Cine este consilierul de asistenta sociala?

Cine este consilierul de asistenta sociala?

Este persoana specializata implicata in rezolvarea unei probleme sociale, a unei persoane sau a unui grup (comunitate) in scopul realizarii unor persoane echilibrate, creative, responsabile, competente, eficiente si optimiste.

Consilierul este un profesionist care dispune de abilitati si competente specifice necesare sprijinirii si indrumarii clientilor cu diverse persoane in situatii de viata diferite.

Consilierea este din ce in ce mai apreciata privita din prisma eficacitatii si eficientei ei. Se pune intrebarea ce calitati trebuie sa aiba consilierii pentru a fi eficienti

Consilierul este un profesionist sau o persoana cu calitati deosebite.

Jevence 1981 apud Belkin 1984 sunt de parere ca exista o legatura directa si o corelatie semnificativa intre pregatirea profesionala a consilierului si eficienta activitatii sale.

Uneori caracteristicile personalitatii consilierului sunt mai importante in realizarea unor activitati eficiente de consiliere decat calificarea acestuia.

Este cert ca trasaturile personalitatii consilierului precum si stima si respectul fata de sine si fata de client, autenticitatea si naturaletea relationarii cu acesta, empatia etc. contribuie intr-o mare masura la realizarea unei consilieri eficiente.

Este recunoscut faptul ca trasaturile de personalitate ale consilierului nu pot suplini in totalitate pregatirea profesionala a acestuia, fiind nevoie de insusirea unor metode, tehnici si procedee in vederea realizarii consilierii diverselor categorii de clienti.

Autori ca (Rogers, Carkhuff, apud Belkin 1984) sustin ca activitatile de consiliere nu trebuiesc separate net activitatilor noastre curente, de relationare interpersonala cotidiana si ca, acele calitati care ii fac pe unii agreabili, placuti ti eficienti in activitatea de zi cu zi contribuie in aceeasi masura, la realizarea unei consilieri eficiente.

Consilierii eficienti sunt acei consilieri care in viata lor cotidiana:

v    Relationeaza neproblematic cu semenii;

v    Sunt firi deschise comunicative;

v    Sunt dispusi sa acorde ajutor celorlalti etc.

Asadar consilierul eficient este o persoana mai degraba cu anumite insusiri decat un profesionist format printr-o instruire specializata.

Referindu-ne la un consilier eficient spun autorii sus mentionati, ne intrebam mai degraba ce fel de om este decat ce pregatire are (ce diplome, certificate sau ce atestate detine).

Alti autori sustin ca o consiliere eficienta presupune o pregatire profesionala specifica, o anumita calificare si capacitate de expertiza din partea consilierilor. Acestia sunt de parere ca eficienta consilierului este legata de materiale de actiune practica de metodele, tehnicile si procedeele folosite, de experienta acumulata de acesta.

C. Rogers (1967 apud Belkin, 1984) arata ca eficienta activitatii de consiliere se axeaza pe trei calitati ale consilierului:

a) raspunde solicitarilor clientului in mod natural;

b) are o atitudine calda si recurge la o abordare pozitiva a clientului;

c) simte si exprima simtamintele clientului, empatizeaza cu el (conditie numita compatibilitate cu clientul);

Ce anume determina ca un consilier sa fie mai eficient decat altul Aceasta intrebare ne conduce la evidentierea unor calitati ale consilierului eficient si anume:

cunoasterea de sine (cat mai adecvat, cat mai realista);

intelegerea problemelor celorlalti;

relationarea optima cu oamenii;

Cunoastere de sine a consilierului

Siguranta de sine este data de perceperea realista si evaluarea directiilor propriilor capacitati, facand posibila eliberarea consilierului de frica, de anxietate. Consilierii nesiguri actioneaza defensiv in relatiile cu clientii, in vreme ce consilierii siguri de sine actioneaza constructiv, gandesc pozitivi sunt proactivi.

Cei nesiguri pe ei incearca sa faca pe plac clientilor pe cand cei siguri de ei se preocupa de ce este necesar pentru schimbarile atitudinal-comportamentale ale clientilor.

Sunt dispusi sa permita clientilor sa se manifeste spontan natural si

nu-i incadreaza in anumite tipare teoretice. Ei ii ajuta pe clienti sa " se puna in valoare" sa evolueze in conformitate cu aspiratiile si dorintele proprii, valorificandu-si la maxim capacitatile si potentialul de care dispun.

2. Increderea consilierului in fortele proprii si in ceilalti

Increderea in posibilitatile de schimbare a altora este in stransa corelatie cu increderea consilierului in fortele proprii.

A avea incredere in altii presupune ca tu insuti sa fi de incredere pentru ceilalti.

Consilierii eficienti sunt acei consilieri care au incredere in fortele proprii, in capacitatile lor de a-i influenta pe altii in directia realizarii unei schimbari atitudinal comportamentale, orientate pozitiv cu rol adaptativ.

Totodata eficienta activitatii lor este data de creditul acordat clientilor, de increderea in capacitatile acestora de a se schimba daca sunt sprijiniti, ajutati si indrumati corespunzator.

Consilierii neincrezatori in altii atribuie clientilor lor anumite idei si sentimente pe care acestia nu le-au exprimat, considerand ca asemenea idei si sentimente sunt comune tuturor oamenilor. Astfel de consiliere nu asculta atent ce spun clientii lor, nu observa cu acuratete manifestarile lor comportamentale, considerandu-i nedemni de toata increderea. Increderea in altii, ca si increderea in fortele proprii sunt calitati, trasaturi de personalitati dificil de invatat. Ele se dobandesc de-a lungul intregului proces de formare a personalitatii si devin adanc inradacinate in structura acestuia.

Pentru a fi eficienti consilierii neincrezatori in ceilalti (in clienti) trebuie ei insasi ajutati sa dobandeasca incredere in sine presupunand de fapt rezolvarea emotionala a acestora.

3. Consilierea cere un anumit curaj

Orice persoana doreste sa fie admirabila, apreciata de catre ceilalti.

Consilierii trebuie sa admita faptul ca, in activitatea de consiliere lucrurile nu sunt intotdeauna asa cum ne dorim. Sunt situatii in care pentru a reusi in activitate consilierii trebuie sa renunte la astfel de placeri si satisfactii. Consilierul suporta adesea in mod nejustificat si unele servituti (mana clientilor, comportamentul inadecvat si chiar indecent al acestora, etc.).

Consilierii eficienti sunt asemenea parintilor care indura multe sa le fie bine

copiilor lor. Tenacitatea si perseverenta, insotite de calm, stapanire desi incredere in reusita actiunilor proprii sunt calitatile esentiale ale unui consilier.

Disponibilitatea de a renunta la multe lucruri fara a fi recompensat in scopul de a-si face bine clientul, de a-l ajuta sa se schimbe este premisa unei consilieri eficiente.

Consilier, cunoaste-te pe tine insuti!

Consilierul trebuie sa se cunoasca pe sine cat mai bine pentru a-si constientiza propriile puteri si limite, propriile capacitati.

Autoanaliza consilierului trebuie canalizata spre constientizarea propriilor sale capacitati profesionale si trasaturi de personalitate in scopul valorificarii lor in activitati de consiliere.

Cunoastere de sine a consilierului presupune urmatoarele:

a)     Consilierul sa fie constient de realizarile sale profesionale

Trebuie sa constientizeze si sa accepte faptul ca in profesia de consilier, rezultatele sunt evidente dupa o perioada lunga de timp.

b) Consilierul trebuie sa raspunda la anumite intrebari cum ar fi:

1. De ce te-ai hotarat sa devii consilier

Motivul esential este disponibilitatea de a-i ajuta, sprijini si indruma pe altii, neconditionat fara trairi afective care creeaza disconfort personal.

2. Ce emotii te stanjenesc?

Daca unele probleme ale interlocutorilor determina consilierul sa aiba trairi afective stanjenitoare, atunci va avea retineri in relationarea cu interlocutorul, iar eficienta muncii nu va fi cea scontata.

3. Ce ritm al progresului (schimbarilor clientului) il accepti?

Unii consilieri asteapta schimbari rapide. Faptul ca progresul nu este evident poate diminua increderea consilierului in fortele proprii in capacitatile sale profesionale.

Cum raspunzi sentimentelor clientilor fata de tine?

Sentimentele pot fi diverse fata de consilier: atasament sau respingere,

de iubire sau de ura. Unii clienti pot gasi consilierul atractiv, intelept, iar    altii ca pe o persoana distanta.

Poti fi flexibil, tolerant, amabil si binevoitor cu clientul?

Acceptarea clientului asa cum este el, bunavointa de a asculta si de a

incerca sa inteleaga cat mai bine clientul sunt calitati importante ale consilierului.

4. Intelegerea clientilor si a problemele lor

Aceasta impune anumite calitati ale consilierului ca:

a)     acceptarea non-critica a clientilor;

b)     intelegerea si conduita empatica in relatia de consiliere;

Acceptarea non-critica presupune acceptarea interlocutorului asa cum este el cu problemele lui. El nu judeca si nu evalueaza ci il sprijina si il indruma pe acesta sa-si rezolve problemele. Nu trebuie sa aiba prejudecati, care judeca pe cel asistat si uneori chiar il condamna conduita empatica a consilierului.

Empatia este retraita de catre o persoana a starilor, gandurilor, emotiilor, actiunilor celuilalt prin transpunerea substitutiva in psihologia lui, in sistemul intern de referinta.

C. Rogers considera empatia drept capacitatea omului de a se transpune in situatia clientului, de a "intra in pielea acestuia", de a retrai starile si evenimentele "ca si cum ar fi celalalt, dar fara a uita vreodata de acesta."

Empatia este un fenomen psihosocial ce se manifesta prin retrairea evenimentelor asa cum le traieste celalalt reusind sa inteleaga gandurile si comportamentul acestuia. In conduita empatica sunt esentiale doua elemente:

a)     capacitatea de transpunere in situatia celuilalt;

b)     abilitatea de a-ti pastra propria identitate, de a ramane obiectiv, neutru, neinfluentat;

5. Abilitatile consilierului

Abilitatile necesare consilierului social in desfasurarea activitatilor de consiliere sunt: ascultarea activa, observarea, adresarea intrebarilor, furnizarea de informatii, parafrazarea, sumarizarea, reflectarea, utilizarea metodelor de evaluare si monitorizare (apaud Baban, 2001, pp.26, 31).

Filosofia relatiei consilier-consiliat se bazeaza pe doua asumptii fundamentale:

"Toate persoanele sunt speciale si valoroase". Consilierul social faciliteaza constientizarea de catre persoanele consiliate, valoare neconditionata a oricarei persoane.

"Fiecare persoana este responsabila pentru propriile decizii".

Persoanele isi manifesta unicitatea si valoarea prin deciziile pe care le iau. Unul din obiectivele consilierii este acela de a-i invata sa ia decizii responsabile si sa-si asume consecintele actiunilor sale. Am mentionat ca una din abilitatile consilierului este:

5.1. Ascultarea activa

Ascultarea activa este abilitatea de baza in consiliere ce ofera suportul

unei bune comunicari. Ascultarea activa este cea care incurajeaza persoana consiliata sa vorbeasca deschis si liber. Prin ascultarea activa se comunica respect pentru ce gandeste sau simte interlocutorul si ce transmite mesajul nonverbal ca este inteles.

Factorii ce sustin procesul de ascultare activa sunt:

v    Comunicarea nonverbala (tonul si intensitatea vocii, mimica, gestica) sa fie adecvata continutului si starii afective a interlocutorului;

v    Contact vizual cu interlocutorul fara insa a-l fixa cu privirea;

v    Asigurati-va ca ati inteles corect ceea ce va comunicat interlocutorul prin formele de genul "Ceea ce vrei tu sa-mi este ca . ";

v    Ascultati interlocutorul fara a fi preocupat de raspunsurile pe care doriti sa le dati;

Puteti apela la afirmatii de genul "hmm", "da", "inteleg".

Nu vorbiti continuu, dati interlocutorului ocazia sa vorbeasca si sa puna intrebari.

Ascultarea sa fie autentica - consilierul sa fie sincer interesat de problema / subiectul abordat.

Nu faceti judecati de valoare in functie de atitudini si convingeri, in termenii de "bine" sau "rau", "acceptabil" sau "neacceptabil sau nepotrivit", "interesant" sau "neinteresant".

5.2. Observarea

Abilitatile de observare permit o intelegere mai reala a mesajului transmis a starii afective, a interlocutorului. Observarea are doi indicatori importanti:

v    Comportamentul nonverbal (mimica, jestica, voce, modificari vegetative ale fetei);

v    Comportamentul verbal (continutul mesajelor);

Observarea discrepantei intre cele doua ofera informatii suplimentare

despre persoana in cauza.

5.3. Adresarea intrebarilor

Interogarea este o metoda invaziva si, ca urmare, trebuie utilizata cu precautie. Intrebarile adresate interlocutorului trebuie sa-i ajute pe acestia sa-si clarifice sentimentele. Analizati si modificati impreuna cu interlocutorul informatiile incorecte pe care acestia le inteleg si le accepta. Evitati intrebarile cu raspunsuri "da" sau "nu" sau "de ce". Se folosesc intrebarile de genul "Ai putea sa-mi descri situatia". Oferiti informatii care ii ajuta in luarea deciziilor responsabile.

5.4. Parafrazarea este vorba de reformularea spuselor interlocutorului cu accentuarea aspectelor esentiale ale mesajelor acestuia. Parafrazarea are rolul de clarificare a problemelor nu si de intelegere corecta atat de consilier cat si de catre client a mesajului in discutie. De genul "Ceea ce spui se refera la . ", "Cu alte cuvinte . ".

5.5. Sumarizarea - redactarea in forma succinta, esentializata a celor relatate de interlocutor. Consilierul recapituleaza si accentueaza unele aspecte din relatarile clientului, care constituie baza stabilirii unor prioritati de actiune viitoare. Este utila si ca forma de deschiderea unei etape a discutiei pe tema stabilita reamintind concluziile etapelor anterioare.

5.6. Reflectarea - "exprima modul de intelegere de catre consilier atat a continutului informational cat si a starii emotionale exprimate de acesta" (Baban 2001, p.30. Uneori este mai relevanta reflectarea emotiilor decat a continutului. Reflectarea da interlocutorului sentimentul ca este ascultat si ca ceea ce exprima sau traieste este important.

5.7. Feed back-ul constituie modalitatea de intretinere a conversatiei si desfasurare a interviului cu interlocutorul in conditii optime. Un feed-back eficient se va focaliza pe aspectele pozitive, fiind constructiv si nu distructiv.     Nu trebuie sa-l judece sau sa-l evalueze pe client.

Feed-back trebuie sa fie focalizat pe comportamentul specific. Exprimarile nu trebuie sa fie vagi sau cu referiri indirecte. Nu trebuie sa fie evaluativ sau critic. Trebuie sa evite cuvintele "bun" sau "rau".

Feed-back-ul trebuie sa ofere alternative comportamentale

Abilitati neadecvate in consilierea sociala

VERBALE

A da sfaturi

A face morala

A culpabiliza

A compatimi

A utiliza intrebari De ce

A divaga de la subiect

A fi sarcastic

A fi ironic

A avea atitudine autoritara de superioritate

NON - VERBALE

A zambi sarcastic sau batjocoritor

A folosi un ton ridicat

A vorbi prea repede sau prea incet

A te uita frecvent la ceas

A te uita pe geam, pe pereti

A gesticula exagerat

6. Motivatii in alegerea profesiei de consilier in asistenta sociala

La modul general motivatia se refera la acele stari si procese emotionale si cognitive care pot declansa, orienta si sustine diferite comportamente si activitati.

Motivatia determina initierea unei activitati si persistenta in realizarea unei sarcini fiind factorul principal care influenteaza performanta. De cele mai multe ori motivatia pentru realizarea comportamentelor rezulta din actiunea unor seturi complexe de motive.

Ceea ce motiveaza oamenii pentru realizarea comportamentelor sunt:

a)     nevoia de a mentine echilibrul de functionare fizica si psihica;

b)     nevoia de a se adapta la mediu (de exemplu nevoia de exprimare si relationare, de autocontrol si influenta asupra mediului);

c)     nevoia de dezvoltare personala (de exemplu nevoia de cunoastere, autocunoastere, competenta, autorealizare);

Motivatia care determina o persoana sa devina consilier in asistenta sociala este si ramane : disponibilitatea de a-i ajuta, sprijini si indruma pe altii sa depaseasca unele dificultati in rezolvarea unor probleme, de a preveni si inlatura situatiile de suferinta prezente temporar in viata oamenilor.

7. Resursele consilierului in asistenta sociala

Consilierul in asistenta sociala evalueaza sistemele de resurse nu pentru a descoperi aur, nu cauze si motive. El incearca sa delimiteze zonele de competenta dintre client si mediu. Ca si puncte tari resursele sunt relative si pot fi identificate doar in context. O evaluare participativa presupune cautarea de posibile resurse in mediu, in interactiunile clientilor cu ceilalti. Consilierii in asistenta sociala cauta resursele in mediul fizic si in cel social. Sistemele de resurse pot include familia, prietenii, vecinii, colegii de munca, profesorii, scoala, biserica, organizatiile si comunitatea.

Trebuie stabilit ce anume din mediu ne faciliteaza munca? O, carte, profesorul care ne ajuta sa intelegem continutul cartii, colegul cu care discutam, materialul pus in dezbatere, biblioteca in care studiem.

Prezenta sau absenta acestor resurse contribuie in buna masura la succesul unui individ in viata.

Privind mai departe consilierul in asistenta sociala poate descoperi ti alte resurse ca: sprijinul financiar pentru familie - ajutorul social dat de comunitate, bursele guvernamentale, sau sprijin financiar din parte unor fundatii non-profit sau din partea bisericii.

Resursele pot varia de la cele institutionale la cele venite din partea persoanelor fizice.

Identificarea resurselor constientizeaza actiunile prezente si viitoare ale consilierilor in asistenta sociala si in buna masura mobilizeaza pe cei asistati sa fie responsabili pentru propriile lor interviuri in centrele de consiliere in efortul pentru schimbare.

8. Domenii de vulnerabilitate ale consilierului

Masurile luate de consilier in actiunile sale in diverse cazuri au, uneori un mare potential de ambiguitate si de risc. De aceea consilierea se supune unor principii, norme si standarde etice, deontologice pe care consilierul trebuie sa le cunoasca si sa le puna in practica.

Aplicarea lor nu este intotdeauna lipsita de dificultati si, de aceea, pentru a gresi cat mai putin sau deloc, este necesara consultarea consilierilor cu experienta.

Sunt clienti pe care consilierii nu-i pot ajuta. Problemele acestora le depasesc competentele. Consilierul trebuie sa accepte astfel de situatii sa-si recunoasca limitele.