CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE PROIECTE - ETAPE IN ACCESAREA FONDURILOR

1 Prezentare generala FSE

Finantarile nerambursabile se acorda exclusiv pentru proiecte care realizeaza acele activitati menite sa contribuie la realizarea obiectivelor si prioritatilor stabilite prin documente programatice la nivel national si european.

Pentru a pregati o cerere de finantare eligibila si pentru a afla daca un proiect este potrivit pentru a fi finantat, respectiv daca este relevant privind obiectivele politicilor implementate prin intermediul FSE, este necesara intelegerea obiectivelor si structurii acestui fond si a documentelor de programare si instrumentelor de implementare corespunzatoare.

Fondul Social European este unul din instrumentele de finantare ale Programului de Coeziune al Uniunii Europene care sprijina investitiile in capitalul uman, dezvoltarea si formarea profesionala a resurselor umane, in vederea atingerii obiectivelor Lisabona in materie de crestere economica si ocupare, in cadrul Strategiei Europene de Ocupare.

FSE are ca misiune realizarea obiectivelor de ocupare, cresterea calitatii si productivitatii muncii, promovarea incluziunii sociale (accesul persoanelor defavorizate pe piata muncii), reducerea disparitatilor nationale, regionale si locale in materie de ocupare, iar ca domenii de interventie si prioritati:

• Imbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si a intreprinderilor;
• Imbunatatirea accesului si cresterea participarii pe piata muncii;
• Promovarea incluziunii sociale, lupta impotriva discriminarii, favorizarea accesului pe piata muncii pentru persoanele defavorizate;
• Promovarea parteneriatelor pentru reforma in domeniul ocuparii si incluziunii sociale

In tarile mai putin prospere, in cadrul obiectivului « Convergenta » FSE se concentreaza pe:

actiuni destinate cresterii si imbunatatirii investitiilor in capitalul uman (reforme in sistemele de educatie si formare profesionala, cresterea participarii la educatia si formarea pe toata durata vietii, dezvoltarea potentialului uman in domeniul cercetarii si inovatiei);

actiuni destinate intaririi capacitatii administrative, eficientei administratiilor publice la nivel national, regional si local.

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, responsabilitatile in cadrul FSE sunt partajate intre Comisia Europeana si guvernele statelor membre, dupa cum urmeaza:

CE negociaza si aproba programele operationale (PO) propuse de statele membre si aloca credite;

statele membre si regiunile administreaza PO, asigura implementarea si selectionarea proiectelor;

CE efectueaza plati pentru cheltuielile certificate si verifica sistemele de control

Pentru implementarea la nivel national, fiecare stat membru desemneaza, pentru fiecare program operational:

• Autoritatea de management/organisme intermediare (dupa caz);
• Autoritatea de certificare;
• Autoritatea de audit;

Planul National de Dezvoltare 2007 -2013 si Cadrul Strategic National de Referinta 2007- 2013.

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvernul Romaniei si elaborat intr-un larg cadru partenerial, care promoveaza Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Planul National de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) si reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta si stimula dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Se impune sublinierea clara a caracterului specific al PND 2007-2013. Acesta nu substituie o Strategie Nationala de Dezvoltare Economica, ci reprezinta o componenta esentiala a acesteia. In acceptiunea politicii de coeziune, PND reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare. Ratiunea elaborarii PND este aceea de a stabili directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe, etc.), in scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (ex. urban-rural, regiunea X fata de media nationala etc.).

Strategia PND se axeaza atat pe Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Goteborg, respectiv:

• cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;
• dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
• protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
• dezvoltarea resurselor umane;
• promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative;
• dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;
• diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

1.2 Cadrul Strategic National de Referinta 2007- 2013 (CSNR) este documentul care face legatura dintre prioritatile nationale de dezvoltare stabilite prin Planul National de Dezvoltare 2007-2013 si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Nationale privind Coeziunea 2007-2013 si strategia Lisabona revizuita. Este deci documentul strategic national prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale ( Fondul European de Dezvoltare regionala FEDER, Fondul Social European si Fondul de Coeziune).

Obiectivul general al CSNR il constituie utilizarea Instrumentelor Structurale in scopul reducerii disparitatilor de dezvoltare economica dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru atingerea acestui obiectiv au fost identificate patru prioritati tematice si una teritoriala:

dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene,

cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti,

dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania,

consolidarea unei capacitati administrative eficiente,

promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate.

CSNR nu este un instrument de management, acest rol revenind Planurilor Operationale Sectoriale si Documentelor Cadru de Implementare.

2 Oportunitati de finantare in domeniul serviciilor sociale

Programul National Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 (POS DRU) si Documentul Cadru de Implementare a POS DRU (DCI POS DRU). Axe prioritare si domenii majore de interventie.

Programul Operational este un document care stabileste o strategie de dezvoltare pe baza unui set coerent de prioritati pentru a fi implementat prin finantare dintr-un fond (FSE, FEDR, FC). El este elaborat de un Stat Membru si adoptat de CE.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU), adoptat prin Decizia Comisiei Europene C (2007) 5811/22.11.2007, a fost elaborat in conformitate cu Agenda Lisabona revizuita, Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013, Strategia Europeana de Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Crestere si ocupare 2005- 200

Obiectivul general al POS DRU il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia, prin conectarea educatiei si a invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru viitoarea participare a 850.000 de persoane pe o piata a fortei de munca moderne flexibile si incluzive.

Pentru realizarea obiectivului general au fost stabilite urmatoarele obiective specifice:

Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv invatamantul superior si cercetarea;

Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii la locul de munca;

Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;

Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;

Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata fortei de munca.

In cadrul acestor obiective specifice au fost avute in vedere urmatoarele prioritati pentru dezvoltarea resurselor umane, conform alocarilor financiare:

Promovarea invatarii pe parcursul intregii vieti si adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor (AP 2 si 3): 40%;

Promovarea masurilor active de ocupare pentru populatia inactiva, in special pentru persoanele ocupate in agricultura de subzistenta, someri tineri si someri de lunga durata, ca si insertia pe piata fortei de munca si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile (AP 4,5 si 6): 33%;

Modernizarea sistemelor de formare profesionala si educatie initiala si continua, inclusiv sustinerea educatiei si cercetarii (AP 1): 22%.

Operatiunile necesare realizarii acestor prioritati au fost structurate in cadrul a 7 axe prioritare (AP), cu obiective specifice masurabile comune, fiecare axa acoperind mai multe domenii majore de interventie (DMI):

Modul in care Autoritatea de Management implementeaza strategiile identificate in domeniul dezvoltarii resurselor umane, este ilustrat in Documentul Cadru de Implementare a POS DRU (DCI POS DRU), care completeaza Programul Operational. Acesta este principalul instrument de implementare si cuprinde informatii detaliate, categoriile de cheltuieli eligibile, categoriile de beneficiari si grupurile tinta, precum si alte informatii relevante pentru fiecare domeniu major de interventie.

Toate documentele programatice relevante pentru perioada de programare 2007- 2013, mentionate in aceasta sectiune, sunt accesibile pe site-ul AMPOSDRU din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse la adresa https://www.fseromania.ro.

2.2 Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PODCA)

Strategia Lisabona revizuita afirma necesitatea unei mai bune legislatii, precum si a unei mai bune elaborari si furnizari de politici publice in scopul asigurarii conditiilor pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca. Dezvoltarea capacitatii administrative poate avea o contributie directa la atingerea acestor obiective

In perioada de pre-aderare, administratia romaneasca, sprijinita prin Phare, a intreprins mai multe actiuni intre 2001-2006 prin planul de Reforma a Administratiei Publice (RAP). Aceste actiuni s-au concentrat pe crearea legislatiei necesare si a cadrului institutional de imbunatatire si intarire a administratiei publice in contextul descentralizarii si deconcentrarii.
Analizele tehnice intreprinse de catre expertii romani si de catre consultantii straini au confirmat necesitatea de a continua aceste eforturi in vederea atingerii obiectivelor pe termen lung, cum ar fi imbunatatirea furnizarii de servicii publice, sprijinirea cresterii economice, imbunatatirea in mod real a conditiilor sociale si a bunei guvernari. Urmatoarea etapa a procesului de reforma cuprinde respectarea noului cadru legal si institutional, implementarea metodologilor si procedurilor care au fost pregatite prin actualul proces al RAP si investitii semnificative in instruirea personalului cu atributii in noile metode administrative. In acest context, axele prioritare ale PO DCA vizeaza:

Sa solutioneze probleme orizontale de management la toate nivelurile administratiei publice (central si local), punandu-se accentul pe elementele cheie care intaresc credibilitatea administratiei, in special, procesul de luare a deciziilor, o mai buna reglementare legislativa, responsabilizarea administratiei publice si eficacitatea organizationala;

Sa se orienteze in mod special catre imbunatatirea procesului de descentralizare a furnizarii de servicii in anumite sectoare prioritare (Sanatate, Educatie, Asistenta Sociala), imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii de servicii.

Imbunatatirea receptivitatii si credibilitatii, atribute care conduc la sporirea conditiilor socioeconomice, trebuie sa se reflecte intr-un nivel crescut de incredere in administratia publica.
Acesti factori, fiind in linie cu obiectivele generale ale FSE si cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013, reprezinta nivelul cel mai avansat al strategiei prezentate in PO DCA.

Axele prioritare ale programului:

Pot fi beneficiari si/sau parteneri in cadrul programului PODCA urmatoarele institutii:

Autoritatile publice centrale - SGG, Unitatea de Politici Publice, institutiile publice din sectoarele prioritare, ministere, agentii in subordinea guvernului si a ministerelor

Autoritatile publice locale (consilii judetene, consilii municipale, orasenesti si comunale)

Structurile asociative ale autoritatilor locale;

ONG-urile;

Mediul academic - Universitati

Toate documentele programatice relevante pentru perioada de programare 2007- 2013, mentionate in aceasta sectiune, sunt accesibile pe site-ul MIRA la adresa https://modernizare.mira.gov.ro si www.mira.gov.ro

Programul Operational Regional

Programul Operational Regional 2007-2013 este un program care implementeaza elemente importante ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND, contribuind, alaturi de celelalte Programe Sectoriale, la realizarea obiectivului general al Strategiei National - Regionale, anume diminuarea disparitatilor intre Regiunile Romaniei.

Programul regional va fi finantat in perioada 2007- 2013 din Bugetul de Stat si cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.

Analiza comparativa a Regiunilor de Dezvoltare evidentiaza, dupa 1990, un proces de crestere a disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre regiuni. Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltata Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltata (Regiunea Nord-Est), in termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. In acelasi timp, se constata o crestere a disparitatilor intre Regiunile situate in jumatatea vestica a tarii (Nord-Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel in crestere a numerosi indicatori ai dezvoltarii economice si sociale si cele situate in jumatatea estica a tarii (Nord-Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate.

Urmare a aparitiei si dinamicii acestor procese, puse in evidenta de analizele economice si sociale, a fost stabilit ca obiectiv global al REGIO sprijinirea regiunilor ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii, iar in cadrul regiunilor intrucatva mai prospere, a zonelor mai slab dezvoltate, prin valorificarea resurselor lor specifice, insuficient exploatate pana in prezent, in vederea accelerarii cresterii economice a acestor areale.

Principala cale identificata pentru atingerea acestui obiectiv o constituie alocarea diferentiata pe Regiuni a fondurilor, in functie de gradul general de dezvoltare al Regiunilor si anume, invers proportional cu marimea PIB / locuitor, astfel incat Regiunile mai putin dezvoltate sa beneficieze, proportional, de o alocare financiara mai mare. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finantarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltarii regionale si locale: reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport, educationale si de sanatate, imbunatatirea mediului de afaceri prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, tehnologice, logistice, de afaceri etc.) si sprijinirea initiativelor intreprinzatorilor particulari, valorificarea potentialului turistic si cultural prin sprijinirea dezvoltarii infrastructurii turistice si a initiativelor antreprenoriale in acest domeniu, sprijinirea dezvoltarii centrelor urbane cu potential de crestere economica, pentru a le crea conditii sa actioneze ca motoare ale dezvoltarii regionale si locale.

Axe prioritare tematice

Beneficiari ai Axei Prioritare 3- Imbunatatirea infrastructurii sociale

Autoritate a administratiei publice locale - prin serviciile publice de asistenta sociala din subordine

Autoritate a administratiei publice locale desemnata lider al unui parteneriat incheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept public sau privat acreditat

Furnizori acreditati de servicii sociale

Toate documentele programatice relevante pentru perioada de programare 2007- 2013, mentionate in aceasta sectiune, sunt accesibile pe site-ul MDLPL -AM POR la adresa www.inforegio.ro

3 Etape in accesarea fondurilor

3.1 Cunoasterea cadrului institutional, a regulamentelor europene si a legislatiei romanesti in domeniul accesarii fondurilor structurale europene

Este important ca un potential solicitant si beneficiar de finantari din fondurile structurale sa cunoasca atat cadrul institutional cat si a cerintelor regulamentelor si legislatiei care guverneaza gestionarea fondurilor structurale, atat pentru a putea aprecia capacitatea sa de a accesa aceste fonduri, dar mai ales aceea de a implementa cu succes proiectele pentru care obtine finantare.

In cazul obtinerii finantarii beneficiarul poarta raspunderea integrala pentru implementarea proiectului sau in conformitate cu prevederile regulamentelor si legislatiei comunitare si nationale in vigoare.

De regula prevederile europene aplicabile unei anumite cereri de propuneri de proiecte sunt comunicate de catre Autoritatea de Management in cadrul Ghidului Solicitantului, dar solicitantul are obligatia sa cunoasca legislatia nationala, pe care trebuie sa o respecte in procesul implementarii proiectului, in mod deosebit in ceea ce priveste domeniul de activitate care face obiectul proiectului, legislatia muncii, legislatia cu privire la egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati in domeniul muncii, egalitate de sanse si nediscriminare, legislatia financiar contabila, legislatia privind achizitiile publice, legislatia de audit, legislatia de mediu.

Pentru informarea dumneavoastra va prezentam mai jos regulamentele europene cele mai relevante aplicabile finantarilor din FSE in cadrul acestor cereri de propuneri de proiecte, precum si legislatia romana care stabileste cadrul legislativ pentru coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare acordate Romaniei prin fondurile structurale.

Regulamente europene:

Regulile generale privind Fondurile Structurale si de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineste regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune. Regulamentul stabileste deasemenea si Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 .

Regulamentul CE 1828/2006 stabileste regulile de aplicare a prevederilor Regulamentului CE 1083/2006.

Fondul Social European (FSE) este reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene si al Parlamentului European.

Regulamentul CE 68/2001 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratatul CE la ajutoarele pentru formare profesionala, modificat de Regulamentul CE 363/2004, Regulamentul CE 1040/2006 si de Regulamentul CE 1976/2006, stabileste exceptarea activitatilor de formare de la prevederile europene privind ajutorul de stat.

Regulamentul financiar CE 1605/2002, aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene cu modificarile si completarile ulterioare, enunta principiile generale si normele de baza care reglementeaza intregul sector bugetar prevazut de Tratatul CE.

Regulamentul CE 2342/2002 stabileste normele de aplicare a Regulamentului financiar CE 1605/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Legislatie romana

Conform angajamentelor asumate in Documentul Complementar de Pozitie la Capitolul 21, cadrul institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale in Romania a fost creat prin adoptarea Hotararii Guvernului nr.497/2004, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 1179/2004), prin care au fost desemnate structuri institutionale armonizate cu structurile comunitare specifice.

Pentru programele operationale sectoriale si regionale, in cadrul ministerelor de linie corespunzatoare, a fost desemnata cate o Autoritate de Management, responsabila cu gestionarea si implementarea fiecaruia dintre programele operationale. In functie de specificul programului operational, in relatia dintre Autoritatea de Management (AM) si beneficiar, pot interveni Organisme Intermediare (OI), centrale sau regionale. Aceste organisme intermediare preiau, in baza unui acord, functii delegate de catre autoritatile de management, insa responsabilitatea finala a implementarii programului operational revine autoritatilor de management

Organismele intermediare responsabile cu implementarea programelor finantare in cadrul POS DRU sunt:

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

8 Agentii Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

Organismele intermediare responsabile cu implementarea programelor finantare in cadrul AM POR: 8 Agentii Dezvoltare Regionale

Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, indeplineste rolul de coordonator national al instrumentelor structurale, asigurand dezvoltarea cadrului institutional, legislativ si procedural necesar implementarii acestor fonduri, precum si functionarea coerenta si eficienta a intregului sistem administrativ.

De asemenea, Ministerul Finantelor Publice indeplineste functia de Autoritate de Certificare/Plata, care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si de Coeziune; in vederea inaintarii cererilor de plata catre CE, certifica declaratiile de cheltuieli.

Ordonanta Guvernului nr. 29/2007 creeaza cadrul legal cu privire la modul de alocare a instrumentelor structurale, a cofinantarii publice si private, a pre-finantarii, precum si a fondurilor necesare finantarii cheltuielilor neeligibile sau cheltuielilor conexe proiectului, in bugetele institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenta.

Astfel, in cadrul acestui act normativ sunt reglementate:

-    modul de cuprindere a sumelor reprezentand contributia nationala in documentele bugetare, precum si a asistentei financiare nerambursabile primite de Romania in calitate de stat membru al Uniunii Europene;

-    suportarea co-finantarii de la bugetul de stat si din Fondul National de Dezvoltare;

-    executia bugetelor institutiilor responsabile cu asigurarea resurselor financiare necesare implementarii proiectelor aprobate spre finantare in cadrul Programelor Operationale;

-    responsabilitatea beneficiarilor de proiecte finantate din instrumente structurale cu privire la pastrarea si accesul la documentele aferente acestora si responsabilitatea Autoritatilor de Management de a asigura recuperarea oricaror sume platite necuvenit in cadrul Programelor Operationale.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 22/2005, aprobata prin Legea nr. 200/2005, a fost constituita Autoritatea de Audit, sub forma unui organism independent asociat Curtii de Conturi a Romaniei, avand responsabilitatea realizarii auditului de sistem, verificarii operatiunilor pe baza de esantion precum si pentru auditul final al fondurilor programelor de preaderare si al instrumentelor structurale.

Toate documentele care reglementeaza cadrul legal si institutional al FSE, precum si legislatia muncii pot fi accesate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse la adresa https://www.mmssf.ro/website/ro/legislatie.jsp

Documentele care reglementeaza achizitiile publice, ( Ordonanta de urgenta 34/2006 aprobata prin Legea nr. 337/2006, modificata si completata prin Legea nr. 128/2007 si Ordonanta de urgenta 94/2007) si alte informatii relevante in domeniu, pot fi accesate de site-ul oficial al Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice, www.anrmap.ro.

3.2 Identificarea posibilitatii accesarii FSE

Identificarea posibilitatii accesarii unei finantari din Fondul Social European se bazeaza pe analiza comparata a domeniului de activitate a persoanei (fizice sau juridice) si a domeniilor prioritare, respectiv domeniilor majore de interventie. Pentru ca un proiect sa fie eligibil pentru un anumit DMI, el trebuie:

sa fie relevant pentru obiectivele si prioritatile stabilite in cadrul POS DRU,

sa fie in concordanta cu aceste obiective si cu DMI stabilite,

activitatile sale si grupurile tinta sa se incadreze in cele mentionate in Axa prioritara si in Domeniul major de interventie,

sa se incadreze in orizontul de timp propus,

sa indeplineasca toate criteriile de eligibilitate stabilite prin Ghidul Solicitantului care se elaboreaza, conform conditiilor si criteriilor stabilite

Este de asemenea important in aceasta etapa ca un potential beneficiar sa verifice si cerintele privind capacitatea financiara care sa ii permita atat asigurarea procentului de contributie solicitat in cadrul liniei respective de finantare cat si sustinerea proiectului pana la rambursarea cheltuielilor de catre AM.

3.3 Analiza indeplinirii criteriilor de eligibilitate

Inainte de a elabora o propunere de proiect, este foarte important ca un potential solicitant sa studieze cu foarte mare atentie toate informatiile comunicate de Autoritatea de Management in cadrul Ghidului Solicitantului, document detaliat ce contine toate cerintele si criteriile pe care un aplicant/potential beneficiar de finantare trebuie sa le indeplineasca pentru a accesa aceste fonduri.

Ghidul Solicitantului contine de asemenea si informatii privind procedura conform careia propunerea sa de proiect va fi evaluata. In cadrul acestei proceduri exista etape distincte:

conformitatea administrativa, respectiv indeplinirea tuturor cerintelor privind documentele care compun dosarul cererii de finantare;

verificarea eligibilitatii solicitantilor, a partenerilor acestora si a proiectului, respectiv a domeniului, a grupului tinta si activitatilor;

verificarea calitatii tehnice si financiare a propunerii de proiect, inclusiv verificarea eligibilitatii cheltuielilor si a bugetului.

Pentru ca o propunere, transmisa in cadrul termenului limita (Cererile de finantare primite dupa termenul limita anuntat se resping automat) de Autoritatea de Management, sa fie selectata, este esential ca aceasta sa corespunda cerintelor pentru fiecare etapa.

In cadrul primei etape, se au in vedere cerintele expuse in Ghidul solicitantului privind numarul, tipul si formatul documentelor care compun dosarul cererii de finantare. Aceste documente sunt de regula de 2 categorii:

cererea de finantare propriu zisa si anexele ei,

documente suport, care sa confirme (Ex: declaratii pe propria raspundere privind respectarea anumitor cerinte care vor fi verificate ulterior in etapa contractuala) sau sa permita evaluatorilor verificarea unora din criteriile de eligibilitate.

Autoritatea de Management indica in Ghidul Solicitantului lipsa caror documente conduce automat la respingerea propunerii de proiect.

Pentru ca o propunere de proiect sa ajunga sa fie evaluata din punct de vedere al calitatii tehnice, aceasta trebuie sa indeplineasca toate criteriile de eligibilitate precizare in Ghidul solicitantului. Neindeplinirea unui singur criteriu conduce la respingerea propunerii de proiect. De aceea, pentru evitarea risipei resurselor utilizate in pregatirea proiectului, este esential ca potentialul solicitant sa verifice mai intai conformarea cu toate criteriile stabilite, atat din punct de vedere al eligibilitatii solicitantului si partenerilor (daca este cazul), cat si din punct de vedere al proiectului.

3.4 Elaborarea proiectelor

Dupa verificarea indeplinirii tuturor criteriilor de eligibilitate se poate trece la pregatirea propunerii de proiect, care:

are obiective relevante pentru Axa prioritara si Domeniul major de interventie si DMI si precizate in Ghidul solicitantului,

se incadreaza in limita de timp,

se adreseaza unor grupuri tinta care se incadreaza in categoriile stabilite,

desfasoara activitati eligibile, care se incadreaza in categoriile comunicate prin Ghidul solicitantului si care conduc la imbunatatirea situatiei grupurilor tinta (rezolvarea nevoilor identificate ale acestora),

are un buget alcatuit din cheltuieli eligibile, din categoriile stabilite pentru AP si DMI, precum si din cheltuielile neeligibile necesare desfasurarii activitatilor proiectului.

Asa cum s-a precizat mai sus, in cazul obtinerii finantarii beneficiarul poarta raspunderea integrala pentru implementarea proiectului sau in conformitate cu prevederile regulamentelor si legislatiei comunitare si nationale in vigoare. De aceea este esential ca, la pregatirea propunerii de proiect, sa se aiba in vedere prevederile legale in materie, iar elaborarea sa se faca in tinand seama de prevederile acestora.

De exemplu

cu ocazia elaborarii bugetului, la stabilirea nivelului cheltuielilor cu personalul trebuie sa se cunoasca prevederile legale privind tipurile de contracte de munca ce se pot incheia pentru diferite categorii de personal si timpul de lucru in cadrul proiectului, precum si nivelul costurilor salariale cu taxele aferente.

pentru situatia in care se doreste achizitia de echipamente si/sau materiale trebuie avuta in vedere legislatia care reglementeaza achizitiile publice, pentru a putea detalia activitatile si costurile de achizitie.

3.5 Completarea si transmiterea cererii de finantare

Completarea cererii de finantare si anexelor se face utilizand formularele stabilite de Autoritatea de Management si comunicate prin Ghidul Solicitantului. In cazul in care solicitantul nu respecta aceste formulare, cererea sa de finantare va fi respinsa in cadrul primei etape a procesului de evaluare, respectiv verificarea conformitatii administrative.

Pentru facilitarea procesului de completare a acestor formulare, Autoritatea de Management elaboreaza si disemineaza instructiuni detaliate de completare a cererii de finantare si anexelor in cadrul Ghidul solicitantului.

De exemplu, pentru accesarea finantarilor din FSE in cadrul POS DRU, AMPOSDRU a stabilit ca modalitate de completare a cererilor de finantare, completarea electronica pentru care a postat pe site-ul sau un Ghid detaliat de completare.

Tot prin Ghidul solicitantului se comunica termenul limita de depunere a propunerilor de proiecte. Exista fie posibilitatea depunerii continue pana la un termen final stabilit, fie depunere cu termen fix.

In ambele cazuri este esential ca solicitantul de finantare sa respecte termenul final de depunere cunoscand faptul ca orice depasire a acestui termen (data si ora) conduce la respingerea automata a cererii sale de finantare.

3.6 Elemente de luat in considerare la elaborarea unui proiect

Proiectul reprezinta o serie de activitati care au scopul de a indeplini, printr-o metodologie bine definita, un obiectiv clar specificat, cu un buget si intr-o perioada clar definite.

Autoevaluarea proiectului

Pentru a identifica eventualele lacune in completarea proiectului si cresterea sanselor de succes, este recomandabil ca, dupa elaborarea propunerii de proiect si completarea tuturor documentelor solicitate prin Ghidul solicitantului in formatul cerut de acesta, dar inainte de completarea declaratiei de eligibilitate, solicitantul de finantare sa isi autoevalueze propunerea de proiect utilizand grilele de evaluare disponibile in Ghidul solicitantului si parcurgand etapele mentionate mai sus.

a) Verificarea conformitatii administrative a cererii de finantare

Pentru verificarea conformitatii administrative solicitantul trebuie sa verifice:

daca documentele au completate toate rubricile cu informatiile solicitate,

daca s-au completat, tiparit, semnat, stampilat (dupa caz) toate documentele solicitate prin Ghidul solicitantului,

daca transmiterea se poate face in cadrul termenelor limita,

De regula absenta unui document conduce la respingerea cererii de finantare.

b)    Verificarea eligibilitatii solicitantului si proiectului

Se recomanda ca aceasta verificare sa se faca utilizandu-se grilele pentru verificarea eligibilitatii, prezentate in Ghidul Solicitantului.

Verificarea se va face, pe baza criteriilor stabilite pentru:

solicitant si partenerii acestuia,

proiectul propriu zis.

De aceea atunci cand isi autoevalueaza eligibilitatea si bifeaza criteriile in grila, se recomanda ca solicitantul sa isi evalueze si capacitatea de a prezenta in timp util aceste documente si sa se asigure ca aceste documente pot confirma respectarea criteriilor de eligibilitate .

Este foarte important de retinut ca este obligatorie indeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate si ca neindeplinirea unui singur criteriu conduce la respingerea propunerii de proiect in aceasta etapa si neincluderea ei in etapa de evaluare tehnica si financiara.

c) Autoevaluarea tehnica si financiara a proiectului

Pentru aceasta evaluare se va folosi grila de evaluare care contine criteriile de selectie specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte, in functie de obiectivele DMI.

Grila stabileste un numar maxim de puncte care se poate acorda pentru fiecare criteriu in parte in functie de importanta sa, cat si un numar total de puncte. De cele mai multe ori, pentru asigurarea unui anumit nivel calitativ al proiectelor, se stabileste si un numar minim total de puncte, sub care cererile de finantare se resping.

Trebuie stiut faptul ca exista si posibilitatea ca un proiect cu punctaj peste minimul stabilit sa fie respins, atunci cand exista proiecte cu punctaj mai mare si a caror valoare totala acopera integral fondurile total disponibile pentru respectiva cerere de propuneri de proiecte

In functie de importanta anumitor categorii de criterii, Autoritatea de Management poate stabili in cadrul grilei de selectie, praguri eliminatorii la anumite sectiuni, respectiv din numarul total de puncte care se pot acorda se stabileste un numar minim, fara de care cererea de finantare se respinge.

De exemplu, pentru sectiunea "Relevanta", se poate stabili un punctaj minim pentru a asigura relevanta proiectului pentru atingerea obiectivelor DMI si rezolvarea nevoilor grupurilor tinta.

Pentru autoevaluarea propunerii de proiect din punct de vedere tehnic, se recomanda:

autoevaluarea sa se faca avand in fata atat grila de evaluare cat si cererea de finantare;

sa se analizeze continutul fiecarei sectiuni din cererea de finantare care raspunde la criteriul din grila care se puncteaza, pentru a vedea in ce masura informatiile din cerere raspund la acel criteriu si sa se acorde un punctaj in functie de raspuns;

analiza si punctajul sa se faca in mod obiectiv, pe cat posibil cu ajutorul unei terte persoane, care nu a participat la scrierea cererii;

revizuirea continutului cererii in functie de rezultatele obtinute si reluarea evaluarii pana la obtinerea unui rezultat satisfacator.

Obtinerea unui scor satisfacator nu va garanta acordarea aceluiasi scor si de catre evaluatori, dar intregul demers contribuie la imbunatatirea calitatii cererii si cresterea probabilitatii de succes.

3.7 Cele mai frecvente greseli

Grupurile tinta sunt vag definite sau neeligibile (nu respecta indicatiile din Ghid sau nu este definit in mod clar);

Problemele identificate nu sunt cele ale grupului tinta avut in vedere;

Proiectul are mai multe scopuri;

Capitolul "relevanta" este tratat in mod vag si fara referire directa la domeniile majore de interventie/axe prioritare/programe operationale; Dimpotriva, relevanta este tratata pe larg, dar in functie de statistici si documente programatice greu identificabile, cu citate extinse din documentele respective.

Activitatile nu sunt suficient detaliate, succesiunea nu este cea logica sau este greu de determinat;

Indicatorii nu sunt bine dezvoltati;

Bugetul nu cuprinde toate costurile necesare;

Greseli de calcul in cazul limitarii eligibilitatii bugetare impuse de ghidul de finantare; Greseli de aritmetica in calculul bugetului

Supraestimarea costurilor eligibile (Comitetul de ev. reduce costurile; finantarea poate sa scada sub limita minima indicata);

Durata incorecta a proiectului;

Incompatibilitate intre buget si metodologie, intre planul de implementare, planul de actiune si cererea de finantare; lipsa de coerenta intre activitati;

Documentatie insotitoare incompleta

Nerespectarea conditiilor specificate in Ghid;

Aplicantul/partenerul nu este eligibil; daca activitatile descrise in proiect nu sunt incluse in documentele statutare, cererea va fi respinsa (valabil atat pentru partener cat si pentru aplicant);

Neconformitate administrativa;

Proiect/activitati neeligibile;

Bugetul solicitat nu se incadreaza in limitele finantarilor nerambursabile si al procentajului de cofinantare al proiectului;

3. Emiterea deciziei / acordului de finantare

Cererile de finantare evaluate din punct de vedere tehnic si financiar sunt clasate in ordinea scorului obtinut si sunt selectate acelea care au obtinut un punctaj peste cel minim solicitat (daca este cazul) si care se incadreaza in suma totala disponibila pentru cererea de propuneri de proiecte.

Deciziile finale ale Comitetului de Evaluare, dupa avizarea de catre Autoritatea de Management sunt comunicate in scris solicitantilor de finantare.

Solicitantilor ale caror cereri de finantare au fost selectate li se comunica in scris decizia, impreuna cu invitatia de a se prezenta pentru indeplinirea formalitatilor de contractare si pregatirea documentelor suport pentru verificarea criteriilor de eligibilitate.

Solicitantii ale caror propuneri nu au fost selectate li se comunica in scris decizia, impreuna cu motivul respingerii si termenul in care au dreptul sa depuna eventuale contestatii.

3.9 . Incheierea contractului de finantare

Contractul de finantare va fi semnat intre Autoritatea de Management si Beneficiar. Odata cu semnarea acestui contract de finantare, va asumati termenii si conditiile in care veti primi finantarea nerambursabila, angajandu-va sa implementati pe propria raspundere proiectul pentru care primiti finantare, respectand legislatia nationala si comunitara cat si realizarea obiectivelor stabilite.

Autoritatea de Management, in functie de specificul cererii de propuneri de proiecte poate solicita si alte documente suplimentare comunicate anterior prin Ghidul solicitantului. Tot in perioada de pregatire a contractelor, Autoritatea de Management poate efectua vizite in teren pentru verificarea veridicitatii informatiilor comunicate de solicitantul de finantare in propunerea de proiect si in declaratiile pe propria raspundere.

3.10.Implementarea si monitorizarea proiectului

Obligatia implementarii proiectului pentru care s-a obtinut finantarea revine exclusiv beneficiarului. Acesta, impreuna cu partenerii sai, trebuie sa implementeze proiectul conform prevederilor contractului de finantare, a cererii de finantare care face parte integranta din contract si cu respectarea prevederilor regulamentelor si legislatiei comunitare si nationale in vigoare asa cum este precizat la sectiunea 4.1.

Implementarea proiectului va avea avea in vedere:

desfasurarea activitatilor conform metodologiei si la termenele prevazute in graficele din proiect,

atingerea obiectivelor declarate si realizarea indicatorilor

utilizarea resurselor materiale, umane si financiare, conform prevederilor proiectului,

De asemenea beneficiarul va avea in vedere furnizarea contributiei proprii si a resurselor financiare necesare implementarii proiectului pana la rambursarea cheltuielilor.

Beneficiarul de finantare isi va desemna managerul si echipa de management de proiect responsabila cu implementarea si managementul proiectului inca din etapa pregatirii cererii de finantare si va acorda echipei sprijinul administrativ necesar pe toata perioada implementarii .

Echipa de management de proiect, condusa de managerul de proiect va fi responsabila cu managementul proiectului si cu monitorizarea interna a desfasurarii activitatilor pentru obtinerea rezultatelor prevazute, respectiv realizarea indicatorilor precizati in propunerea de proiect.

Monitorizarea interna va fi in sarcina managerului de proiect, dar in acelasi timp AM desfasoara la randul sau activitati de monitorizare externa.

Scopul monitorizarii va fi identificarea problemelor potentiale/reale pentru introducerea masurilor corective, in vederea asigurarii realizarii obiectivelor proiectului si obtinerea rezultatelor estimate, prin:

• monitorizarea progresului proiectului (desfasurarea activitatilor, utilizarea resurselor, realizarea identificarea neconcordantelor)
• monitorizarea conformitatii fata de obligatiile contractuale, proceduri, obligatii de raportare.

Instrumentele, documentele si sursele de informatii necesare monitorizarii interne vor fi in sarcina beneficiarului de finantare. Acestea se proiecteaza inca din faza pregatirii propunerii de proiect , cand se stabilesc activitatile desfasurate pentru monitorizare, metodologia care va fi utilizata si resursele necesare care vor fi avute in vedere la pregatirea bugetului proiectului.

Monitorizarea externa asigurata de AM se va desfasura pe baza informatiilor colectate de la beneficiarul de grant, din rapoartele periodice, precum si din vizitele in teren, realizate conform procedurilor specifice.

In acest scop beneficiarul de finantare va asigura drept de acces la locurile si spatiile unde se implementeaza sau s-a implementat proiectul, inclusiv accesul la documentele si fisierele informatice si va furniza orice informatie tehnica sau financiara legata de proiect solicitata de AM, Autoritatea de certificare si plata, Autoritatea de audit, Comisia Europeana sau orice organism autorizat sa verifice sau sa auditeze modul de implementare a proiectelor finantate din fondurile structurale.

Pe toata perioada de implementare beneficiarul de grant va tine o contabilitate analitica a proiectului, registre exacte si periodice si insemnari contabile separate si transparente. Conform prevederilor art.89 si 90 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 si cu art. 18 si 19 din Regulamentul CE nr. 1828/2006, toate inregistrarile/registrele vor fi pastrate timp de 3 ani de la inchidere POS DRU 2007- 2013.

Raportarea activitatilor de implementare a proiectului

Pentru asigurarea informatiior necesare AM in vederea monitorizarii externe a implementarii proiectului, beneficiarul va elabora rapoarte tehnico - financiare periodice privind stadiul implementarii, conform modelelor anexate la contractul de finantare.

Aceste rapoarte vor contine informatii despre:

activitatile desfasurate in perioada de raportare,

stadiul realizarii indicatorilor, rezultatele obtinute la momentul raportarii,

progresul fata de obiectivele si valorilor indicatorilor stabiliti initial,

planificarea activitatilor pentru perioada urmatoare

masurile specifice de informare si publicitate desfasurate in cadrul proiectului,

cheltuielile efectuate pentru desfasurarea activitatilor, conform bugetului proiectului.

Suplimentar, beneficiarul va furniza AM orice alte informatii necesare monitorizarii, de ex: informatii despre participantii la activitatile proiectului. Pe baza raportului AM va putea colecta datele de implementare utile pentru intocmirea raportului privind Programul Operational.

3.11. Rambursarea cheltuielilor

Fiecare AM isi stabileste metodologia de prefinantare/rambursare, acordarea prefinantarii fiind un element cheie in procesul de finantare. De asemenea, se stabileste si procentul de prefinantare care va fi acordat printr-o solicitare scrisa, in unele cazuri cu obligatia stabilirii unei garantii de returnare a prefinantarii, sub forma unei scrisori de garantie bancara. Aceasta va fi deblocata proportional pe masura recuperarii prefinantarii. Prefinantarea se recupereaza integral si progresiv, pana la valoarea totala, prin aplicarea unui procent din valoarea fiecarei cereri de rambursare, care este specificat in contractul de finantare.

Plata finantarii nerambursabile se efectueaza de catre Autoritatea de Management, in lei, prin sistemul rambursarii cheltuielilor eligibile efectuate de catre beneficiar conform bugetului aprobat.

Rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate in cadrul proiectului, se face pe baza de cereri de rambursare insotite de rapoarte tehnico- financiare si documente justificative. Informatii detaliate privind modalitatea si termenele de efectuare a rambursarilor, impreuna cu obligatiile beneficiarului si ale AM se furnizeaza in cadrul contractului de finantare, care se incheie intre cele doua parti, in baza reglementarilor legale.

3.12. Controlul, auditul si eventualele verificari ale Departamentului pentru Lupta    Antifrauda (DLAF).

Pe parcursul si dupa expirarea perioadei de implementare a proiectului, modul de utilizare a finantarii nerambursabile poate face obiectul controlului, auditului si verificarilor din partea institutiilor nationale si/sau europene abilitate.

In acest scop beneficiarul de finantare are obligatia de a pastra si de a pune la dispozitia Autoritatii de Management, Organismul Intermediar, Autoritatii de Certificare si Plata, Autoritatii de Audit, Comisiei Europene, Oficiului European de Lupta Anti-Frauda, Curtii Europene a Auditorilor precum si oricarui alt organism abilitat de a efectua verificari asupra modului de utilizare a finantarii nerambursabile, si/sau sa realizeze auditul asupra modului de implementare a proiectelor cofinantate din instrumentele structurale, toate documentele aferente proiectului.

De asemenea beneficiarul are obligatia sa furnizeze toate informatiile solicitate de reprezentantii acestor institutii si sa asigure disponibilitatea si prezenta personalului implicat in implementarea proiectului pe intreaga durata a verificarilor efectuate. Totodata, aveti obligatia de a garanta prezenta in timpul controlului persoanelor imputernicite sa dea toate informatiile utile la nivel administrativ, contabil si tehnic. Se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

• Legalitatea, regularitatea si realitatea operatiunilor financiare;
• Inregistrarea corecta in contabilitate a tuturor operatiunilor efectuate;
• Modalitatea de atribuirea a contractelor de achizitii ;
• Indeplinirea obligatiilor privind asigurarea vizibilitatii si publicitatii proiectului;
• Stadiul tehnic de realizare a activitatilor proiectului

Daca pe parcursul sau ulterior finalizarii implementarii proiectului institutiile cu atributii de control constata nereguli in utilizarea fondurilor, sau ca acestea nu au fost utilizate conform destinatiei stabilite prin contract, Autoritatea de Management trebuie sa recupereze sumele platite necuvenit.

Departamentul pentru Lupta-Antifrauda (DLAF) este institutia care asigura protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania. Departamentul are atributii de control al fondurilor comunitare, fiind coordonatorul national al luptei antifrauda si efectueaza controale operative la fata locului, din oficiu sau in urma sesizarilor primite de la autoritatile cu competente in gestionarea asistentei financiare comunitare, de la alte institutii publice, de la persoane fizice sau juridice, mass-media, OLAF, precum si celelalte State Membre.

Orice sesizare privind nereguli si/sau posibile fraude in acordarea sau utilizarea fondurilor comunitare poate fi adresata Departamentului pentru Lupta Antifrauda: www.antifrauda.gov.ro, antifraud@gov.ro. precum si urmatoarelor institutii:

Ministerul Economiei si Finantelor, Autoritatea de Certificare si Plata: nao@mfinante.ro

Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane: nereguli@fseromania.ro, sesizari.proiecte.fse@fseromania.ro;

Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Autoritatea de Management pentru Programul Operational de Dezvoltarea a Capacitatii Administrative AM PODCA https://modernizare.mira.gov.ro www.mira.gov.ro

Ministerul Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor , Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional AM POR www.inforegio.ro

3.13. Informarea si publicitatea privind implementarea proiectului

In conformitate cu prevederile regulamentelor, beneficiarii asistentei financiare nerambursabile au obligatia sa asigure vizibilitatea adecvata, transparenta si promovarea corespunzatoare a proiectului care se implementeaza cu finantare de la FSE, conform Manualului de Identitate Vizuala, disponibil pe site - ul AM.

Ca urmare este foarte important ca beneficiarii de finantari sa aiba in vedere actiuni de promovare si comunicare inca din faza de pregatire a propunerilor de proiecte si sa prevada activitatile si resursele necesare pentru toate actiunile si materialele de informare pe care le vor pregati in cadrul proiectului.

Este recomandata prevederea actiunilor de promovare si comunicare in bugetul proiectului.

Orice document, inclusiv orice certificat de participare sau diploma, comunicat de presa, banner sau afis, materiale suport pentru training, etichete pentru mijloace fixe achizitionate/realizate in cadrul proiectului, vor include un paragraf sau o expresie care sa faca referire la faptul ca proiectul a fost finantat din FSE.

Masurile de informare si publicitate care trebuie realizate de catre beneficiar, vizeaza aspecte legate de utilizarea emblemei Uniunii Europene, referintei la FSE si utilizarea logo-ului FSE, motto-ului stabilit de AM, emblema Guvernului Romaniei, a Ministerului respectiv , emblema instrumentelor structurale in Romania.

De asemenea, in cadrul rapoartelor tehnico-financiare transmise pe parcursul implementarii proiectului, beneficiarii vor descrie toate activitatile de informare si publicitate desfasurate, aferente proiectului si vor anexa documentele care sa ateste respectarea cerintelor de informare si publicitate (ex. copii dupa publicatii, dupa articolele de presa etc.).

3.14. Arhivarea documentelor

Documentele aferente proiectelor finantate din FSE vor fi arhivate la sediul beneficiarilor in spatii special amenajate si destinate acestui scop, asigurand pastrarea unei piste de audit corespunzatoare a operatiunilor desfasurate pentru implementarea proiectelor.

Spatiul destinat pastrarii documentelor va fi astfel amenajat incat sa se evite degradarea, distrugerea intentionata/ accidentala a documentelor sau sustragerea neautorizata a acestora.

Beneficiarul trebuie sa asigure in mod obligatoriu arhivarea urmatoarelor documente:

1. documentele referitoare la solicitarea finantarii (cererea de finantare cu toate anexele, contractul de finantare),
2. documentele referitoare la procedurile de achizitie publica efectuate in cadrul proiectului,
3. documente referitoare la implementarea proiectului, rezultatele acestuia si verificarile efectuate,
4. facturi si documente cu valoare probatorie similara, documente justificative pentru acestea, liste de verificare, documente de plata,
5. rapoarte de audit si control ale misiunilor de verificare si audit interne si externe,
6. documentele contabile conform prevederilor legale

Cel putin urmatoarele vor fi considerate ca suporturi de date acceptate, asa cum se mentioneaza in Articolul 90 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006:

documente originale,

fotocopii ale documentelor originale, certificate conform cu originalul de persoana care a efectuat copierea;

microfise ale documentelor originale;

versiuni electronice ale documentelor originale;

documente existente doar in versiune electronica (in acest caz beneficiarul se va asigura ca sistemul informatic respecta cerintele de securitate conform standardelor acceptate)

Toate documentele arhivate vor fi pastrate la dispozitia Autoritatii de Management si a Autoritatii de Certificare si Plata, organismelor de audit si control pana la 31 decembrie 201