CATARACTA - Cum prevenim cataracta?

CATARACTA

Cataracta este o zona opaca in cristalin. Cristalinul, un tesut oval, mic, aflat intre pupila si iris, ajuta la concentrarea infonnatiei luminoase pe retina. in mod normal cristalinul este clar, insa, daca devine neclar din pricina unei cataracte, trecerea luminii este oprita si vederea poate fi slabita Cataracta variaza intre o zona foarte mica si zone opace mari care cauzeaza o marcanta pierdere a vederii. Ea se poate dezvolta in ani de zile sau in cateva luni.

Numai in Statele Unite cataractele sunt diagnosticate la aproximativ cinci milioane de oameni pe an. Simptomele sunt: scaderea treptata a vederii, imaginea este ca prin ceata sau fara contur, schimbarea culorii pupilei, vederea este mai buna fara ochelari, nevoia de a schimba des dioptriile la ochelari, o senzatie de a avea ceva deasupra ochiului si observarea unor inele sau halouri in jurul luminilor. Cataractele pot fi congenitale sau produse de raniri, boli sau batranete.

Cataracta congenitala este mai probabila in cazul in care mama a avut rubeola in timpul primelor trei luni de sarcina sau, daca copilul are galactozemie (o tulburare mostenita in metabolismul galactozei). Cataractele congenitale sunt, in general, stationare si nu progreseaza. Sunt, de obicei, insotite de alte anomalii congenitale.

Cataractele traumatice sunt cauzate de raniri provocate prin lovire sau penetrare a capsulei anterioare a cristalinului. Aceasta face ca umoarea apoasa sa fie absorbita de cristalin. Cristalinul devine incetosat si trebuie sa fie indepartat pentru restabilirea vederii. Expunerea ochiului la chimicale periculoase poate, de asemenea, induce cataracte traumatice.

Bolile cunoscute in aparitia cataractei sunt diabetul, hipoparatiroidismul, galactozemia, sindroamele Down, Lowe si Werner, si dermatita atipica. Cataractele se pot produce si ca urmare a complicatiilor de uveita, iritatie a irisului, glaucom, tumori, chorioretinita, dezlipirea retinei, miopie severa, retmita pigmentosa.

Razele infrarosii, radiatiile ionizate si agentii chimici pot de asemenea produce cataracta, Bijutierii care stau ore intregi - si aceasta timp de ani de zile - cu ochii la becul plasat la numai cativa cm de ochi, sunt predispusi la aparitia cataractei din pricina incalzirii prelungite a ochilor.

Cataractele senile sunt, probabil, cele mai obisnuite. Cele trei tipuri de cataracta senila sunt nuclear, cortical si subcapsular posterior. Cristalinul poate avea o nuanta de brun in cazul unei cataracte nucleare si, pe masura ce progreseaza, poate deveni chiar negru. Nucleul se intareste si pacientii pot descoperi brusc ca pot citi fara ochelari. Totusi vederea se inrautateste pe masura ce cataracta avanseaza, iar pacientii nu mai pot vedea nici cu ochelari. Acest tip de cataracta progreseaza de obicei lent. Cataracta corticala implica partea din afara a cristalinului din capsula, in timp ce cataracta subcapsulara posterioara implica suprafata dinauntru a cristalinului.

Din punct de vedere chimic, formarea cataractei se caracterizeaza printr-o reducere a consumului de oxigen si o crestere initiala a continutului de apa, care este urmata de o deshidratare.

PREVENIRE

1. Diabetul a fost asociat cu formarea cataractei. Cu cat este mai lunga durata bolii, cu atat este mai mare riscul de aparitie a cataractei.

2. Sobolani hraniti cu galactoza prezinta niveluri ridicate de zahar in sange, ducand la formarea cataractei. Galactoza este, se pare, de patru ori mai nociva decat glucoza in producerea cataractei. Galactoza provine din zaharul din lapte.

3. Agentii hipoglicemici orali au fost in mod semnificativ asociati cu formarea cataractei. Diabinese, Dymelor, Orinase, (Tolbutamida) si Tolinase sunt medicamente antidiabetice orale.

4. Anorexia nervoasa a fost asociata cu formarea cataractei.

5. Nivelurile ridicate de glucoza sau xiloza din sange produc cataracta. Folositi o dieta saraca in zahar si evitati folosirea inlocuitorilor zahamlui.

6. Terapia cu corticosteroizi produce cataracta. Riscul creste odata cu dozajul si durata administrarii lor.

7. Unele studii au aratat o legatura stransa intre lumina soarelui si formarea cataractei. Un studiu australian a relevat o incidenta crescuta a cataractei la aborigenii care locuiesc in zone cu radiatii ultraviolete puternice, fata de cei ce locuiesc in zone cu radiatii ultraviolete mai reduse. Nu numai ca primii sunt predispusi la contractarea bolii de cataracta; dar ei contacteaza boala inca din anii copilariei si au nesansa de a orbi sau a deveni handicapati vizual din pricina lor. Autorii studiului sugereaza ca folosirea ochelarilor de soare poate fi de ajutor in prevenirea cataractei. Si alte surse de radiatii cum ar fi razele X si microundele pot provoca aparitia cataractei la fel ca o sursa puternica de caldura.

8. Un nivel ridicat de fosfolipide (grasimi) in sange este asociat cu un risc ridicat de formare a eataractei.

9. Un numar de medicamente au fost asociate cu cataracta: barbituricele, medicamentele antihipertensive, inhibitorii monoamino oxidaza, antidepresivii triciclici, fenotiazinele, corticosteroizii, alopurinolul, tetraciclina si alte antibiotice atingand un spectru foarte larg, sulfonamidele, antihistaminele, pilocarpinul, agentii anticolinesterazei, myleranul si alte medicamente radiomimetice, anticonceptionale orale, pontocaina, ergotul, grupul morfinelor, streptozotocina, paradiclorobenzolul (folosit in deodoranti, substante care indeparteaza moliile si insecticide) si multe alte medicamente.

10. Cataractele senile sunt asociate cu o tensiune arteriala ridicata. Mai exista o asociere intre medicamentele antihipertensive si cataracta.

11. Naftalina (pentru molii) poate induce cataracta, dupa cum s-a demonstrat.

12. Dr. Barton L. Hades din Chicago crede ca fumatul este, daca nu chiar direct cataractogenic, macar un factor important care contribuie la dezvoltarea prematura a opacitatii cristalinului.

13. S-a aratat ca vopselele de par pot cauza cataracta. Optzeci si noua la suta dintr-un grup de femei care folosea vopsele de par au avut modificari ale cristalinului, cata vreme numai 23% dintr-un grup care nu folosea asa ceva au avut modificari.

14. Lactoza (zaharul din lapte), se pare, poate produce cataracta. Toate animalele de laborator carora li s-au administrat o ratie de 70% lactoza au avut modificari ale cristalinului, iar 68% au dezvoltat cataracte bilaterale mature. Exista o probabilitate de aparitie a cataractei la batranete, la acele persoane care au tolerat bine laptele in tinerete (in general americanii albi si americani de origine nord-europeana). Mecanismul este acesta: cei care tolereaza laptele bine sunt capabili sa desparta lactoza de laptele propriu-zis, incat galactoza este absorbita de tractul intestinal. Cei care folosesc laptele in mod regulat au parte de 'atacuri repetate usoare ale galactozei, o acumulare de galactitol in cristalin si o mai mare probabilitate de a contracta cataracte.'

15. Daca ne intindem la orizontal dupa ce luam masa nu facem decat sa ajutam cresterea cantitatii de grasimi in sange, sa micsoram fluxul sangvin din vasele sangvine mici, ducand prin acest obicei la o stare de lucruri care poate creste riscul contractarii cataractei.

16. Exercitiile de respiratie adanca stimuleaza circulatia. De aceea unele exercitii moderate dupa masa vor fi de ajutor in reducerea formarii cataractei. S-a aratat ca exercitiul fizic intarzie formarea cataractei.

17. Cataracta apare cu o frecventa mai mare la o varsta mai frageda la persoanele alergice decat la cele non-alergice.

I8.Cobaii de laborator stresati dezvolta cataracta, cata vreme cei nestresati - traind de altfel in conditii similare - nu o dezvolta. Stresul poate proveni din racirea corpului, dezechilibru biochimic, boala, dar si din factori emotionali.

19.Mercurul metalic din peste poate cauza incetosarea cristalinului, contribuind la formarea cataractei. Optometristul Ben Lane a notat ca pacientii sai, suferinzi de cataracta, consumau hrana provenita din pescuit oceanic, in timp ce aceia care nu preferau aceste alimente aveau ochiul curat. Un studiu efectuat asupra a 17 pacienti a revelat faptul ca, pacientii suferinzi de cataracta, mancasera peste de apa sarata sau testacee (midii etc.) si crustacee (homari etc.) cel putin o data pe saptamana, in medie, insa cei ce nu aveau cataracta au afirmat ca mancasera astfel de alimente in medie o data la cinci saptamani. Pacientii cu cataracta au aratat o mai mare concentratie de mercur in parul lor. Studiul Dr. Lane a aratat ca prezenta a 2,3 ppm sau mai mult de mercur in probe de par, a fost asociata cu o crestere de 23 de ori a riscului de cataracta. Dr. Lane ii incurajeaza pe pacientii sai sa consume alimente ca: usturoiul si cele bogate in proteine, cum ar fi merele, pentru a ajuta la eliminarea mercurului si a primi cantitati adecvate de vitamina A, C si E - in acelasi timp evitand cantitatile excesive din aceleasi vitamine.