Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Resita, judetul Caras-Severin

Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Resita, judetul Caras-Severin

1.Introducere

Am initiat un studiu de caz privind modalitatile prin care serviciile de sanatate raspund necesitatilor si nevoilor de sanatate din municipiul Resita ,judetul Caras-Severin.

In acest context mi-am propus sa sondez perceptia medicilor is a pacientilor cu privirela schimbarile prin care trece sistemul de sanatate in perioada mai-iunie 2009.

Metodologie

Pentru a culege informatii am costituit un esantion de 30 de personae din spitalul judetean Resita stationar I, stationar II ,stationar III.

Obiectivele principale ale studiului au fost sa obtina informatii despre cunostintele si atitudinile populatiei referitoare la propria sanatate, despre atitudinile si practicile, accesul si gradul de acoperire cu servicii medicale din cadrul sistemelor de Asistenta Medicala Primara si spitalicesti, despre perceptia populatiei asupra reformei din sistemul de sanatate din Resita, precum si despre cunostintele referitoare la sistemul national de asigurari de sanatate si serviciile de urgente din Resita - aspecte utile si importante pentru imbunatatirea modului in care sunt abordate necesitatile populatiei din Resita in materie de utilizare si acces la servicii de sanatate.

Populatia tinta a fost reprezentata de persoane din populatia generala, cu varste peste 18 ani.

Grupele de varsta au fost formate tinandu-se cont de particularitatile acestor grupe in ceea ce priveste utilizarea serviciilor de sanatate:

grupa de varsta 18-29 ani a fost de 6 persoane, formata in special din tineri, elevi sau studenti care se apeleaza la servicii medicale preponderent pentru obtinerea unor documente sau certificate si mai rar pentru tratarea unei boli acute, controale periodice etc.

grupa cu varste cuprinse intre 30 si 49 de ani formata din 6 persoane ,reprezentata de persoane adulte, active care solicita serviciile desanatate in special in contextul unor afectiuni acute si eliberarea unor certificate medicale, controale medicale lasolicitarea angajatorilor etc.

grupa de varsta 50 si 64 de ani formata din 10 persoane ,ai carei reprezentanti apeleaza la servicii medicale in special pentru tratarea unorboli acute sau cronice.

grupa de varsta peste 65 de ani formata din 8 persoane , care este formata din persoane aflate la pensie care solicita in special servicii medicale in contextul unor afectiuni cronice.

Referitor la starea civila 67% din numarul toal de persoane intervievate erau constituite intr-un cuplu la data realizarii interviurilor. Trebuie facuta precizarea ca in categoria casatoriti se regasesc atat persoanele casatorite cat si cele constituite in uniuni consensuale, iar in categoria necasatoriti sunt incluse persoanele necasatorite, divortate, despartite (separate) sau vaduve.

Un procent de 28,1% din lotul total a urmat studii inferioare, 55,7% studii medii si 16,2% studii superioare.: studii inferioare (studii primare - 4 clase si fara studii si studii secundare inferioare - 8 clase), studii medii (studii secundare superioare - liceu, profesionala si studii postsecundare - postliceala si tehnica de maistri) si studii superioare (studii tertiare - universitate).

Mai mult de jumatate din persoanele din esantion (52,3%) nu aveau un loc de munca la momentul realizarii studiului incadrandu-se in categoria persoanelor neocupate (casnice, someri sau persoane fara ocupatie, pensionari). 47,7% dintre respondenti aveau un loc de munca la momentul realizarii studiului - persoane ocupate (angajati, liber profesionisti, agricultori, patroni, elevi sau studenti). Elevii si studentii au fost inclusi la categoria persoane ocupate tinandu-se cont de comportamentul lor vizavi de utilizarea serviciilor de sanatate, asemanator cu celelalte categorii din grupa.

3. Rezultate

3.1. Cunostintele si atitudinile persoanelor intervievate referitoare la propria sanatate

Ignorarea anumitor simptome, tendinta de amanare a momentului prezentarii la medic precum si ignorarea unor factori de risc duc de cela mai multe ori la diagnosticul tardiv al unor afectiuni. De aceea este important de explorat modul in care populatia isi autoevalueaza starea generala de sanatate si se adreseaza la medic in momentul aparitiei anumitor simptome. Numarul de zile in care persoanele intervievate declara ca au fost in situatia de a nu putea munci din motive de sanatate este un alt indicator

care reflecta starea de sanatate in general a persoanelor intervievate. Aceste teme au fost abordate in primul set de intrebari din chestionar.

Aproape jumatate dintre persoanele intervievate declara ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna iar una din una din trei crede ca are o stare de sanatate satisfacatoare .Una din cinci persoane crede ca in general starea de sanatate este proasta sau foarte proasta. Starea de sanatate autodeclarata a fi proasta sau foarte proasta se intalneste mai frecvent la sexul feminin (una din patru persoane), la grupa de varsta peste 65 de ani (aproape jumatate dintre persoanele incluse la aceasta grupa de varsta) si in mediul rural (una din patru persoane)..

Un sfert dintre cei intervievati considera ca starea lor de sanatate in anul 2009 s-a inrautatit comparativ cu anul 2008. Numai pentru 7% dintre cei intervievati starea de sanatate in anul 2008 a inregistrat o imbunatatire comparativ cu anul 2008.

Aproape jumatate dinte cei intervievati afirma ca nu sufera de nici o afectiune cronica sau invaliditate (40%). Cele mai frecvente afectiuni cronice intalnite in randul respondentilor au fost reprezentate de bolile cardiovasculare; o treime dintre cei intervievati declara ca sufera de hipertensiune arteriala sau alte afectiuni cardiovasculare. Un sfert din repondenti declara ca sufera de afectiuni reumatice si osetoarticulare in timp ce bolile aparatului digestiv ocupa locul trei, una din 10 persoane delarand existenta unei patologii digestive sau hepatice. 1 din 20 de persoane sufera de diabet sau de o afectiune din sfera oftalmologica.

Una din cinci persoane intervievate afirma ca s-a aflat in ultimul an in incapa-citatea de a munci din motive de sanatate (26,8% dintre femei, o treime dintre persoanele din grupa de varsta peste 65 de ani si 14% dintre persoanele ocupate). Un sfert dintre persoanele care nu au putut munci in anul 2009 nu au muncit deloc, 12% mai putin de o saptamana, 20% - 2-3 saptamani sau 1-2 luni .

Jumatate dintre persoanele intervievate ar apela la medicul de familie indiferent de gravitatea problemelor de sanatate. Pentru probleme de sanatate mai putin grave una din 5 persoane ar apela la farmacie iar una din 10 nu ar apela la nimeni. Pentru probleme mai grave de sanatate una din 10 persoane s-ar adresa la camera de garda/unitatea de primiri urgente.

In ceea ce priveste utilizarea serviciilor medicale, aproape 60% din populatia analizata a declarat ca s-a adresat serviciilor de asistenta medicala primara iar 40% au apelat la serviciile furnizate de catre farmacii.

Una din 10 persoane s-a adresat cabinetului medicului specialist din policlinica, camerei de garda aspitalelor sau unui cabinet stomatologic .

3.2. Atitudini si practici referitoare la sistemul de Asistenta Medicala Primara

Acetst capitol descrie atitudinile si practicile persoanelor intervievate cu privire la sistemul de Asistenta Medicala primara si evalueaza accesul si gradul de acoperire cu servicii medicale in cadrul sistemului de Asistenta Medicala primara.

Aproape toate persoanele incluse in esantion (95,5%) declara ca sunt inscrise pe listele unui medic de familie.

Nu exista diferente importante in gradul de inscriere pe listele medicilor de familie in functie de sex, mediu de rezidenta sau alte caracteristici.

.O treime dintre persoanele fara medic de familie afirma ca principalul motiv pentru care nu sunt inscrise la medicul de familie este reprezentat de lipsa unui loc de munca, iar un sfert ca nu au avut nevoie pana in prezent.

In ceea ce priveste utilizarea de servicii medicale din cadrul sistemului de Asistenta Medicala Primara, trei din cinci persoane au apelat la medicul de familie in anul 2009 .Adresabilitatea la medicul de familie a fost mai mare in randul femeilor fata de barbati (69,5% fata de 56,4%), la grupele de varsta peste 50 de ani .

O treime dintre persoanele intervievate care au apelat la medicul de familie in anul 2009 au facut acest lucru de mai mult de cinci ori sau de 2-3 ori, una din cinci persoane a apelat la medicul de familie doar o singura data. Cel mai frecvent au apelat la serviciile medicului de familie persoanele cu varste peste 65 de ani - mai mult de jumatate dintre persoanele din aceasta categorie .Accesarea serviciilor de medicina de

familie este diferita in functie de regiunea de dezvoltare, persoanele care s-au adresat cel mai frecvent la medicul de familie se gasesc in regiunea de dezvoltare Sud-Vest si Bucuresti - 40% dintre persoanele din aceste regiuni .

Motivul principal pentru care persoanele intervievate au apelat la medicul de familie in anul 2009 este reprezentat de consultatia pentru tratarea unei boli acute - una din trei persoane care au apelat la medicul de familie declara acest lucru. Una din cinci persoane s-a adresat medicului de familie pentrru eliberarea unei retete, iar una din 10 pentru un control in contextul unei boli cronice sau pentru eliberarea unui document - aviz medical, certificat medical etc.

Una din 20 de persoane afirma ca in anul 2006 nu a gasit medicul de familie la cabinet in timpul programului afisat (7% dintre persoanele din mediu rural) iar 2,5% dintre intervievati declara ca medicul de familie a refuzat sa ii acorde reteta gratuita sau compensata. In foarte putine cazuri (aproximativ 1% dintre cei care au apelat la medicul de familie in 2008) s-a intalnit situatia in care medicul de familie a refuzat acordarea de asistenta medicala sau a refuzat asistenta medicala la domiciliu .

Una din cinci persoane intervievate considera ca nu trebuie nimic schimbat in activitatea medicului de familie iar una din zece crede ca dotarea cabinetului cu mobilier si utilitati sau cu aparatura medicala sunt aspectele cele mai importante care trebuie schimbate in activitatea medicului de familie. In procente mai mici de 7-8% programul medicului, eliberarea de mai multe retete compensate, comportamentul fata de pacient sunt alte aspecte enuntate de respondenti .

3.3. Atitudini si practici referitoare la sistemul de servicii spitalicesti

Aproape un sfert dintre respondenti afirma ca in anul 2008 cel putin o persoana din familie a apelat la servicii medicale spitalicesti iar una din 10 persoane intervievate a fost internata in spital in anul 2009 .

Aproape trei sferturi dintre persoanele internate in spital in 2009 au fost internate o singura data, una din cinci de doua ori iar una din 10 de trei ori. 4% dintre persoanele chestionate au fost internate de patru ori sau mai mult.

In general persoanele internate au stat in spital mai putin de doua saptamani (jumatate dintre acestea au stat unadoua saptamani iar o treime mai putin de o saptamana). 15 % dintre persoanele internate au stat in spital doua-trei saptamani sau mai mult de trei saptamani .

La externare aproape trei sferturi dintre persoanele internate au afirmat ca starea de sanatate s-a imbunatatit, un sfert a ramas la fel, iar pentru 3% starea de sanatate s-a inrautatit dupa perioada petrecuta in spital.

In timpul spitalizarii 90% dintre persoanele chestionate au primit explicatii despre diagnosticul stabilit, 85% despre procedurile si interventiile la care au fost supuse sau despre prognosticul si evolutia bolii .

Numai jumatate dintre cei spitalizati au fost informati cu privire la posibilitatea de a refuza o interventie medicala, posibilitatea obtinerii unei a doua opinii medicale sau despre alternative la procedurile propuse.

Jumatate dintre cei internati afirma ca in timpul spitalizarii au existat aspecte negative legate de serviciile furnizate, dar numai o persoana din zece s-a plans de aceste aspecte unei alte persoane (familie, asistente sau medic).

Trei sferturi dintre cei spitalizati in 2009 ar opta pentru acelasi spital in eventualitatea unei reinternari .

O treime dintre persoanele chestionate care au avut nevoie de spitalizare in 2009 recunosc ca pentru plata serviciillor medicale au trebuit sa isi utilizeze economiile personale, una din cinci persoane a fost nevoita sa se imprumute iar una din zece sa renunte la achizitionarea unor bunuri. Pentru 15% dintre cei chestionati si care au accesat serviciile medicale spitalicesti, cheltuielile pentru plata serviciilor nu au reprezentat un efort financiar deosebit

Trei din cinci persoane intervievate considera ca situatia de preferat in ceea ce priveste platile neoficiale din cadrul sistemului de sanatate ar fi ca salariile personalului medical sa fie majorate, una din zece cred ca platile neoficiale ar trebui declarate si impozitate iar una din douazeci de prsoane crede ca situatia platilor neoficiale poate ramane asa cum este .Un sfert dintre intervievati nu au stiut care ar fi varianta de preferat privind platile neoficiale.

Peste 80% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu platile neoficiale din cadrul sistemului de sanatate in timp 6% sunt de acord sau le sunt indiferente platile neoficiale.

Una din cinci persoane crede ca atentia si comportamentul personalului medical este cel mai important aspect care ar trebui schimbat in activitatea din spitale graficul .15% dintre respondenti considera dotarea cu aparatura moderna sau platile neoficiale din sistem ca fiind aspectele cele mai important care ar trebui schimbate.

Profesionalismul personalului medical, modernizarea unitatilor medicale cu mobilier si utilitati, curatenia din spitale sunt aspecte importante enuntate de 8,5%, 8,7% si respectiv 9,9% dintre cei intervievati.

Doua din cinci persoane intervievate considera serviciile medicale spitalicesti ca fiind accesibile sau foarte accesibile, un numar similar le califica a fi de accesibilitate medie iar una din 10 persoane le apreciaza ca fiind inaccesibile sau foarte inaccesibile .

CONCLUZII:

In concluzie studiul de caz realizat in perioada mai-iunie 2009 la Spitalul Judetean Stationar I,II,III din municipiul Resita releva cam acelasi tip de probleme cu care se confrunta populatia si in restul tarii cum ar fi lipsa fondurilor suficiente pentru dotarea spitalului la nivel european cat si o lipsa de informare a unora dintre persoanele intervievate vis-a-vis de starea lor de sanatate.

Bibliografie:

1. Marginean Ioan, (coord), Dobos Cristina, Stanciu Mariana, Stoica Laura, Neagu Gabriela,Vladescu Cristian, Manea Livius, Stanescu Alin, Polarizarea serviciilor de sanatate si de educatie ca sursa a saracirii in viitor, contract VIASAN, ICCV si Facultatea de sociologie, 2003-2005, 2005.

2. Minca Dan, Marcu Mihail, Sanatate publica si management sanitar, Bucuresti, Editura

Universitara Carol Davila, 2004.

3. Preda Marian (coord), Aspecte privind dezvoltarea, populatia si sanatatea reproducerii la nivel national si studii de caz, UNFPA, 2003.

4. Scambler Graham, Health and social change. A critical theory, Buckingham, Open University Press, 2002.

5. Stanculecu Manuela (coord), Sarac lipit caut alta viata, Bucuresti, Editura Nemira, 2004.

6. Vladescu Cristian, Dragomiresteanu Aurora, Enachescu Dan, Politici de alocare a

resurselor si de planificare a personalului medical in sistemele de sanatate. Romania in context international, Bucuresti, Editura CPSS, 2001.

7. Vladescu Cristian (coord.), Sanatate publica si management sanitar. Sisteme de sanatate,Bucuresti (Centrul pentru politici si servicii de sanatate), Editura CPSS, 2004.

8. Zarcovic Grujica, Enachescu Dan, Probleme privind politicile de sanatate in tarile Europei centrale si de rasarit. Evolutia recenta si perspectivele sistemului de sanatate in Romania, Bucuresti, Editura Infomedica, 1998.

9. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul medicilor din Romania, Bucuresti 2003

10. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul medicilor din Romania, Bucuresti 2004

11. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din Romania, Bucuresti 2005

12. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din Romania, Bucuresti 2006

13. FSD - Barometrul de opinie publica, Bucuresti 2007

14. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din Romania, Bucuresti 2008