Amputatiile membrului superior

Amputatiile membrului superior

Sunt sunt dispozitive medicale aplicate extern, utilizate sa inlocuiasca in intregime sau partial un segment de membru superior absent sau incomplet, avand rol functional si estetic.

Protezarea urmareste reconstituirea formei si fiziologiei segmentului amputat. Chiar daca in multe cazuri se reusesc asemanari morfologice acceptabile, proteza nu se poate substitui complet functiei pierdute.

In ultimul timp datorita realizarilor in domeniul materialelor plastice, a perfectionarii modulelor mecanice si a celor electronice, s-a obtinut cresterea eficientei actului de protezare.

Cauzele cele mai frecvente ale amputatiilor membrului superior sunt leziunile traumatice. Mult mai rare sunt indicatiile tumorale.vasculare infectioase sau neurologice.

Tehnicile au evoluat mult in timp, dar se cunosc bine cauzele sechelelor aparute la nivelul fiecarui nivel al amputatiei. Acest lucru permite de cele mai multe ori de obicei la nivelul mainii utilizarea de interventii care sa amelioreze functia acesteia.

Membrul superior, membrul prehensiuniL al relatiei cu lucrurile din jur. dar si al expresivitatii impune in cazul unei leziuni majore o atitudine specifica deoarece pierderea unei parti din membru determina consecinte maiore atat fizice» functionale dar si psihice. Functia estetica este esentiala. Orice amputatie la nivelul membrului superior trebuie sa incerce sa respecte pe cat posibil aspectul estetic si sa conserve prehensiunea.

Protezarea membrului superior a progresat foarte mult de la proteze mecanice si electrice la cele mioelectrice_ Cu toate acestea protezele nu asigura decat o prehensiune rudimentara, necontrolata de sensibilitatea unui membru normal.

Amputatia membrului superior nu se justifica decat in cazul unei leziuni traumatice daca nu se poate face reimplantarea sau dupa esecul tratamentului chirurgical.

In cazul amputatiei anestezia folosita este fie cea tocoregionala, fie cea generala. Se poate utiliza un garou pneumatic la baza membrului.

In ceea ce priveste tehnica folosita sunt de remarcat cateva aspecte printre care: daca se face o amputatie transfaumerala sau transradiouinara este necesara de obicei o mioplastie care este benefica pentru o protezare mioelectrica- In cazul unei dezarticulatii cartilajul poate fi pastrat deoarece asigura un plan de alunecare pentru structurile de acoperire, ceea ce reprezinta un lucru benefic pentru membrul superior.

Protezarea se realizeaza individual^ dupa masuratori, mulaj, probe, axari si modificari facute in laboratoarele de protezare. Tipul de protezare se indica ftmctie de nivelul amputatiei, evolutia bontului, varsta, sex si profesiune. La varstnici se indica proteze usoare, la muncitori proteze mai rezistente, ia copii proteze reglabile in raport cu cresterea, la femei proteze mai fine si estetice.

Protezarea se recomanda a fi facuta la 4-5 saptamani dupa amputatie. Protezarea precoce are avantaje incontestabile. Bontul protezabil trebuie sa fie acoperit cu tegumente suficiente si de buna calitate, sa dispuna de muschi tonici eu troficitate locala buna, sa aiba o mobilitate buna si forma optima pentru atasarea mansonului protezei.

Amputatiile membrului superior se pot face la diverse niveluri.

osia, trecand^mstmrtE^

artificial poziaia instabijfaaie^W^^

- proteza tip J.Lisfranc

- proteza tip Syme aei Pirogov

- protezele gambe^iT ^

- proteze tip Grittf asTafoteza dupa^aniculaaia genunchiului

- protezele femurului

- protezele dupa exarticulaaia aeoldului

- proteze dupa hemipelvektomie

- oroteze duna hemicoroorectomie.

j 1.1.1.2 Cauzele amputaaiei

Se deosebesc trei grupe:

1 in urma unei influenae exterioare (traumatice)

a. traume la locul de munca aei in mijloacele de transport

b. rani dejazboi*

c. alte evenimente traumatice

f & cancer L

tulburari de circulaaie sanguina (arterioscleroza. extremitaai de fumator)

inflamaaie (osteottiielita) cp Tii urma unor anomalii de dezvoltare

S-congenitale 'dobandite (de exemplu dupa paralizie)

Proteza

Este expusa urmatoarelor influenae sau depinde de condiaiile:

. Fiziologice

. Biomecanice

. Mecanice

Condiaiile fiziologice

il arata pe bolnav in starea lui generala aei, de asemenea, condiaiile corespunzatoare patofiziologice ale bontului amputai

La datele fiziologice, pe care le determina o protezare generala, se adauga urmatoarele date ale bolnavului:

varsta

- sexul

- afecaiuni asociate ale organelor interne (ex« inima, circulaaie sanguina, sistemul digestiv xi altele)

- afecaiuni asociate ale aparatului loco-motor (ex. afecaiunea muaechilor, oaselor, articulaaiilor)

- starea generala psihica

- starea ffcica generala (rezistetiaa)

La condiaiile patofiziologice ale montului amputat de care depinde protezarea, se adauga:

. Gradul de amputaaie

. Tehnica amputaaiei (rezultatele mioplasticii, dispunerea cicatricelor aei altele)

. Starea circulaaiei sanguine in bont

. Starea suprafeaei de secaiune a osului bontului

. Con si sten aa acsuturilor

. Starea muaechilor

. Devierea in mers

. Starea tegumentelor

. Starea cicatricelor

. Sarcina virtuala pe bont.

LI. 1.5 Condiaif biomecanice

Condiaiile biomecanice apar datorita interacaiunii biologiei aei fiziologiei bolnavului, pe de o parte, aei legilor acaiunii foraelor staticii aei cineticii, pe de alta. Aceste forae se transfera fie in mediu datorita protezei (ex. la sprijin), fie influenaeaza proteza aei bolnavul din partea mediului inconjurator. Condiaiile biomecanice influenaeaza cinematica (adica asupra descrierii miaecarilor, in cazul de faaa, asupra caracterului pasului) bolnavului.

Pentru o descriere biomecanica completa a asigurarii protetice se

raporteaza:

. Condiaiile fiziologice

. Condiaiile mediului inconjurator (locul de munca, situaaia familiala, pasiuni, ocupaaii sportive)

. Cerinaele de protezare (locul de munca, proteza cosmetica, proteza pentru odihna, proteza speciala pentru sport)

. Alegerea aei argumentarea elementelor functionale (modulelor aei ansamblurilor) conform cu criteriile indicate mai sus

. Descrierea schemei de asamblare (incluzand ajustarile necesare)

. Descrierea construcaiilor necesare speciale

. Analiza mersului (poziaia stand, mersul, antrenamentul caderii, sport aei altele)

. Evaluarea

. Rezultatele unei indelungi folosiri.

Totuad, trebuie remarcat ca, deocamdata, nu se cunosc asemenea cazuri de descriere totala a datelor aei incidenaei in literatura. Ele sunt incluse in cadrul structurii asigurarii tehnico-ortopedice. Pentru tehnica ortopedica este suficienta obainerea urmatoarelor date:

. Fisa masuratorii pentru comanda protezei

. Modelul gipsat aei eventualele schiae

. Observaaii in cazul particularitaailor protezarii

. Lista modulelor asi ansamblurilor

^ i Aznpiitatiile si dezarticulatiile membrului superior

::.c:.'LLTtieii!atia oumnuiui

2. amputatia transradio-uinara

3. dezarticuiatia citului

4. amputatia transhumerala

5. dezarticuiatia umarului

6. dezarticuiatia interscanulo-toracica

La nivelul mainii amputatiile sunt mutilante si rolul chirurgului este de a pastra sau de a restabli modul de nrehensiune. Exista patru tipuri de prehensiune:

1. priza oolidieitala (nolice. index .medius este esentiala cu toate posibilitatile ei (priza termmo-terminala si priza tridigitala)

2. priza digitopalmara globala este perpendiculara pe axul mainii insotita frecvent de o inclinatie cubitala a pumnului determinand o miscare de forta ( ex. prinderea unei valize).

3. priza directionala este echivalenta strangerii in forta. Fiecare deget are un rol precis. Indexul are cel mai important rol directional. Auricularul are rolul de a stabiliza obiectul prins in mana. Aceasta priza este de fapt combinatia celor doua

de mai sus, iar in functie de pozitia indexului este asigurat controlul fortei sau al preciziei (ex. priza unui garou).

4. priza multipulpara circulara sau sferica corespunde unei prinderi de precizie (ex. prinderea unüi bec electric).

Tratamentul chirurgical in leziunile de obicei traumatice ale mainii este initial conservator, fiind necesar a mentine cat mai muit posibil din zonele palmare. Pericolul apare atunci cand chirurgul se incapataneaza sa pastreze un nivel care nu este functional. O sensibilitate normala este indispensabila pentru o manipulare precisa cu coordonare intre informatiile senzoriale si comenzile motorii. Niste degete insensibile.dureroase sau cu redoare marcata nu not fi utilizate.

Amputatiile de index sunt cele mai frecvente. Indexul este cel mai utizat deget dupa police. Este elementul esential in priza polidigitala si elementul de stabilizare in prehensiunea digitopalmara globala.

Exista mai multe nivele de amputatie la nivelul indexului(ftg.2):

1. Zona 1 - priza police index nu se mai foloseste decat in opozitia subterminolaterala, mediusul inlocuieste indexul in priza terminoterminala. Prizele directionala, multioulnara sunt alterate, numai cea dmitooalmara nu

este afectata

2. Zona 11 - toate prizele sunt afectate, indexul restant avand rol in priza directionala.

3. Zona 111 - toate prizele sunt afectate, indexalizarea mediusului conduce la o integrare mai buna si o utilitate crescuta a degetului, dar diminuzeaza forta globala a mainii mai ales in pronatie.

Fig.2

Fig. 3 Amputatie proximala de index, incizie cutanata in racheta

Fig. 4 Amputatie proximala de index, transferul extensorului indexului

si ostéotomie oblica proximala a bazei metacarpianului 2

Fig. 5 Amputatie proximala de index, reinsertia primului interosos dorsal pe cel de-al doilea interosos dorsal, cu capitonarea bontului osos

Amputatiile mediusului altereaza functia celui mai lung deget care intareste indexul in prizele polidigitale si umple spatiul index-inelar?evitand scaparea obiectelor mici. Amputatia poate fi facuta la mai multe niveluri(fig. 6).

Fig. 6

1. Zona I - tulburarile sunt mici in celelalte prize cu exceptia celei multipulpare

2. Zona II - prehensiunea polidigitala este buna, exista inconveniente la scris si prizele sune mai slabe. Trebuie conservat cat de mult din lungimea osului.

3. Zona III - tulburarile sunt importante datorita spatiului liber interdigital prin care sunt scapate obiecte, apare deviatia degetelor invecinate, scade forta de prindere. Exista doua metode de rezolvare a problemelor: transpozitia indexului pe medius( fig. 7,8,9) si amputatia mediusului cu osteotomie intracarpiana.

Fig. 7 Transpozitia Indexului dupa amputatia de medius cu reconstructia ligamentului intermetacarpian

Fig. 8 Amputatie de medius tratata prin transpozitie de index-preoperator

Fig. 9 Amputatie de médius tratata prin transpozitie de index-postoperator in

extensie

Fig. 10 Amputatie de medius tratata prin transpozitie de index-postoperator in

fiexie

Amputatiile inelarului altereaza degetul care formeaza arcul palmar cu auricularul. Metacarpianul 4, foarte mobil, face parte din portiunea adaptabila a arcului metacarpian. Amputatiile pot fi facute Ia diverse nivele(fig. 11):

Kg. II

Zona I - tulburarile sunt mici dar cea multipulpara este afectata

2. Zona II - forta prizei digitopalmare este diminuata, dar tulburarile sunt cu atat mai reduse cu cat lungimea bontului este mai mare.

3. Zona III - tulburarile sunt importante datorita spatiului liber interdigital prin care sunt scapate obiecte, apare deviatia degetelor invecinate, scade forta de prindere digitopalmara globala.priyele directionale sunt putin afectate. Exista mai multe metode de rezolvare a problemelor: transpozitia razei cinci, cu sectiunea bazei metacarpianului 5, amputatia inelarului cu ostéotomie intracarplana(fig. 12,13,14) sau rezectia simpla a metacarpianului 4(fig.l5)_

Fig. 12 Translocatia auricularului prin ostéotomie intracarpiana-in extensie

Fig. 13 Translocatia auricularului prin osteotomie intracarpiana-in flexie

Fig. 14 Translocatia auricularului prin osteotomie intracarpiana- Rx

f

Fig. 15 Amputatia razei 4 cu pastrarea bazei metacarpianului 4? reconstructia

lig. intermetacarpian

Amputatiile auricularului afecteaza degetul care constituie cheia blocajului intern in priza directionala, mobilitatea celei de-a cincea articulatii metacarpofalangiene este esentiala. Amputatiile pot fi facute la diverse nivele(fig. 16):

1. Zona I si II: necesita mentinerea unui deget 5 cat de lung. Conservarea falangei 2 este absolut necesara pentru ca mobilitatea articulatiilor interfalangiana proximala si metacarpofalangiana este esentiala pentru priza directionala.

2. Zona III: este perturbata priza directionala. Este preferabil ca amputatia sa se faca la nivelul colului metacarpianului pastrand continuitatea ligamentului intermetacarpian.

Fig. 16

Amputatiile policelui sunt utilizate doar in urgentele traumatice, cami reimplantarea este imposibila. Este necesara pastrarea unei lungimi cat de mari si a unei extremitati cu sensibilitate. Daca amputatia este foarte proximala, atunci trebuie avuta in vedere policizarea indexului.

Amputatia transmetacarpiana are de obicei ca obiectiv pastrarea policelui si mentinerea cat de mare a lungimii metacarpienelor, in special a celui de-al cincelea care poate participa la conservarea miscarii de opozitie fata de pulpa policelui.

Protezele confectionate pentru bonturile mainii si ale degetelor sunt de obicei estetice si nu functionale. Mana artificiala nu poate sa completeze functiile normale si nici nu poate suplini sensibilitatea unei maini normale.

Dupa o amputatie partiala de mana nu se poate atasa o proteza mecanica, deoarece, datorita mecanismului de cuplare al acesteia, ar rezulta un membru artificial mai lung decat celalalt Se poate realiza doar o proteza estetica, fixata prin intermediul unui manson format din manusa estetica sau confectionat din piele. Uneori se pot realiza proteze functionale cu arc ce pot obtine o prindere in forta intre pollce si index.

ig.17 Proteza functionala partiala de mana

Dezarticulatia pumnului

in acest caz posibilitatile unei prize simt absente. Singura intrebare a chirurgului este daca nu este mai indicata o amputatie mai proximala care sa permita o protezare functionala mai buna, desi la momentul actual ambele tipuri se pot proteza aproape echivalent.

Postoperator sunt indicate miscarile de pronosupinatie odata ce fenomenele dureroase au inceput sa diminueze.

Exista cateva avantaje ale dezarticulatiei de pumn comparativ cu o amputatie transradio-ulnara: bratul parghiei osoase are lungimea maxima, latirea antebratului Ia nivelul stiloidelr asigura o buna contentie a protezei simiscarile de pronosupinatie sunt posibile. Dezavantajul ar fi estetic - inegalitatea membreIor( este mai lung cel protezat), si uneori si functional tot datorita lungimii( ex. la ducerea la gura a membrului protezat). Totusi daca se poate efectua dezarticulatia este de preferat unei amputatii mai proximale. Protezele de dezarticulatie de incheietura mainii pot fi;

1. functionala simpla,

2. functionala, actionata prin cablu,

3. functionala, miolectrica

Amputatia transradioulnara

Amputatia Ia nivelul antebratului necesita pastrarea unei lungimi cat mai mari a bonturilor osoase. Treimea distala permite pastrarea pronosupinatiei pecand treimea proximala permite doar flexia-extensia. Postoperator se aplica bandaje compresive, mascarile cotului si umarului au efect benefic in diminuarea fenomenelor dureroase, incepand cu a sasea saptamana poate fi aplicata o proteza provizorie.

in functie de lungimea bontului se stabilesc si posibilitatile de protezare. Pentru o proteza estetica este necesara o distanta de 540 mm de la bonturile osoase la interliniul carpian, de 30-70 mm pentru una mecanica si de 50 mm pentru una mioelectrica. Cu cat amputatia este mai proximala cu atat pronosupinatia este mai limitata. Un grad de pronosupinatie va fi compensat prin miscarile de rotatie ale umarului.

La protezele mioelectrice contractia extensorilor determina deschiderea mainii, iar cea a flexorilor inchiderea mainii. Pronosupnatia este realizata prin modificarea vitezei contractiei musculare.

Daca bontul este foarte scurt apar probleme la purtarea protezei - tulburari locale datorita impingementului bonturilor osoase, reducerea flexiei datorita mansoanelor retentive, dificultatea gasirii de contractii musculare exploatabile pentru proteza mioelectrica. Aceste dezavantaje conduc chiar la renuntarea la purtarea protezei, fie ea si mioelectrica.

Protezarea antebratului necesita un bont care sa fie de cel putin 10 cm. lungime de la

nivelul olecranului si la 5 cm. lungime deasupra liniei articulare radio-carpiene, pentru a permite montarea mainii artificiale.

Ideale pentru protezare sunt bonturile lungi cu conservarea insertiei bicepsului brahial si

a rotundului pronator. Bonturile din treimea medie sunt corect protezabilef desi bontul ca parghie este mai scurt, iar amplitudinea de pronosupinatie este diminuata.

Bonturile din treimea superioara a antebratului nu mai fac posibila prono-supinatia, dar

permit inca o miscare de flexie-extensie a protezei din articulatia cotului

In ultimul timp s-a renuntat la protezele de antebrat cu manseta de piele (ca element de

fixare) pe brat. Mulajul bontului de antebrat se realizeaza intr-o usoara flexie, mulandu-se bine fasa gipsata pe formatiunile osoase ale cotului Cu un mulaj astfel realizat si folosindu-ne de tehnici moderne in fabricatia mansonului putem realiza o fixare acceptabila a protezei chiar si in cazul bonturilor din treimea medie si superioara

a, antebratului

Proteza de antebrat poate II:

1. functionala simpla,

2. functionala, actionata prin cablu,

3. functionala, actionata prin cablu, de lucru, fig.-7

4. functionala, miolectrica cu supino-pronatie pasiva,

5. functionala, miolectrica cu supino-pronatie activa, comandata miolelectric.

Fig. 1 Proteza cu sistem de tractiune suspensie

Fig. 2 Proteza mioelectrica pentru amputatie transradio-ulnara

Fig. 3 Diferite tipuri de proteze mioelectrica pentru amputatie

tron ora rli rv_i i] ryotro

Functionala, activata prin cablu de lucru

Dezarticulatia de cot este preferabila unei amputatii transhumerale.

Conservarea paletei humerale impreuna cu cei doi condili permite cuplarea buna a unei proteze tara a avea nevoie de fixare pe umar. Consecintele inegalitatii de lungime a

segmentelor humerale dupa protezare sunt de obicei compensate prin artificii ale protezarii care permit astfel micsorarea consecintelor estetice si functionale.

Proteza de dezarticulatie de cot

1. functionala simpla.

2. functionala, actionata prin cablu,

3. functionala, actionata prin cablu* de lucru,

4. functionala, atipica electrica cu articulatie de cot mecanica cu blocare,

5. functionala» mioiectrica cu articulatie de cot mecanica cu blocare.

Fig. 5 Proteza dezarticulatie de cot functionala, actionata prin cablu de lucru

Amputatia transhumerala se realizeaza de obicei cu ambou anterior mai lung si

mai gros fata de cel posterior, rezultand o cicatrice distala si posterioara, Protezarea necesita obligatoriu priza umarului.este necesar de principiu mentinerea lungimii maxime posibile, iar bontul preparat pentru a fi compatibil cu o proteza mioelectrica. Daca bontul este scurt atunci insuficienta de coaptare si deretentie impune inglobarea umarului in

proteza.

Protezarea se poate face la orice nivel de amputatie, scopul fiind acela de a

mentine un bont corect protezabiL cu maximum de lungime,

Amputatia intradeltoidiana este avantajata functional pentru protezare, daca se

mentine un bont lung; de cel putin 15 cm, de la acromion si cel putin 5cm, deasupra

PROTEZAREA UMARULUI

Tinand seama de functiile complexe ale membrului superior, protezarea la acest nivel

este mai dificila decat protezarea. membrului pelvin. In cazul membrului velvin optiunile se rezuma numai la o postura ortostatica cu o mobilizare mai lenta sau mai rapida, in functie de starea pacientului. In cazul protezarii membrului superior, obiectivul il constituie realizarea unei prehensiunii utile.

In urma cu doua decenii protezele pentru dezarticulatia interscapulo-toracica si pentru dezarticulatia scapulo-humerala serveau exclusiv pentru completarea lipsei membrului amputat, avand rol pur estetic, nefuctional Astazi, datorita progreselor amintite mai sus, oricare nivel de amputatie al membrului superior poate fi protezat cu o proteza functionala mioelectrica.

Daca acum douazeci de ani prin protezarea membrului superior se urmarea obtinerea unei prehensiuni si o apasare in forta, actualmente datorita unor realizari in domeniu electronicii, prehensiunea obtinuta cu aceste proteze mioelectrice este una fina, gradata si controlabila, necesara pentru prinderea unui ou sau pahar cu apa, folosind senzori

m io e le cir ic i

I.    Pentru dezarticulatia umarului

a, Proteza functionala simpla (estetica), are in componeneta un manson realizat prin vacumare pe mulaj gipsat din rasini sintetice (metacrilat de metil) si

diferite textile organice sau sintetice (carbon bumbac, perlon poliester, etcX un ham de fixare pe centura scapulo-humerala, un brat din material plastic (rasini sintetice) un cot mecanic cu blocaj, antebratul fiind realizat din rasina sintetica, mana artificiala estetica si manusa estetica din PVC.

b, Proteza functionala activata prin cablu, fig-5, cu aceleasi componente, cotul este mecanic cu blocaj, mana artificiala este actionata prin cablu si manusa

estetica din PVC. In acest caz exista si alte variante pentru mana, cum ar fi: mana de lucru HOOK, pensa Krukenberg, proteza de lucru cu pensa.

c, Proteza functionala mioelectrica, cu aceleasi componente, in plus senzori ce capteaza tensiuni de ordinul microvoltilor generate de fibrele musculare in timpul contractiei, realizand si o preamplificare a semnalului electric, mana mioelectrica cu un motor de 6 volti. Alte posibilitati constructive sunt: mana cu control dinamic al miscarii (prehensiunii) - 'DMC - Dynamic Motion Control': prono-supinatie electrica (rotator incorporat) prin dublarea semnalului captat de senzor cu ajutorul unui procesor electronic cu patru canale; rotator incorporat dirijat de un intrerupator special fixat interscapular; cot electronic (UTAH. Arm ~ USA, etc); cot electric dirijai de un intrerupator interscapular.

Protezarea mainii si a degetelor. Protezele confectionate pentru bonturile mainii si ale

degetelor satisfac, in primul rand, cerintele estetice si nu pe cele functionale. Mana artificiala nu poate sa completeze functiile mainii si nu poate suplini simtul tactil

Pe bontul consecutiv unei amputatii partiale de mana nu se poate atasa a mana

mecanica, deoarece, datorita mecanismului de cuplare al acesteia, ar rezulta un membru artificial mai lung decat cel existent si sanatos. In astfel de cazuri nu se poate realiza decat o proteza estetica, fixata prin intermediul unul manson format din manusa estetica, sau confectionat din piele.

Mai nou, in cazul dezarticulatiei radio-carpiene se realizeaza proteze functionale actionate prin cablu sau mioelectrice, chiar daca lungimea mainii artificiale este cu 3-4

cm. mai Iunva decat membrul suverior ovus.

In cazul protezarilor partiale de mana sau police, se pot realiza proteze cu arc, obtinand

o prehensiune in forta intre police si aratator.

Clasificare conform listei dispozitivelor medicale destinate corectarii si recuperarii deficientelor organice sau functionale ori corectarii unor deficiente fizice Proteza partíala de mana - functionala fig-6 Proteza de dezarticulatie de incheietura mainii-functionala simpla,

-functionala, actionata prin cablu, functionala, miolectrica,

Proteza de antebrat -functionala simpla, -functionala, actionata prin cablu,

- functionala, actionata prin cablu, de lucru, fig-7

- functionala, miolectrica cu supino-pronatie pasiva,

-functionala, miolectrica cu supino-pronatie activa, comandata

miolelectric,

Proteza de dezarticulatie de cof-functionala simpla,

-functionala, actionata prin cablu,

-functionala, actionata prin cablu, de lucru, fig-8

-functionala, atipica electrica cu articulatie de cot

mecanica cu blocare

-functionala, miolectrica cu articulatie de cot

mecanica cu blocare,

Proteza de brat -functionala simpla,

-functionala7 actionata prin cablu,

-functionala, actionata prin cablu, de lucru,

-functionala, atipica electrica cu articulatie de cot mecanica cu blocare

pasiva, fig. -9

-functionala, miolectrica cu articulatie de cot mecanica cu blocare

activa.

Proteza de dezarticulatie de umar functionala simpla,

-functionala, actionata prin cablu,

-functionala, atipica electrica cu articulatie de cot si

supino-pronatie pasiva,

Proteza pentru amputatie inter-scapulo-toracica -functionala simpla,

-functionala, actionata prin cablu, fig-10 -functionala, atipica electrica cu

articulatie de cot si supino-pronatie pasiva.