Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
BRANZOAICELE MOLDOVENESTI
CUPRINS
I. ARGUMENT-NOTIUNI DESPRE TEMA:
- Produs alimentar-valoare alimentara;
- Importanta in alimentatie;
II. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BRANZOAICELOR MOLDOVENESTI
- Schema tehnologica de obtinere a branzoaicelor moldovenesti.
- Discutarea operatiilor din cadrul procesului de fabricatie;
- Utilaje, aparate,constructie functionare, parametri
tehnologici;
- Norme de protectia muncii,norme de igiena,
III. CONTROLUL DE CALITATE , REALIZAT PE
FLUXUL TEHNOLOGIC:
- Controlul de calitate al materiialelor prime;
- Controlul de calitate al semifabricatelor ;
- Controlul de calitate al produsului finit.
IV. CONCLUZII SI PROPUNERI
V. ANEXA
VI. BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Numite si "poale-n brau",Branzoaicele moldovenesti sunt deosebit de apreciate pentru valuarea energetica ridicata, furnizata de amidonul prevenit din faina, lactoza din branza si zaharoza.
Sunt preparate in mai multe sortimente, in functie de umpluturile folosite.
Valuarea nutritiva este complectata de prezenta proteinelor bogate in aminoacizi esentiali provenite din branza de vaci si din galbenusul de ou. Aluatul dospit este aluatul in componenta caruia, pe langa faina, lichide si alte igrediente, se adauga drojdia de panificatie care, prin procesul de fermentare (cunoscut sub numele de dospire), creeaza o porozitate accentuata, un volum crescut si un gust characteristic preparatelor. Porozitatea reprezinta, mijloc de uscare a digiestibilitatii, intrucat mareste suprafata de actiune a salivei si a sucului gastric. Utilizarea drojdiei ca mijloc de afanare impune aluatului urmatoarele conditii:
-sa nu contina o cantitate prea mare de zahar si grasimi care ar putea bloca activitatea celulelor de drojdie;
-sa fei consistent pana la moale, cu elasticitate suficienta, pentru a ingloba o cantitate de gaze care sa sporeasca volumul cu 25-100%.
Toate acestea caracteristici impun ca faina folosita la obtinerea aluatului dospit sa fie de calitate superioara, cu capacitate mare de hidratare, de formare a glutenului si de retinere a gazelor.
Tehnologia de preparare a aluatului dospit reprezinta un complex de operatii care pot fi comprimate sau extinse in functie de metoda folosita: metoda direca sin metoda indirecta.
Aluatul pentru branzoaice se obtine prin metoda indirecta.metoda indirecta presupune urmatoarele operatii:
-prepararea maielei;
-prepararea sodoului;
-formarea aluatului(framantarea).
Coacerea preparatelor are ca scop transformarea aluatului in preparat comestibil asigurandu-i o culoare aurie, miezul elastic, gustul placut si aroma caracteristica.
Racirea urmareste asigurarea unei temperaturi care sa permita consumarea preparatelor si stabilirea exacta a gramajului. Imediat dupa coacere, coaja preparatelor are temperatura de 180 C iar mizul de 95 C, ori la aceasta temperatura nu poate fi consumata dupa racire. Racirea lao corespunzatoare se realizeaza pe gratare de lemn in incaperi cu temperatura de . 25oC .
Procesul tehnologic de fabricare a 'branzoaicelor moldovenesti'
Tehnologia de fabriacare a branzoaicelor :aluatul se executa prin metoda
indirect. Este cea mai folosita in patiserie si presupune urmatoarele operatii:
Prepararea maielei se realizeaza dizolvand zaharul
in lapte cald, combinat apoi cu drojdia fluitizata
cu zahar,pana la omogenizare. Se adauga faina ptr obtinerea unui aluat de consistenata moale, care creaza mediu prielnic pentru dezvoltarea rapida a drojdiilor in vederea procesului de fermentare a aluatului.
Maiaua obtinuta se resara cu faina la suprafata si se lasa la fermentare (dospire I) pana isi mareste volumul. Se asigura o temperatura de 27 . 30°C
Prepararea sodoului se realizeaza combinand ouale sau numai galbenusurile(in functie de aluat) cu sare
pentru fixarea pigmentului colorat. Se lasa in repaus 10-15 min. Se adauga zaharul, aromele (lamie, vanilina, esenta de rom, dupa caz) se subtiaza cu laptele si se incalzeste la temperature de 27..30°C
Formarea aluatului (farmantarea) are scop amestecarea perfecta a materiilor prime in vederea umezirii fainii si repartizarea lor uniforma a aluatului care se formeaza, cominand maiaua cu sodoul pana se omogenizeaza, urmata de incorporarea treptata a fainii si continuarea procesului de framantare manuala sau mecanica pana la obtinerea unui aluat omogen, care a
inglobat o cantitate de aer suficienta procesului de fermentare. Pentru preparatele in a caror componenta grasimea este in cantitate mai mare, se adauga albusurile batute spuma cu o parte din zaharul prevazut in reteta,pentru a imprima acestuia o porozitate mai mare.
Prelucrarea aluatului
Aluatul dospit se intinde sub forma de fitil si se imparte in zece bucati egale.
Fiecare bucata se modeleaza in forma rotunda, lasandu-se in repaus 5-10 min.
Se intinde apoi in forma de romb in mijlocul caruia se aseaza umplutura de barnza dulce, care se acopera cu capetele opuse ale aluatului, suprapuse doua cate doua,pentru a da preparatului aspectului de plic.
Se aseaza in tava unsa cu ulei si se lasa pentru a III a fermentare.
Se ung cu ou si se decoreaza in mijloc cu putin zahar tos.
Se coc la 180 . 220°C.
Se servesc in stare calda, ca si desert sau la gustarea dintre mesele principale.
Se pot finisasi pudrate su zahar farin dupa coacere, fara sa se mai unga cu ou inainte de coacere.
Schema tehnologica a branzoaicelor moldovenesti
Fisa tehnologica de preparare a branzoaicelor moldovenesti
Denumire produs: ″Branzoaice Moldovenesti″
Grupa de produs: produs pe baza de aluat dospit
Cantitate 10 buc X 180g buc
Materii prime:
Maia : |
Aluat : |
Umplutura : |
Decor : |
Faina 100 g |
Faina 400 g |
Branza de vaci 350g |
Oua 1 buc. |
Drojdie 3 g |
Zahar 65 g |
Zahar 60 g |
Zahar tos 10 g |
Lapte 60 ml |
Lapte 140 ml |
Lamaie rasa 10 g | |
Zahar 10 g |
Oua 2 buc. |
Gris 20 g | |
Vanilina 1/8 g |
Oua 1 buc. | ||
Sare 5 g |
Vanilina 1/10 g |
Vase si ustensile: lighian, linguta, tel, cutit, razatoare, vas gradat, pensula, tevi pentru copt, ibric, merdenea, blat de lucru, sita,ibric,vase pentru oua,cantar ;
Utilaje : malaxorul ;
Cuptorul ;
Pregatirea initiala :
pregatirea vaselor si ustensilelor ;
aducerea fainii in spatiu de lucru cu cel putin 2 ore inainte de inceperea procesului tehnologic ;
cernerea fainii (aerisirea, si indepartarea eventualelor impuritati)
fierberea laptelui, temperarea si strecurarea;
se spala si se dezinfecteaza oualele si se separa ;
se spala se usuca si se ung tavile cu ulei
se spala si se rade lamaia
se prepara umplutura pe baza de branza ;
Tehnica prepararii :
Aluatul dospit se intinde sub forma de fitil si se imparte in zece bucati egale.
Fiecare bucata se modeleaza in forma rotunda, lasandu-se in repaus 5-10 min.
Se intinde apoi in forma de romb in mijlocul caruia se aseaza umplutura de barnza dulce, care se acopera cu capetele opuse ale aluatului, suprapuse doua cate doua,pentru a da preparatului aspectului de plic.
Se aseaza in tava unsa cu ulei si se lasa pentru a III a fermentare.
Se ung cu ou si se decoreaza in mijloc cu putin zahar tos.
Se coc la 180 . 220°C.
Se servesc in stare calda, ca si desert sau la gustarea dintre mesele principale.
Se pot finisa si pudrate su zahar farin dupa coacere, fara sa se mai unga cu ou inainte de coacere.
Indici de calitate
Aspect : bine coapte, suprafata lucioasa, volum corespunzator, forma definta
Culoare : aramie;in sectiune culoarea este galben pai;
Mirosul: specific umpluturii,de vanilina si razatura de lamaie;
Gust specific branzoaicelor, dulce, aromat, placut fara gust strain
Consistenta : elastica
Prezentare si servire : se prezinta pe platouri de portelan sau inox si se servesc la bucata,in functie de solicitarea clientului ;
CONTROLUL DE CALITATE REALIZAT PE FLUXUL TEHNOLOGIC
Faina :
Aspect: pulbere (fina),fara impuritati vizibile;
Culoare alba(480),
Miros: caracteristic, placut,
Gust dulceag, placut, fara scrasnet la mestecare
Lapte :
Aspect: lichid,fara aglomerari,fara impuritati vizibile;
Culoare : alb-galbuie,uniforma in toata masa;
Miros caracteristic, placut,
Gust:dulce,caracteristic, fara gust strain,
Consistenta: lichida,usor vascoasa;
Zahar :
Aspect: cristale uniforme cu aspect stralucitor;
Culoare :alb-cristalin,
Miros:caracteristic
Gustul:dulce,specific
Consistenta: cristalina
Sare:
Aspect: pulbere fina,fara impuritati;
Culoare: alb-mat,
Miros: specific, caracteristic, fara miros strain,
Gustul: sarat, fara gust strain,
Consistent: prafoasa, fina;
Oua:
Aspect: coaja nevatamata,curat,de forma normala,
Culoare: alba a cojii; transparent a albusului; galben a galbenusului
Miros:caracteristic a oului proaspat fara miros strain,
Gust:caracteristic oului proaspat,fara gust strain,
Consistenta: ferma;
Drojdie:
Aspect: masa compacta cu suprafata neteda,nelipicioasa
Culoare: cenusie,brun-deschis,
Miros: usor de alcool, caracteristic ,
Gust: placut, caracteristic
Clasificarea preparatelor din aluat dospit
ANEXE
Schema tehnologica a aluatului dospit
Defecte, cauzele si remedierile aluatului dospit
Defecte |
Cauze |
Remedieri |
-consistenta aluatului prea moale sau prea tare |
-s-a folosit ichid prea mult sau prea putin |
-se combina cu un aluat care are consistenta mai tare sau se adauga lichid |
-miros puternic de alcool -porozitate excesiva |
-s-a folosit o cantitate prea mare de drojdie -s-a depasit durata normala de fermentare |
-nu se poate remedia |
-suprafata aluatului copt prezinta incretituri |
-aluatul a avut o cantitate prea mare de drojdie -consistenta aluatului a fost prea moale -s-a introdus la un foc prea puternicla inceput |
-se pot atenua, acoperind-o cu un strat de zahar farin |
-suprafata aluatului copt prezinta crapaturi |
-faina nu a fost de calitate corespunzatoare -aluatul a avut consistenta prea tare -dospire finala(III) Insuficienta -temperatura de coacere prea mare in primele minute |
-se poate acoperi cu un strat de subtire cu zahar farin |
-in sectiune este insuficient copt |
-nu s-au respectat timpul si temperatura de coacere -aluatul a fost prea dens -nu a avut drojdie suficienta sau nu a fost de calitate buna |
-nu se poate remedia |
-desprinderea miezului de coaja |
-datorita cuptorului prea incins, coaja superioara devine prea compacta, inainte de a se termina procesul de crestere in volum |
-nu se poate remedia |
-incruzirea preparatelor |
-datorita temperaturi diferite din coaja(180°C)si miez(95°C) -sant asezate pe suprafata metalice reci si nu pe gratere |
-asezarea pe gratere din lemn imediat dupa scoatere din cuptor -temperatura aluatului si apoi taierea |
-prezenta corpurilor straine in componenta aluatului |
-nu s-a realizat corect prelucrarea primara |
-se face prelucrarea primara a alimentelor care nu s-au folosit |
-aglomerari de faina sau de galbenus |
-sodoul a fost prea cald -zaharul s-a combinat cu oul fara sa se amestece |
-aglomerarile de faina se indeparteaza pe parcursul framantarii, iar cele de ou prin strecurarea sodoului |
Concluzii si propuneri
Pentru obtinerea unui produs de calitate superioara (branzoaice moldovenesti)se impune , in principal , respectarea compozitiei aluatului, prevazuta in reteta de fabricatie si a parametrilor de lucru.
Nerespectarea retetei de fabricatie poate duce la formarea unor produse cu aspect necplacut, inestetice , de culoare palida , fara gust specific , nearomate.
Trebuie respectate toate operatiile din cadrul procesului de fabricare a acestui produs.
La coacerea produselor, trebuie respectata temperatura de coacere pentru a obtine produse bine coapte, nearse cu aspect corespunzator.
De asemenea in reteta de fabricare intra anumite cantitati de materii prime si auxiliare care sa fie de foarte buna calitate.
Aplicarea acestor retete este diferita : in unitatile de patiserie,fiecare laborator are medota lui de obtinere a produselor ;
La S.C VANIMAR S.R.L produsul Branzoaice moldovenesti se prepara folosind reteta clasica de preparare.
Realizarea in mod constant a unor produse de calitate superioara este legata de respectarea riguroasa a fiecarei indicatii din reteta si a disciplinei tehnologice.
BIBLIOGRAFIE
Gabriel Parjol, Georgeta Pantu -Tehnologia produselor de cofetarie si patiserie si -Manual pentru clasa a XI a Licee economice- Editura didactica si pedagogica -Bucuresti 1994
Gheorghe Moldovanu,Mariana Progroi-Utilajul si Tehnologia de panificatie -Manual pantru clasa a XI a -XII a Liceu Industrie Alimentara-Editura didactica si pedagogica-Bucuresti 1995.
E.Nicolau , G.Pantu-Tehnologia produselor de cofetarie si patiserie-Manual pentru clasele a XI a si a XII a Licee economice-Editura didactica si pedagogica-Bucuresti 1993.
Norme specifice de protectia muncii pentru fabricarea produselor de morarit si panificatie
Ministerul Muncii si Productiei Sociale Departamente Prtectia Muncii 1998.
Internet;
Reviste de specialitate;
Documentarea la instruirea practica;
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate