Dietoterapia in bolile intestinale si de colon

DIETOTERAPIA IN BOLILE INTESTINALE

COLON

1.Notiuni de anatomia si fiziologia intestinului

Absorbtia produsilor alimentari prin mucoasa intestinului subtire este timpul esential al digestiei.Pentru a intelege mai bine datele legate de dietoterapia acestei portiuni a tubului digestiv,este necesara prezentarea ,pe scurt a anatomiei si fiziologiei acestui segment.

Segmantul anatomic cuprins intre stomac(pilor) si anus ,se poate imparti in 2 mari portiuni:intestinul subtire si intestinul gros.Intestinul subtire se imparte in duoden.jejun si ileon.

Duodenul este un organ fix,retroperitonial,situat intre stomac-zona de inceput a digestiei si intestin-zona finala a digestiei.Duodenul este locul unde se colecteaza toate secretiile hepatice si pancreatice ,precum si propria sa secretie.De aceea,el este centrul fermentilor digestivi exocrini si endocrini.La functia duodenala participa si motilitatea duodenala,prin miscarile sale peristaltice si antiperistaltice.

Intestinul subtire este un organ flotant,mobil,lung de 5-6 m.Peretele sau,este format din 3 straturi: o parte externa,o parte medie si una interna.Mucoasa are o suprafata enorma ,datorita vilozitatilor intestinale ,a caror numar este de un milion,iar suprafata lor totala depaseste 40-50 metri patrati.Glucidele,fierul,calciul se absorb in partea superioara a intestinului,Na,vit.B12,si grasimile se absorb mai ales in ileon.Proteinele se absorb in ansele proximale.

In timpul digestiei,produsul alimentar traverseaza diverse segmente ale intestinului subtire.Duodenul este traversat foarte rapid.Inaintarea prin intestin se incetineste pe masura apropierii de valvula cecala.Stagnarea ileala este uneori prelungita,dar,in mod normal,evacuarea se realizeaza in 6-9 ore.

Excitantul fiziologic al translatiei continutului intestinal este distensia intestinala.La duoden exista miscari peristaltice.La nivel de jejun exista miscari de brasaj si ondulatii peristaltice,foarte frecvente,ceea ce face ca transportul bolului sa fie destul de rapid .

Colonul primeste continutul intestinului subtire.Anatomic,el poate fi impartit in mai multe segmente: cecul ,unde are loc si ambusura ileonului,continuat cu colonul ascendent ce merge pana la unghiul hepatic si se continua cu colonul transvers ,care,de fapt,traverseaza abdomenul catre partea stanga pana la unghiul splenic si se continua.

Colonul are o dubla functie:

digera reziduurile amilacee nedigerate in intestin prin flora microbiana existenta aici

dezhidrateaza chimul lichid format in intestinul subtire

Digestia grasimilor este foarte slaba in colon.Mai este si digestia proteinelor si glucidelor.In colon are loc resorbtia apei,precum si concentrarea K in fecale.De asemenea ,se mai resorb si unele minerale.

Colonul are si el 2 tipuri de miscari:

miscari propulsive sau de masa

contractii nepropulsive,care segmenteaza

Digestia in colon are loc prin intermediul unor bacterii.

Chimul pe care ileonul il devarsa in colonul drept contine inca o mare cantitate de apa,cu 10% substanta uscata,electroliti,pigmenti biliari sub forma de bilirubina.Aproape toate elementele sunt digerate sub influenta enzimelor si sunt absorbite la nivelul intestinului subtire ,ramanand numai unele proteine si grasimi (sub forma de acizi grasi) si mai ales glucide.Acestea sunt descompuse in intestinul gros urmatoarele:

elemente nedigerabile,care joaca in colon rol de balast;lignina care inveleste cerealele ,fibrele celulozice dure si nedigerabile ale legumelor verzi si ale celor uscate

celuloza digerabila,care nu poate fi atacata decat decat de catre enzimele de origine bacteriana ,celuloza mai fina a unor legume si proteine sau hemiceluloza din fructe

glucidele neabsorbite in intestinul subtire ,in cantitate variabila;amidonul a carui digerabilitate este inegala ,amidonul din orez este bine digerat si absorbit in intestinul subtire ;amidonul din grau si,mai ales ,din cartof si porumb ajunge intr-o cantitate mai mare in colonul drept.

Doua fenomene antreneaza colonul in formarea scaunelor normale:

absorbtia de apa,Na,Cl.,mai ales la nivelul colonului drept

fermentatia si putrefactia bacteriana ,care trebuie sa se echilibreze normal

In colonul drept ,flora intestinala digera resturile de amidon si de celuloza,producand acizi si dioxid de carbon.In colonul stang ,fenomenul de fermentatie este inlocuit cu cel de putrefactie a resturilor proteice nedigerate si,mai ales ,a proteinelor secretate de catre colon.Ele duc la formarea de indol,scatol,amoniac.

Microflora este abundenta.Afost denumita "saprofita".Aceasta inseamna ca se hraneste cu materii organice inerte,producand fermentatia si putrefactia lor.In conditii normale,germenii saprofiti sunt nu numai inofensivi ,ci si utili.Peste 90% din flora microbiana din colon este moarta in fecale.In timp ce in partea cecala,bacteriile sunt foarte active ,in colonul terminal ele sunt inactive.Flora microbiana este :

iodofila

flora de fermentatie

flora de putrefactie

Flora se adapteaza la alimentatie.Intestinul nou-nascutului este steril la nastere.El se populeaza cu bacterii pe masura consumarii diferitelor alimente.Cand bea lapte de mama,apare flora microbiana de tip "Cory-nebacterium",iar cand bea lapte de vaca apar "Lactobacillus bifidus".Cand alimentatia devine mixta,apare "Escherichia coli".

Intestinul absoarbe din substantele introduse cam 99% din apa,95% din grasimi,99,5% din glucide,90% din K si 99% din Cl.

Rolul alimentatiei functionale in patologia colonului

Colonul contine un ecosistem bacterian foarte variat.Bacteriile gasite in colon reprezinta 90% din totalul bacteriilor din organism.Cele mai comune bacterii sunt bifidobacterium si eubacterium.

Colonul copilului este steril la nastere,dar devine populat cu bacterii in urma inceperii consumarii hranei.Colonizarea initiala este esentiala pentru popularea ulterioara cu bacterii.Diferintele care sunt inregistrate ,depind de tipul de alimente si de mediu.Microflora copilului hranit la san este dominata de bifidobacterii.Datorita hranei ulterioare ,copilul ajunge rapid la o microflora formata din bifidobacteria,bacteroizii,,clostridia,streptococii.Dupa un timp ,flora asemanatoare adultului se instaleaza definitiv.

Microflora gastrointestinala joaca un rol major in eliberarea energiei prin fermentatia reziduurilor dietetice,care scapa digestieiin tractul gastrointestinal superior.Produsele finale ale fermentatiei ajunse in colon sunt acizii grasi cu lant scurt:acid acetic,acid propionic si buturic.Procesul de fermentatie include un mare numar de modificari in metabolismul gastrointestinal ,cu beneficii pentru sanatate.Aceasta induce o scsdere de pH,o crestere a apei fecale si scaderea toxicitatii acestora si,in acelasi timp ,proprietati laxative.

O stimulare a absorbtiei mineralelor este accentuata.

Diferitele componente ale florei din colon sunt echilibrate.Unele dintre ele sunt benefice (bifidobacteriile si lactobacilii) si altele sunt neutre(eubacteriile).Ambele tipuri de bacterii au rolul de a scadea sau suprima flora din colon.,cu efecte negative pentru sanatate,ca acelea care includ bacteriile proteolitice:clostridium dificille,clostridium perfringens,bacteriile cu activitate sulfat-reducatoare si alte specii de enterobacterii.Astfel s-a creat ,la nivelul colonului o anumita simbioza intre aceste bacterii.Aceasta poate fi perturbata prin sustinerea unui stil de viata modern.

Microflora bacteriana se gaseste la baza barierei care previne actiunea negativa pe sanatate a ainvadarii de catre bacterii a tractului gastrointestinal.Un rol major il are de la varste timpurii sistemul imun ,caruia i se datoreaza echilibrul intre rezistenta la infectii si toleranta la antigeni.

Alimentatia functionala are efecte asupra colonului

Prin 3 strategiidietetice se mentine o balanta echilibrata si stimulata asupra sanatatii prin interventia in functiiunea microflorei din colon a probioticelor ,prebioticelor si sinbioticelor.Componentele alimentatiei functionale previn alterarea microflorei din colon.Au o activitate benefica atunci cand cresc bifidobacteriile si lactobacilii.

Probioticele sunt aduse de suplimente alimentare cu continut bacterian(bifidus si lactobacili)crescut si au o actiune benefica asupra starii de sanatate a consumatorului.

Prebioticele sunt suplimente alimentare nedigerabile ce stimuleaza selectiv dezvoltarea bifidobacteriilor si a lactobacililor.

Produsele lactate prebiotice sunt obtinute din lapte fermentat, cu culturi specifice de bacterii lactice.Intre acestea se situeaza si laptele nefermentat ,smantana,branza telemea,inghetata,la care s-au adaugat diferite forme de culturi viabile.

Dintre bacteriile probiotice amintim:

lactobacillus acidophillis

bifidobacteriile   

Prebioticele nu sunt absorbite in partea superioara a tractului intestinal.Ele stimuleaza dezvoltarea bifidobacteriilor ,de aceea se numesc si factori bifidogeni.

Efectele benefice ale prezentei bifidobacteriilor in tractul gastrointestinal depind si de prezenta HC si a altoe factori endogeni.De aceea ,prebiotecele sunt incluse in compozitia acestora.In ultimii ani,lactoza a fost utilizata in producerea de bifidogeni.

In general,factorii bifidogeni sunt oligoglucide cu lant relativ scurt -3-5 resturi de monoglucide-care nu sunt digerate in stomac si in intestinul subtire si stimuleaza cresterea bifidobacteriilor si a lactobacililor,cresc disponibilitatea Ca si Mg ,previn unele stadii de carcinogeneza.(G.Costin,Rodica Segal)

Sinbioticele sunt produse care contin atit prebiotice ,cat si probiotice,si se gasesc mai ales in produsele lactate.Consumul acestora a crescut starea de imunitate,rezistenta la infectii,reducerea fenomenului de maldigestie al lactozei

Dupa R.Segal si G.Costin,se pot face urmatoarele observatii:

influenta pozitiva asupra cresterii

producerea de riboflavina,niacina,tiamina,piridoxina,ciancobalamin

intensificarea absorbtiei mineralelor

cresterea raspunsului imunitar prin intensificarea producerii de IgA

reducerea de bacterii patogene prin reducerea de acizi lactici si acetici

reducerea fenomenelor de intoleranta la lactoza

suprimarea enzimelor microbiene ,daunatoare,asociate cu cancerul de colon la animale

reducerea microflorei intestinale ,in special dupa afectiunile gastro-intestinale severe sau utilizarea antibioticelor

evitarea constipatiei

reducerea colesterolului seric

efect inhibitor fata de mutagenitate