirea indatoririlor parintesti privitoare la persoana copilului.

Sanctiuni care intervin pt neindeplinirea indatoririlor privitoare la bunurile copilului (se incadreaza in aceasta categorie raspunderea solidara a parintilor, care, la fel ca tutorele, raspund in calitatea lor de administratori, daca au pricinuit minorului o paguba, si respunderea pentru savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa, daca, neindeplinind corespunzator indatoririle de administrare a bunurilor copilului, parintii au pricinuit o paguba cu rea credinta.

SECTIUNEA 2: Decaderea totala sau partiala a unuia sau a

ambilor parinti din exercitiul drepturilor parintesti

Reglementata prin art. 109-112, Cod.fam., sanctiunea decaderii din drepturile parintesti reprezinta cea mai severa masura de dreptul familiei si poate fi dispusa impotriva parintelui care deturneaza exercitiul ocrotirii parintesti a minorului de la finalitatea sa, avand ca efect pierderea drepturilor parintesti.

Motivele decaderii din drepturile parintesti sunt prevazute limitativ in art.109, alin.1, Cod.., iar textul este de stricta interpretare1: punerea primejdie a sanatatii sau a dezvoltarii fizice a copilului prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva ori prin abateri grave de la indeplinirea indatoririlor de parinte; educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului intr-un spirit strain moralei si ordinii de drept.Romania este tara semnatara a Conventiei ONU privind Drepturile Copilului si, incepand din anul 2004, una dintre cele 17 tari din intreaga lume care a interzis prin lege aplicarea oricarei forme de padeapsa fizica, rele tratamente sau tratamente umilitoare copilului (art. 90 din Legea 272/2004, introdus la propunerea Salvati Copiii Romania).

Sanctiunea se dispune exclusiv prin hotarare judecatoreasca (art. 38 din Legea nr.272/2004).

Dreptul de a cere decaderea din drepturile parintesti este recunoscut autoritatii tutelare (art.109, alin. 1, Cod.fam.) si directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului (art. alin. din Legea nr. 272/2004).

Efectul al decaderii din drepturile parintesti consta in retragerea drepturilor si indatoririlor privitoare la persoana si la bunurile minorului, cu exceptia indatoririi de a da intretinere copilului (art. 110, Cod.fam: 'Decaderea din drepturile parintesti nu scuteste pe parinte de indatorirea de a da intretinere copilului').

Parintele decazut din drepturi pastreaza facultatea de a consimti la adoptia copilului sau.

Atunci cand numai unul dintre parintii copilului este decazut din drepturi, sarcina ocrotirii minorului este preluata de catre celalalt parinte.