DISPOZITII PROCEDURALE PRIVIND ACTIVITATEA COMISIILOR DE FOND FUNCIAR

1 CONTESTATIILE FORMULATE IMPOTRIVA MASURILOR COMISIILOR DE FOND FUNCIAR

Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale .Impotriva masurilor dispuse de catre comisia locala de fond funciar se poate face contestatie ,care ,potrivit art.6lit.d) din Regulament , este de competenta de solutionare a comisiilor judetene de fond funciar.

1.1.PERSOANELE CARE POT FORMULA CONTESTATII

Potrivit art.27 alin.(3) si art.80 alin.1din Regulament , contestatiile pot fi formulate de catre persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de catre comisiile locale de fond funciar .

Prin sintagma ,,persoane nemultumite" apreciem ca legea are in vedere persoanele care au solicitat reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate si care sunt nemultumite de masurile dispuse de catre comisiile locale de fond funciar .

Din aceasta precizare rezulta urmatoarele consecinte :

a) persoanele straine de procedura de reconstituire sau constituire , care sunt nemultumite de masurile comisiilor locale (de exemplu , considera ca reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat pe un teren proprietatea lor) nu au calitate procesuala pentru a formula plangere ,ci pot folosi actiunile de drept comun , respectiv :actiunile petitorii , actiunile posesorii , actiunea in constatarea nulitatii absolute prevazuta de art III din Legea 169/1997.

b) daca plangerea este introdusa de catre comisiile locale de fond funciar ,in cazurile prevazute de art. 55 din Legea nr.18/1991, atunci acestea nu trebuie sa introduca in prealabil contestatie . O astfel de concluzie este dedusa din interpretarea literala si rationala a textului art.27 alin 3 din Regulament ,care se refera la persoanele nemultumite de solutia comisiilor de fond funciar , ori daca comisiile locale de fond funciar solicita anularea propriilor masuri , nu mai este intrunita ipoteza prevazuta de lege ;

c) calea contestatiei va fi utilizata doar in cazul in care se contesta propunerile comisiilor locale de fond funciar de validare sau invalidare a dreptului de proprietate .Per a contrario ,contestatia nu trebuie utilizata impotriva altor acte sau operatiuni juridice ale comisiilor de fond funciar.

1.TERMENUL DE INTRODUCERE A CONTESTATIILOR

Potrivit art.27alin.(3) din regulament contestatiile se pot formula in termen de 10 zile de la afisarea propunerilor comisiilor locale de fond funciar.In cazul persoanelor care nu au domiciliul in localitatea respectiva, termenul de formulare al contestatiei se socoteste de la primirea instiintarii de catre comisia locala de fond funciar prin scrisoarea recomandata cu confirmare de primire [art.27 alin (4) din Regulament]

Termenul de 10 zile are natura juridica a unui termen de decadere , a carui nerespectare atrage pierderea dreptului de a formula contestatie.Desigur, in cazul existentei unor imprejurari mai presus de vointa persoanei , care au determinat pierderea termenului , persoana nemultumita poate solicita repunerea in termen de exercitare a contestatiei , in conditiile art.103 alin (2) C.proc.civ.

Comisiile comunale , orặsenesti sau municipale , imediat dupặ expirarea termenelor prevặzute mai sus , vor inainta documentatia comisiilor judetene.

1.3. OBIECTUL CONTESTATIILOR

Obiectul contestatiilor il reprezinta propunerile comisiilor locale de fond funciar de validare sau de invalidare a cererilor de stabilire a dreptului de proprietate .

1.4.SUSPENDAREA DE DREPT A EXECUTARII

MASURII CONTESTATE

In cazul in care s-a formulat plangere , este obligatorie suspendarea executarii actului contestat. Astfel , potrivit art.36 alin(5) din Regulament, ,,titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plangeri la judecatorie ,in baza prevederilor legilor fondului funciar ,se vor completa si se vor elibera dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti irevocabile."

Daca totusi a fost emis un titlu de proprietate , inainte de solutionarea definitiva a plangerii , atunci titlul va fi anulat , modificat sau inlocuit pe baza hotararii judecatoresti definitive (art.58 din Legea 18/1991) ,daca titlu de proprietate nu a intrat in circuitul civil .

1.5. PROCEDURA DE SOLUTIONARE A CONTESTATIILOR

Conform art. 27 alin. 3din Regulament , contestatiile se depun la secretariatul comisiei locale de fond funciar , care este obligat sa o inregistreze si sa o inainteze prin delegat la secretarul comisiei judetene , in termen de 3 zile. Comisiile judetene vor analiza contestatiile in termen de 30 de zile , fara a fi necesara prezenta persoanei care a formulat contestatie .

1.6. HOTARAREA COMISIEI JUDETENE DE SOLUTIONARE A CONTESTATIILOR

Asupra contestatiilor formulate , comisiile judetene se vor pronunta prin hotarare , prin care se poate respinge sau se poate admite , in tot sau in parte , contestatia formulata .

Hotararile prin care s-au solutionat contestatiile vor fi comunicate prin delegat catre comisiile locale de fond funciar ,care au obligatia de a afisa imediat la sediul consiliului local , precum si de a le comunica persoanelor care au formulat contestatii .

Desi art.27 alin (7) din Regulament precizeaza ca hotararile comisiei judetene vor fi comunicate persoanelor contestatare sub semnatura , consideram ca ,avand in vedere dispozitiile art.53 alin (1) din Legea nr.18/1991 , o astfel de comunicare trebuie realizata , in principiu , prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire .

1.7. CALEA DE ATAC CE POATE FI EXERCITATA IMPOTRIVA  HOTARARII COMISIEI JUDETENE.

Impotriva hotararii comisiei judetene poate fi exercitata calea de atac a plangerii . Plangerea reprezinta calea de atac exercitata impotriva hotararilor sau altor operatiuni juridice a comisiilor de fond funciar si prin care se urmareste desfiintarea acestora , modificarea lor sau obligarea comisiilor de fond funciar la efectuarea acestora .

Plangerea impotriva hotặrarii comisiei judetene se introduce in termen de 30 de zile de la data comunicặrii prin scrisoare recomandatặ . Termenul de 30 de zile in care trebuie introdusặ plangerea are caracterul unui termen procesual de decangerea are caracterul unui termen procesual de decặdere , a cặrui nerespectare atrage sanctiunea pierderii dreptului de a introduce plangerea .

In cazul in care partea interesatặ a fost impiedicatặ de imprejurặri mai presus de vointa sa de a introduce plangerea in cursul termenului prevặzut de lege , atunci partea interesatặ poate solicita repunerea in termen in conditiile art.103 C. proc. Civ.

1.8. CAZURI SUPLIMENTARE IN CARE POATE FI FOLOSITA   PROCEDURA PLANGERII

Dispozitiile art. 53 alin (1) se aplicặ si in cazul in care plangerea este indreptatặ impotriva ordinului prefectului sau oricặrui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului . Obiectul plangerii il reprezinta ordinul prefectului sau oricare act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului in conditiile prevazute de Capitolul al -III-lea din Legea nr.18/1991 .Consideram ca obiect al plangerii il poate constitui ordinul prefectului sau alt act administrativ si in ipoteza in care refuzul propunerilor de atribuire a terenului a fost partial sau in ipoteza in care s-a refuzat reconstituirea in natura a dreptului de proprietate , acordandu-se despagubiri

Plangerea trebuie introdusa in termen de 30 de zile de la comunicarea care se poate realiza potrivit regulilor generale prevazute de Codul de procedura civila. Procedura prealabila a contestatiei nu trebuie realizata, avand in vedere ca legea nu se refera la o astfel de ipoteza (art.27 din Regulament)

1.9. ANULARE SAU MODIFICAREA PROPRIEI HOTARARI A COMISIEI DE FOND FUNCIAR

Poate face obiectul plangerii modificarea sau anularea propriei hotarari de catre comisie.Obiectul plangerii il reprezinta in acest caz hotararea comisiei judetene sau locale de fond funciar , sau actul administrativ al comisiei judetene, emis dupa definitivarea activitatii sale si care este contrar propriei hotarari .In practica judiciara s-a decis ca "potrivit prevederilor art.51 din Legea nr.18/1991, republicata , Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de consiliile locale , prin hotarari prin care , conform art. 53 alin.(2) ,pot fi atacate cu plangere la judecatorie , in termen de 30 de zile de la comunicare. Articolul 55 alin.(1) din aceeasi lege precizeaza ca pot face obiectul unei astfel de plangeri si modificarea sau anularea propriei hotarari de catre comisii . Mai mult , alin. 2 al art. 55 prevede ca , si in cazul in care comisia judeteana a emis acte administrative contrar propriei hotarari , raman aplicabile dispozitiile art.53 alin.(2) , aceste acte urmand a fi modificate sau anulate numai de catre instanta , sesizata cu solutionarea unei plangeri . Or, in cauza ,Comisia judeteana de aplicare a Legii nr.18/1991 a procedat la modificarea propriei hotarari nr.30/1991 prin hotararea nr.11din 12 februarie 1999 , asupra caruia poarta litigiul , incalandu-si astfel competenta si prerogativele stabilite de lege . De altfel , instantele de fond si de recurs au incalcat si principiul irevocabilitatii actelor administrative .In adevar , regulile generale de drept , dar si prevederile Constitutiei din 1991 si ale Legii nr.29/1990 conduc la ideea ca irevocabilitatea are cauza necesitatea apararii dreptului subiectiv care se naste din actul administrativ , ca efect juridic imediat produs de acesta . Curtea Suprema de Justitie , prin decizia nr. 1/1997 a statuat ca titlul de proprietate emis in aplicarea Legii nr. 18/1991 este un act administrativ in baza caruia se creeaza raporturi juridice civile , precum dreptul de proprietate , iar anularea acestuia se poate dispune numai de catre instantele de judecata .

De remarcat ca legea nu se refera expres la cererile de modificare sau anulare a titlului de proprietate . Consideram ca daca titlul de proprietate a fost emis cu nerespectarea hotarari de validare , aceasta echivaleaza cu o modificare sau anulare de catre comisie a propriei hotarari ,cenzurabila pe calea plangerii ,potrivit art.55 alin.(2) din Legea nr.18/1991.

In practica judiciara s-a decis ca "titlul de proprietate este actul prin care se constata stabilirea dreptului de proprietate asupra termenului prin hotararea Comisiei judetene de fond funciar. El poate fi atacat de cel nemultumit la judecatorie , potrivit art.55 din Legea nr. 18/1991 , modificata prin Legea nr. 169/1997 si republicata .Calitatea de participant la un astfel de proces este detinuta si de comisia judeteana de fond funciar , nu numai de detinatorul terenului al carui titlu se contesta . Comisia judeteana de fond funciar este autoritate publica , avand atributii administrativ jurisdictionale si are calitate procesuala pasiva in procesele de anulare a unui titlu de proprietate , deoarece ii revine raspunderea pentru activitatea de emitere , modificare sau anulare a titlurilor de proprietate .Justificat astfel , s-a dispus casarea deciziei tribunalului si a sentintei judecatoriei cu trimiterea cauzei pentru rejudecare , in vederea solutionarii procesului in contradictoriu cu Comisia judeteana de fond funciar

Introducerea plangerii nu este conditionata de existenta unui termen .Totusi , daca pe baza hotarari de validare a fost emis titlu de proprietate , consideram ca hotararea nu mai poate face obiectul plangerii , decat daca s-a solicitat si s-a obtinut nulitatea absoluta a titlului de proprietate, in conditiile art. III din Legea nr .169/1997. Prin exceptie , daca plangerea este introdusa de catre persoana vatamata sau de catre comisia locala de fond funciar impotriva unui act administrativ , emis de catre comisia judeteana dupa definitivarea activitatii dupa definitivarea activitatii sale , act care este contrar propriei sale hotarari , atunci plangerea trebuie introdusa in termen de 30 de zile de cand persoana interesata a luat cunostinta de actul contestat [art.55alin.2 raportat la art. 53 din Legea nr . 18/1991].

In cazul plangerii intemeiata pe art.55 alin.(2) din lege , calitate procesuala activa poate apartine fie comisiei judetene emitente a actului administrativ , fie comisiei locale de fond funciar , fie persoanei prejudiciate prin actul administrativ contestat.