Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Locul de desfasurare al activitatii medicale reprezinta una dintre particularitatile specialitatii de medicina familiei. In timp ce specialistii lucreaza in centre medicale, spitale, ambulatoriu sau laboratoare, in unitati dotate si amenajate pentru activitatile respective, MF lucreaza in cabinete medicale, desfasurand uneori o activitate total izolata de a altor colegi, departe de alte unitati medicale.
De multe ori medicul de familie este obligat sa se deplaseze la domiciliul pacientului pentru a asigura asistenta asiguratilor. Consultatia la domiciliu impune din partea medicului de familie si a echipei sale promptitudine, eficienta, responsabilitate si competenta.
I. ETAPELE ASISTENTEI MEDICALE LA DOMICILIU
Pentru realizarea unei asistente medicale la domiciliu sunt necesare urmatoarele etape:
1.1. Receptionarea solicitarii pacientului care se poate face direct sau indirect, prin mijloace de comunicare(telefon), ceea ce impune dotarea unitatii cu telefon, personal de receptare si inregistrare cronologica a solicitarilor, notarea corecta privind identitatea, adresa asistatului, motivatia solicitarii consultatiei, a persoanei care a primit solicitarea si notarea orei cand aceasta s-a facut.
1.2. Identificarea persoanei care solicita vizita la domiciliu. Medicul de familie va identifica persoana: daca are sau nu fisa la cabinet, este cunoscuta sau nu, daca prezinta probleme speciale, daca a mai solicitat sau nu vizita la domiciliu, ce probleme medicale sau sociale prezinta.
1.3. Ierarhizarea solicitarilor in teren in functie de: solicitari, natura lor, prioritati (vor avea prioritate urgentele majore), dispersia acestora pe teren, mijloacele de transport ce stau la dispozitie si posibilitatile de rezolvare.
1.4. Pregatirea si efectuarea deplasarii impune urmatoarele: trusa medicala pregatita cu instrumentar si medicamente prin care MF sa rezolve rapid acuzele bolnavilor care solicita consultul, asigurarea mijlocului de transport, stabilirea traseului, evaluarea timpului disponibil, a necesitatii si eficientei deplasarii, informarea echipei de lucru, consemnarea deplasarii in registrul de chemari la domiciliu, efectuarea deplasarii singur sau in echipa.
1.5.Efectuarea consultatiei la domiciliu impune asigurarea conditiilor adecvate la domiciliu legate de: spatiu, lumina, vestimentatie, pozitia patului, a bolnavului, posibilitatile de mobilizare a pacientului, colaborarea cu anturajul.
Consultatia implica analiza si evaluarea:
conditiilor de locuit: luminozitatea locuintei, incalzirea, ventilatia, aprovizionarea cu apa, surse de poluare, stare igienico-sanitara, prezenta medicamentelor
a factorilor socio-economici ai bolnavului, exprimati prin nivelul de trai, nivelul de cultura, pregatire profesionala
a starii pacientului: deplasabil sau nu, pozitii vicioase, aspectul faciesului, prezenta de handicapuri fizice, etc.
Medicul de familie va efectua un examen clinic complet in conditii de domiciliu, unele investigatii paraclinice strict necesare si realizabile in aceste conditii, apoi se va elabora diagnosticul.
Va lua urmatoarele decizii:
de a trata pacientul la domiciliu
de a temporiza tratamentului pana la investigarea pacientului,
de a trimite bolnavul la o unitate de specialitate, ambulatoriu sau spital pentru situatiile ce depasesc competenta tratarii de catre medicul de familie
face aprecieri privind prognosticul si evolutia
va programa alte controale la domiciliu sau la cabinetul medical.
Este importanta instruirea familiei pentru sustinerea bolnavului si aplicarea programelor terapeutice indicate, de asemenea instruirea bolnavului, apoi inregistrarea, codificarea, centralizarea, raportarea si pastrarea datelor referitoare la consultatia respectiva.
Fiind medicul de prim contact, MF poate fi solicitat oricand sa faca o vizita la domiciliul pacientului.
Asistenta medicala la domiciliu se adreseaza pacientilor care din diferite motive nu se pot deplasa la cabinet sau la policlinica, asiguratilor pe care MF are obligatia sa ii consulte la domiciliu sau situatiilor in care MF doreste sa cunoasca conditiile de viata si familie a pacientilor sai.
Consultatia la domiciliu este mult mai dificila decat cea efectuata la cabinetul medical. Ea rezolva insa in mod operativ problemele medicale ale pacientilor nedeplasabili. Pentru aceasta medicul trebuie sa faca efortul de a vizita pacientul, sa rezolve cazul in conditii mai dificile decat la cabinet (prin lipsa de instrumente si aparate, prezenta de rude, de vecini sau de prieteni, care ingreuneaza desfasurarea consultatiei).
In aceste situatii, de multe ori pacientul este influentat de mediul familiar, poate face afirmatii neadevarate referitoare la unele simptome si MF trebuie sa dea dovada de mult tact pentru a putea ajunge la un diagnostic corect.
II. SITUATIILE CARE IMPUN ACORDAREA CONSULTATIEI LA DOMICILIU
Cazurile ce impun acordarea consultatiei la domiciliu depind de:
boala asistatului (urgenta, bolnav nedeplasabil, etc.)
de categoria in care se incadreaza pacientul respectiv
de situatia familiara si sociala acestuia.
Tabelul 22.1 Bolile pacientului care impun consultatia la domiciliu
Urgentele majore la bolnavi nedeplasabili Bolile acute, ce evolueaza cu stare generala influentata, ce nu permit deplasarea la cabinet Boli cronice aflate in puseu de acutizare Complicatiile grave ale bolilor cronice Bolile cronice debilitante Unele boli ale sistemului nervos Unele boli ale aparatului locomotor Unele boli infectioase Unele boli psihice Starile terminale |
2.1. Bolile acute cu stare generala alterata MF mai poate fi chemat la domiciliu pentru boli acute, care prin alterarea starii generale si afectarea diferitelor functii de organ, impiedica deplasarea bolnavului la cabinetul medical, aceste situatii fiind considerate urgentele majore.
2.2. Episoadele acute ale unor boli cronice MF poate fi solicitat la domiciliu pentru crizele sau episoade acute ale unor boli cronice, de exemplu pentru o criza de astm bronsic, de dispnee paroxistica nocturna sau o criza epileptica.
2.3. Complicatiile unor boli cronice. Acestea pot impiedica bolnavul sa se deplaseze la cabinetul medical, astfel incat MF trebuie sa consulte la domiciliul acestuia pentru a stabili diagnosticul complicatiilor si al bolii de baza.
2.4. Bolile cronice debilitante Exista numeroase boli cronice care, mai ales in fazele lor terminale, sunt atat de debilitante, incat imobilizeaza bolnavul la pat (cancerul, ciroza hepatica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiaca congestiva), astfel ca MF trebuie sa consulte si sa trateze acesti pacienti la domiciliu deoarece acestia nu mai sunt deplasabili.
2.5. Bolile aparatului locomotor
Aceste suferinte, chiar daca nu sunt foarte grave, impiedica deplasarea pacientului la cabinetul medical: de ex. lombosciatica acuta, artrite, entorse, luxatii sau de facturi.
2.7. Bolile psihice MF poate fi solicitat la domiciliu pentru o afectiune psihica, de exemplu o agitatie psiho-motorie, depresie severa, stare confuzionala, tentativa de suicid sau consum de droguri, situatii in care bolnavul nu poate fi deplasat la cabinetul medical.
2.8. Sechelele unor boli Sechelele unor boli pot impune supravegherea la domiciliu, de exemplu sechelele accidentelor vasculare, in care pacientul prezinta pareze sau hemipareze, sechelele unor fracturi consolidate vicios sau a unor arsuri severe, etc.
2.9. Starile terminale si decesul Fiind cel care asigura asistenta medicala paleativa in starile terminale, MF va fi chemat la domiciliu pentru starile terminale, secundare unor insuficiente organice ireversibile sau pentru a constata decesul unui pacient, situatii in care trebuie sa stabileasca cauza acestuia.
Pe langa copiii sub un an, MF are in grija lui si foarte multi batrani si longevivi, a caror stare de sanatate nu le permite de multe ori sa se deplaseze la cabinetul medical. De aceea trebuie sa ii urmareasca la domiciliu, pentru a constata modificarile ce intervin in starea lor de sanatate si a face recomandarile necesare pastrarii sanatatii.
2.10. Bolile infectioase MF poate avea in teritoriul sau unele boli infectioase (toxiinfectii alimentare, difterie, febra tifoida, trichineloza, etc.). In aceaste situatii el trebuie sa efectueze o ancheta epidemiologica pentru a descoperi toate cazurile de imbolnavire si pentru a lua masurile de oprire a contagiunii in colectivitatea respectiva, ceea ce impune vizita la domiciliu.
In caz de toxiinfectie alimentara, el va depista sursa de infectie, alimentul incriminat cat si ceilalti membrii din familie si colectivitate contaminati. El va fi obligat sa se deplaseze la domiciliul acestora, sa consulte membrii de familie, sa descopere rezervorul de germeni si sa ia masurile necesare opririi contaminarii prin boala infectioasa.
2.11. Prezenta unor factori de risc in colectivitate Grupurile populationale sunt adesea supuse unor factori de risc externi, cum ar fi poluarea aerului, a apei din teritoriul respectiv. In aceste cazuri, chiar inainte de aparitia simptomatologiei respective, MF trebuie sa se deplaseze la domiciliul pacientilor, pentru a constata daca exista deja anumite semne minore care sa impuna masuri terapeutice si de combatere a factorilor de risc externi.
2.12. Bolnavii cronici. Unii bolnavi cronici, atunci cand simptomatologia lor s-a atenuat, vor avea tendinta sa abandoneze tratamentul, considerandu-se vindecati. Cand acestia nu se prezinta la cabinet la termenele stabilite, MF va trebui sa-i viziteze la domiciliu, sa constate care este starea lor de sanatate, daca continua terapia sau nu, ocazie cu care le va explica care sunt riscurile intreruperii tratamentului, atat pentru persoana lor cat si pentru colectivitate.
Tabelul 22.2 Categoriile de pacientii care trebuie consultati la domiciliu
Copiii sub un an Batranii nedeplasabili Bolnavii dispensarizati Contactii bolnavilor contagiosi Pacientii cu probleme sociale grave Bolnavii cu tulburari de comportament si boli psihice severe |
2.13. Vizita la domiciliu pentru problemele medicale ale familiei Avand in ingrijire intreaga familie, MF trebuie sa cunoasca conditiile de viata si de munca ale acesteia si sa aprecieze starea de sanatate a tuturor membrilor. Pentru aceasta, se va deplasa uneori la domiciliul familiei respective, mai ales in cazul in care suspecteaza prezenta unor probleme mai severe (copil sub un an cu probleme de sanatate, dezvoltare psihosomatica necorespunzatoare a unor copii, etc.). Astfel va cunoaste locuinta, nivelul economic, atmosfera, comunicarea, relatiile dintre membrii familiei, eventuale neintelegeri, discutii si probleme, care influenteaza sanatatea acestora si a familiei.
Tabelul 22.3 Familiile care trebuie vizitate de MF la domiciliu
Familiile disfunctionale, cu bolnavi problema Familiile cu: copii probleme, care prezenta boli contagioase, la care se suspecteaza factori de risc la domiciliu Bolnavii care au obiceiuri necorespunzatoare de viata si probleme socio-economice |
III. PROBLEMELE ELUCIDATE CU OCAZIA VIZITEI LA DOMICILIU sunt:
3.1. Diagnosticul bolnavului
Care boala este cea mai importanta si impune diagnostic si tratament imediat
Care este cumulul patologic
Care este legatura dintre bolile pacientului
Care este starea functiilor vitale
Care sunt complicatiile aparute
Care este prognosticul bolnavului
3.2. Situatia familiara a bolnavului .
Daca bolnavul este casatorit, daca are copii sau nu
Care este atmosfera din familie.
Daca familia este cooperanta
Care este nivelul socio-economic si cultural al familiei
3.3. Situatia socio-economica a bolnavului
Daca locuinta pacientului este izolata sau se afla intr-o zona locuita
Din cate camere este compusa locuinta, daca are bucatarie, baie, toaleta
Starea igienica a acesteia
Daca bolnavul dispune de o camera separata
Daca locuinta are apa curenta
Daca are incalzire, curent electric, etc.
Care sunt relatiile bolnavului cu vecinii.
3.4. Daca bolnavul este mobil sau este imobilizat la pat
Se apreciaza gradul de mobilitate
Daca se poate deplasa singur la toaleta
Daca poate face baie singur
Daca se poate imbraca singur
Daca se poate hrani singur
Daca poate iesi din casa
3.5. Daca bolnavul se alimenteaza normal
Daca tine un regim special pentru o anumita boala
Din ce este compusa alimentatia zilnica a bolnavului
Daca isi poate procura singur alimentele necesare traiului
Care este modul de pastrare al alimentelor de catre bolnav
Daca isi prepara singur hrana
Daca ii pregateste altcineva hrana
3.6. Daca bolnavul urmeaza un tratament medicamentos
Daca tratamentul a fost prescris de medic sau daca il urmeaza din proprie initiativa, fara a avea o indicatie medicala in acest sens
Daca isi poate procura singur medicamentele necesare
Daca are cine sa-i administreze corect medicamentele
3.7. Daca bolnavul este credincios
Ce religie are, daca are legaturi cu comunitatea religioasa
Daca bolnavul are preocupari sau pasiuni religioase deosebite
3.8. Daca boala permite tratamentul la domiciliu
Daca bolnavul are posibilitatea de a-si procura medicamentele necesare
In cazul unui tratament medicamentos injectabil se va stabili cine il administreaza corect.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate