DREPTUL LA DESPAGUBIRE

DREPTUL LA DESPAGUBIRE

Dreptul consumatorilor de a fi despagubiti pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor este reglementat ca drept principal in art. 3 lit. d din O.G. nr 21/1992 - privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Acest drept de baza isi gaseste o reglementare extinsa in Legea nr. 240/2004 - privind responsabilitatea producatorilor pentru produsele cu defecte, modificata si completata prin Directiva nr. 1999/34/EC a Parlamentului European si a Consiliului actual.

In conditiile acestei legi, producatorul raspunde atat pentru prejudiciul actual, cat si pentru cel viitor fata de consumator, prejudiciu cauzat de un defect al produsului sau scos pe piata.

Potrivit Legii nr. 240/2004, paguba este definita ca fiind:

prejudiciul cauzat prin moartea sau vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane;

deteriorarea sau distrugerea oricarui bun, altul decat produsul cu defecte, cu conditia ca bunul respectiv sa fie, in mod normal, destinat folosintei ori consumului privat si sa fi fost folosit, de catre persoana prejudiciata pentru uz sau consum personal, iar valoarea lui sa fie mai mare de 2 milioane lei (vechi) pana la 1 ianuarie 2007 si de 500 euro incepand cu 1 ianuarie 2007.

Pentru a fi angajata raspunderea civila a producatorului, legea prevede ca persoana (consumatorul) prejudiciata trebuie sa faca urmatoarele dovezi:

dovada pagubei;

dovada defectului;

dovada raportului de cauzalitate dintre defect si paguba.

Legea prevede ca raspunderea producatorului poate fi limitata de catre instanta de judecata in urmatoarea situatie: atunci cand la producerea pagubei au contribuit atat defectul produsului, cat si culpa consumatorului prejudiciat sau a altei terte persoane. Pentru solicitarea despagubirii, consumatorul prejudiciat are la dispozitie nu numai aceasta lege ci si contractul sau alte instrumente juridice. Spre exemplu: un consumator convine cu un producator sa-i execute un produs pe comanda, semnand cu acesta un contract de executie, iar in contract se stabilesc anumite clauze de despagubire. In caz de producere a unei pagube datorita unui defect de fabricatie, consumatorul are ca temei juridic contractul pentru a-l actiona pe producator, in situatia in care acest lucru il avantajeaza.

In situatia in care un producator care a generat un prejudiciu ca urmare a scoaterii pe piata a unui produs cu defecte, este asigurat, contravaloarea prejudiciului va fi platita de catre societatea de asigurari. Dupa efectuarea platii, societatea de asigurari se va indrepta impotriva producatorului, cu actiune in regres, solicitand de la producator sumele pe care le-a platit consumatorilor prejudiciati.

Pentru a se evita ocolirea respectarii acestui drept de baza - dreptul la despagubire - leagea precizeaza ca orice conventie (contract) incheiata intre producator si consumator sau orice alta persoana beneficiara, prin care s-ar stipula o clauza care anuleaza raspunderea producatorului pentru eventualele defecte ale produsului sau, va fi lovita de nulitatea absoluta, adica nu va fi luata in consideratie de nimeni.