DIGESTIA INTESTINALA

Segmentul intestinal este alcatuit din intestinul subtire si colon.

1 Digestia in intestinul subtire

1.1 Particularitati anatomo-functionale

Intestinul subtire este cuprins intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala, avand o lungine de 2,8-3 m, in stare relaxata ajungand pana la 6-8 m. Diametrul in portiunea initiala este de aproximativ 4 cm, pentru ca, in portiunile distale, sa ajunga la 1,5 cm.

La nivelul tunicii musculare, intre stratul longitudinal extern si cel circular intern s-au evidentiat o serie de punti care, alaturi de jonctiunile intercelulare, genereaza un aspect asemanator unui sincitiu morfo-functional. Mucoasa intestinului subtire realizeaza o suprafata ce variaza intre 250 - 500 m², o astfel de suprafata fiind asigurata prin prezenta valvulelor conivente sau pliurilor mucoase ale lui Kerkring, alaturi de vilozitati si microvilozitati.

La nivelul mucoasei, pe valvule, la nivelul suprafetei lor si intre ele, sunt prezente prelungiri digitiforme, reprezentand vilozitatile intestinale.

La suprafata celulelor epiteliale intestinale, se gasesc microvilozitati, cu rolul de a mari suplimentar suprafata functionala a mucoasei intestinale. La baza vilozitatii se gasesc structuri glandulare, care se deschid la nivelul criptelor Lieberk hn. Tot la acest nivel se deschid si glandele Brünner, ce produc mucusul. In aceste cripte sunt prezente mai multe tipuri de celule: enterocite, celule calicifiorme, celule nediferentiate Paneth, celule cu secretie endocrina din entitatea APUD.

Enterocitele sunt celule cilindrice, la polul apical cu microvilozitati, ce alcatuiesc "marginea in perie". La nivelul acestei suprafete se gasesc adsorbite o serie de enzime responsabile de digestia de contact. De asemenea, se gasesc proteine transportoare, care participa la procesul de absorbtie.

Celulele caliciforme sunt cele care secreta mucus. Celulele nediferentiate Paneth reprezinta zona de regenerare a epiteliului intestinal, sunt pozitionate la baza criptelor, au o serie de substante ca: lizozim, imunoglobine, peptide cu actiune potential antimicrobiana, factori de crestere epidermala, factorul de necroza tumorala (TNF), sunt prezente unele enzime de tipul fosfatazelor, fosfolipaza A₂. Prin unele dintre aceste substante, celulele Paneth intervin in digestia membranara bacteriana. De la nivelul bazal, pe masura diferentierii, celulele migreaza spre suprafata mucoasei. In cursul procesului de migrare, celulele isi pot modifica functia, astfel incat, in cripta, ele au rol secretor, la suprafata mucoasei au rol in absorbtie.

Dintre celulele cu secretie endocrina din entitatea APUD, sunt prezente: celulele S, care secreta secretina, celulele G, care secreta gastrina, celulele de tip L, care secreta enteroglucagon, celulele D, ce secreta somatostatin, gastrina si enkefaline, celulele I, care secreta colecistokinina si celule enterocromafin-like.

Sunt prezente placile limfoide Payer, care intervin in procesul de aparare. Aceasta structura a mucoasei este in permanenta innoire, viata enterocitelor fiind in medie de 5-6 zile. Pentru reinnoire, au loc sinteze proteice intense, echivalente cu 11 % din sinteza totala proteica . Prin lumenul intestinului se pierd zilnic, aproximativ 50g proteine. Favorizarea cresterii celulare se realizeaza prin stimulare parasimpatica, inhibarea procesului putand fi facuta prin substante ce inhiba mitozele, ex: colchicina, prin iradieri cu radiatii ionizante, prin inanitie - datorita lipsei de aport de substante necesare sintezelor. Proliferarea celulelor este redusa si la persoanele in varsta, in conditiile unei hipovitaminoze B₁₂ si acid folic.

1.2 Sucul intestinal

Sucul intestinal este compus din:

lichidul secretat de epiteliu

enzimele eliberate de celulele epiteliale degradate, exfoliate.

In digestia intestinala, sucul intestinal are o mica importanta, actiunea majora o au sucul biliar si sucul pancreatic.

1.2.1 Recoltarea sucului intestinal

Recoltarea sucului intestinal : experimental, sucul se poate obtine prin fistula, prin metoda ansei intestinale izolate; in clinica, recoltarea produsului de secretie se realizeaza prin tubajul duodenal, cu sonda Einhorn. Pentru a obtine sucul intestinal de o puritate mai mare, se poate folosi sonda cu dublu sau triplu lumen (sonda Miller-Abbot). Se administreaza substante stimulante ale secretiei pancreatice, ale secretiei si evacuarii biliare, se aspira continutul duodenal si intr-o etapa urmatoare impurificarea va fi mai redusa si vom obtine suc intestinal mai pur.

1.2.2 Proprietati fizico-chimice

Sucul intestinal se secreta in cantitate de 1-3 l /24h, usor opalescent, datorita mucusului si celulelor exfoliate, pH 7-8,3, densitatea de 1010-1030, rezidiu uscat cu componenta anorganica asemanatoare celei plasmatice, concentratii mai mari sunt inregistrate la Na, Cl si anionul bicarbonic.

Componenta organica este reprezentata in principal de enzime proteolitice (peptidaze, carboxipeptidaze, aminopeptidaze, enterokinaze). Enterokinaza, prin indepartarea unor fragmente din moleculele proenzimelor, activeaza tripsinogenele, generand tripsina, ce va continua activarea

autocatalitic, activand si chimotripsinogenele, proelastaza, procarboxipeptidazele. Sunt prezente enzime care asigura catabolismul acizilor nucleici, rezultati in urma actiunii tripsinei asupra nucleoproteinelor. Astfel, asupra acizilor nucleici actioneaza nucleazele, care determina aparitia nucleotidelor. Asupra nucleotidelor actioneaza nucleotidazele si rezulta nucleozidele, asupra carora actioneaza nucleozidazele, rezultand pentozele respective, bazele purinice si pirimidinice. Alaturi de aceasta categorie de enzime exista si enzime glicolitice: amilaza intestinala, cu actiune mai redusa comparativ cu cea pancreatica, o serie de dizaharidaze: maltaza, zaharaza, lactaza.

Enzimele lipolitice: lipaza intestinala, actioneaza asupra trigliceridelor, transformandu-le in acizi grasi si glicerol. Activitatea lipazei intestinale asigura cam 2-5% din digestia lipidelor ingerate.

Lecitinaza actioneaza asupra lecitinei si rezulta acizi grasi, glicerol, colina si acid fosforic.

1.2.3 Reglarea secretiei intestinale

Reglarea secretiei intestinale se poate realiza prin:

- mecanisme intrinseci (locale), in care sunt antrenate plexurile submucoase Meissner si cele mienterice Auerbach;

- mecanismele nervoase - cu o influenta mica, parasimpaticul stimuland usor secretia, iar simpaticul avand actiune inhibitoare;

- mecanismul umoral de reglare este asigurat prin secretina, ce se elibereaza la nivelul mucoasei duodenale, la contactul cu chimul gastric, care are un pH foarte acid. Secretina va stimula secretia glandelor Brünner si Lieberk hn.

Exista si mecanisme inhibitorii realizate prin somatostatin si entero-glucagon.