FACTORI DE RISC PENTRU ALERGIA ALIMENTARA

FACTORI DE RISC  PENTRU ALERGIA ALIMENTARA

A. Ereditatea:   s-a evidentiat o relatie intre nivelul crescut de imunoglobuline G din cordonul ombilical si aparitia manifestarilor clinice de atopie. Rolul terenului a fost relevat de Rinkel , prin notiunea de "toleranta alimentara scazuta " ( considerata innascuta ) .

         Cercetarile  efectuate  in SUA ,au aratat ca atunci cand ambii parinti sunt alergici 67% dintre copiii lor vor fi alergici,iar atunci cand doar un singur parinte este alergic ,33%dintre copii vor fi alergici. Asadar factorul genetic reprezinta o componenta importanta in aparitia alergiei.

Un studiu prezentat de catre Academia Americana de astm alergic si imunologie a aratat ca pentru gemenii identici ( la care toate genele lor sunt identice ) probabilitatea de a dezvolta amandoi alergie la arahide este mai mare fata de fratii gemeni (la care exista doar jumatate din gene identice).

            B. Varsta:   este un factor semnificativ pentru incidenta ,localizarea si caracterul manifestarilor ,ca si pentru natura trofoalergenilor .La sugar ,unde controlul alimentar este mai riguros ,alergia alimentara este evaluata global la 1 % . La adult ,Varro (citat de Mosonyi ,1976 ) estimeaza la 7 % alergia alimentara Tabloul clinic este in stransa corelatie cu gradul de maturizare al barierei imunitare digestive .Astfel ,atrofia vilozitara totala este mai frecventa la sugar  ,unde exista o dezvoltare incompleta a barierei epiteliale ( care permite absorbtia de macromolecule antigenice intacte ) si un deficit relativ de imunoglobuline A secretoare .

Studii recente au dovedit ca  majoritatea copiilor (aproximativ 85%)cu alergie IgE mediata, alergie la : lapte de vaca, oua, grau, soia, isi vor pierde aceasta hipersensibilitate in jurul varstei de 3 pana la 5 ani,insa alergiile la nuci, alune ,peste , nu se vor pierde  cu timpul atat de usor.

  C. Afectiunile digestive :  

Joaca un rol favorizant important in dezvoltarea alergiei alimentare .

            Aclorhidria ,prin tulburarile digestive secundare si prin enteropatia care o insoteste ,si in general ,cantitatea scazuta de enzime digestive ,gastrita ,duodenita ,colita ,colecistita ,constipatia ,ingestia de iritante ale tubului digestiv-cafea ,alcool ,laxative -sunt factori patogenici care favorizeaza sau exacerbeaza manifestarile alergice digestive .Uneori ,alergia este amorsata de o hepatita acuta .Aceasta se intalneste cu o frecventa mai mare in antecedentele imediate sau mai indepartate la grupurile de lucru decat la grupurile de control (Hafter ,1978 ).Totusi ,rolul patogen al hepatitei acute in alergiile alimentare nu este dovedit . De asemenea ,frecventa alergiei  creste dupa amiaza .

Un rol important revine enteropatiilor cronice ,datorita amplificarii procesului fiziologic de migrare transepiteliala a produsilor macromoleculari sensibilizanti (fenomenul Herbst ) .Intestinul afectat devine cu mai mare usurinta organ de soc ,si ,in acelasi timp ,permisiv pentru procesul alergic.Se constituie in acest mod un cerc patogenic vicios ,conflictul atragand ,la randul sau ,tulburari motorii ,vasculosecretorii ,si inflamatia mucoasei ,care pot lua cu timpul o evolutie autonoma .

Alergia alimentara este dublata deseori de alergia microbiana enterogena sau fata de levuri ,care contribuie la amplificarea si intretinerea afectiunii .

Pe un lot de 107 bolnavi de dermatoze alergice ,Dumitrascu si colab.(1967)au constatat importante modificari patologice digestive .Incidenta suferintelor digestive a fost :

-16%-constipatie            -4%carenta lactazica

 -8%-colecistopatii                 -4%-sindrom dumping

-3%-enterocolita            -3% alte sindroame

-6%-diaree                     -2%-parazitoze

-6%-ulcer                

-5%-diskinezii intestinale

            Explorarea functiei clorhidrosecretorii a stomacului evidentiaza tulburari in 44% din cazuri : -69% aclorhidrie

            -31% hipoclorhidrie .

Popularea bacteriana a tractului digestiv superior apare ca un fenomen comun ,observandu-se variate tipuri de bacterii.Mai frecventa este flora de tip fecal ,reprezentata ,in esenta ,de Escherichia Coli ,in cultura pura sau in asociatie .Este posibila si dezvoltarea unor germeni patogeni ca:  

- stafilococus aureus             

              -proteus

              -coliformi.

            Rezultatele expuse demonstreaza ca bolnavii cu dermatoze alergice prezinta ,intr-o proportie insemnata ,tulburari din partea tractului digestiv .Acestea sunt deseori manifestari clinice ,incat alergicii respectivi sunt ,totodata ,digestivi declarati .Uneori ,expresia clinica este stearsa ,ea rezultand doar dintr-o ancheta detaliata .Intr-o insemnata parte din cazuri ,insa ,a fost vorba de imbolnaviri latente ,pe care le-au relevat doar explorarile de specialitate .

Pe primul loc se situeaza modificarile jejuno-ileale .Ele realizeaza urmatoarele aspecte :

            -diskinezie enterala ,

            -enteropatie cronica nespecifica-malabsorbtie

            -exsudatie proteica

            -tulburari motorii

    -populare bacteriana

    -alterari bioptice.

           Consumul masiv si prelungit ,consumul frecvent ,chiar in cantitati mici ,ca si sumarea alimentelor pot declansa simptome .De asemenea ,alimentul crud este ,in general ,mai alergic decat cel pregatit (ex.nu este tolerat oul moale ,dar este tolerat oul fiert tare ).

  D. Alti factori: care favorizeaza procesul alergic sunt:

        -factori neuro-psihici : stresul,

        -factori endocrini-disfunctii tiroidiene,

                   -cicluri catameniale ,

                   -climaxul.

              -factori fizici-temperatura ,clima,

  -dieta si cultura au un rol semnificant in aparitia alergiilor alimentare (.De exemplu- alergia la cod are o prevalenta mare in Norvegia deoarece cod-ul este o importanta sursa de proteine pentru norvegieni;de asemenea alergia la soia are o prevalenta crescuta in Japonia ,alergia la alune este mai frecventa in SUA).

 E. Polisensibilizarea    este un proces frecvent cu tendinta de amplificare progresiva ,mai ales la atopici si care poate antrena MALNUTRITIA ,prin excluderea a tot mai multe alimente .Extinderea fenomenului este dificil de apreciat ,datorita compozitiei complexe a unui preparat culinar ,implicarii psiho-vegetative in toleranta ,cat si a ipotezei ca numarul de alergeni fata de care se face sensibilizarea organismului este limitat .