 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
HISTOLOGIE II
1. MADUVA SPINARII:
- Se afla in canalul vertebral, sub forma unui cordon cilindric turtit dorsoventral.
- Dorsal si ventral prezinta 2 santuri : lungitudinal ingust si long. ventral adanc.
- Substata cenusie se dispune la interior in forma literei "H" fiind alcatuit din 2 coarne ventrale(neuroni multipolari de talie mare cu functie motorie si neuroni de tip Golgi II ), 2 laterale (neuroni vegetativi ortosimpatici si parasimpatici de forma bipolara) si 2 dorsale (neuroni senzitivi de talie mica)
- Bratele "literei H" sunt unite printr-o baneleta de substanta cenusie "Comisura Cenusie" strabatute de canalul ependimar (captusit de nevroglii ependimare cu rol in secrearea Lichiodului Cefalo-Rahidian L.C.R.)
- Substanta alba este dispusa periferic, formata din fibre nervoase mielinice sub aspectul unor tractusuri ascendente si descendente
- Se prezinta sub forma de cordoane : Cordonul dorsal , lateral si ventral
2. INVELITORILE MENINGEALE
Reprezinta o structura conjuctiva fibro vasculara care insoteste sistemul nervos central pe tot traiectul de la filum terminale la cutia croniona.
Sunt in nr de 3, iar de la exterior spre interior sunt dispuse astfel : dura mater, arohnoida, pia mater.
Dura mater : - structura conjuctiva, fibro- vasculara in care se gasesc plesuri nervoase care in unele zone se afl in contact direct cu periostul, iar in altele se formeaza un spatiu epidural unde de regula se fac anesteziile regionale.
Arahnoida : - formatiune conjunctivo- vasculara, structurata pe doua portiuni :
- portiunea membranoasa in contact cu Dura materu
- portiunea trabecurala ce se sprijina pe Pia mater cu rol de a incetini tranzitul de LCR
- intre Arahnoida si Pia mater se gaseste un spatiu subarahnoidian prin care circula LCR
Pia mater : - foita conjuctivo-vasculara cu rolul de a asigura hranirea nevrogliilor din subtorit cenusie.
3. SCOARTA CEREBRALA- STRUCTURA SI FUNCTIE
- reprezentata de substanta cenusie din structura encefalului
- encefalul realizeaza functia de informatiei elaboreaza raspunsurile si este sediul memoriei
- scoarta cerebrala are 1,2-
- neuroni
- nevroglii
- fibre nervoase amielinice
- capilare
- tesut conjunctiv
- Se afla la nivelul emisferelor cerebrale si este formata din 6 straturi:
Stratul molecular - alc din fibre nervoase amielinice, neuroni ovoidali de asociatie
- talie mica, fac sinapsa intre neuronii din acelasi strat si dendrite ale neuronilor piramidali
Stratul granular extern - neuroni de asociatie Golgi I si II granulare
Stratul piramidal extern - neuroni piramidali de talie mica si mijlocie cu fucntie motorie
Stratul granular intern - neuroni de asociatie granulara golgi si ovoidali
Stratul piramidal intern - neuroni piramidali de talie mare specifici coartei cerebrale "neuronii Betz"
- specifici pt scoarta cerebrala cu functie motorize
- axonii formeaza caile piramidale descendente care ajung in Talamus
Stratul polimorf - neuroni de asociatie Golgi I si II
4. SCOARTA CEREBELOASA - STRUCTURA SI FUNCTIE
- cerebelul este situat in spatele tuberculilor cvadrigemeni ai trunchiului cerebral
- rol de coordonare a miscarilor fine si asigura echilibrul si tonusului muscular
- Reprezinta substanta cenusie aflata la nivelul cerebelului si se dispune periferic
- Alcatuit histostructural din 3 straturi:
1. Stratul molecular - fibre amielinice , neuroni de tip cajal de talie mica si numeroase ramificatii axonale ce inconjoara neuronul purkinje in stratul inferior
2. Stratul neuronilor Purkinje - neuroni piriformi purkinje ce prezinta ramificatii dendritice arboriforma
- un axon ce pleaca din partea neutrala a celulei ce patrunde in substanta alba si formeaza pedunculii cerebelosi
3. Stratul granular - strat gros evident
- alc din neuroni multipolari, neuroni granulari de asociatie
Fibrele nervoase amielinice : obisnuite dar si specifice- musciforme ( cu aspect de muschi)
5. GANGLIONUL NERVOS SI NERVUL CA ORGAN:
- Ganglionul nervos este format din 2 ramuri din cornul dosal si cel ventral
- Este fusiform dispus la nivelul canalului vertebral in gaura de conjugare
- Periferic prezinta o tunica dispusa sub forma unei capsule
- Structural ganglionul este alcatuit din 2 zone : Corticala si Medulara.
- La nivelul Z.Corticale se afla pericarionii neuronilor pseudounipolari specifici ganglionuliui nervos; in jurul lor se afla concentric nevrogliile satelit
- In Z.Medulara se gasesc fibrele nervoase mielinice si amielinice ce strabat Organul Nervos Central
- Nervul ca organ este structurat in fibre nervoase mielinice delimitate de o structura mielinica
- Fibra nervoasa mielinica reprezinta o prelungire nervoasa , axon sau dendrita inconjurata de 3 teci :
- Teaca de mielina - structura lipidica , generata in timpul filogeniei si octogeniei de catre celulele nevrotice Schwan si prezinta o serie de discontinuitati (strangulatii Ramvier)
- Teaca Schwan - de natura nevrotica , celulele Schwan generatoare de mielina, fiin o teaca continuua jonctiunile dintre celule sunt de tip digitiform
- Teaca Henle de natura conjunctivala
6. ANALIZATORUL CUTANAT. PIELEA- STRUCTURA SI FUNCTIE
- Preia, conduce si analizeaza excitatiile termice si dureroase, avand segmente periferice sau receptoare situate la nivelul pielii se proiecteaza in scoarta cerebeloasa la nivelul lobului frontal
- pielea este formata din: - receptori nervosa periferici localizati in piele
- cai de conducere in maduva spinarii
- formeaza coloanele Goll si Burdach care ajung in talamusul, se incruciseaza si apoi
- Pielea poate fi privita ca un organ de simt ce prezinta 3 componente :epiderma, dermul si hipodermul.
- Epiderma - tesut epitelial stratificat pavimentos de tip cornos
- Dermul - Tesut conjuntiv structurat pe 2 zone : Papilar (inferior epidermei ) si Reticular ( profund );
- Papilar : bogat in fibre conjunctive (de colagen, elastice, de reticulina) , in celule conjuntive avand proprietatea de a forma papilele delomorfe si adelomorfe.
- Reticular : bogat in fibre de colagen si elastice paralele cu suprafetele pielii , o populatie celulara bogata in celule proprii tesutului conjuntiv si celule alogene ( straine ) , limfocite( sistemul de aparare )
- Substanta fundamentala fiind in cantitate redusa.
- Hipodermul - componenta profunda a pielii , tesut conjunctiv LAX in care se afla inglobate adipocite ce formeaza un tesut adipos bine reprezentat, in anumite zone aglomerandu-se sub forma de paniculi adiposi
- se disting anexele pielii si receptorul analizator cutanat.
7. RECEPTORII SENZITIVI DIN PIELE:
Receptorii periferici din piele au rolul de a receptiona excitatiile de la nivelul pielii pe care le transmit sistemului nervos central.
1. Receptorii liberi:
- reprez de terminatii dendritice ale neuronilor pseudounipolari din gandlionii spinali
- dendritele ajung la piele sub forma de fibre senzoriale care se distribuie printer celulele din stratul bazal si chiar in stratul spinos formand o retea intraepidermica sau cu aspect iederiform care se termina in jurul unor cellule Markel si receptioneaza sensibilitatea tactila fina sau dureroasa
- celulele Merkel sunt responsabile de preluarea sensibilitatii tactile fine
2. Receptorii incapsulati:
- sunt caracteristici prin faptul ca prezinta o terminatie dendritica inconjurata din cellule epiteloide dintre care cele din apropierea dendritei sunt nevrogliile modificate iar cele de la periferie sunt celule conjuctive ce dau aspectul capsulei fibroase ce inconjoara formatiunea
3. Receptorii peritricheali
- sunt corpusculi nervosi formati din fibre nervoase sensitive ce se distribuie foliculului pilos
- in foliculul pilos formeaza doua inele: intern si extern
8. STRUCTURA COPITEI
- stuctural copita este alcatuita din 2 componente :
a. Membrana cheratogena :
- este o membrana puternic vascularizata situata in contactul cu periostul falangei aIII A
- alc in principal din derm papilar si derm reticular ce contin numeroase sinusuri nervoase
b. Cutia de corn :
- peretele de culoare neagra consistent , format din glazura=strat periferic sintetizant de bureletul perioplic
- la nivelul lamelor podofiloase se gasesc corpusculi Vater- Pocini si Meisner
- peretele cutiei de corn este alc din Tulei cornosi si cherotina intertuleara
- tuleii cornosi sunt produsi de bureletul cutidural
9. ANEXELE PIELII : GLANDELE SUDORIPARE SEBACEE, SUDORIPARE SI FIRUL DE PAR
Glandele sebacee:
- sunt gl de tip tubuloacinar situate in derm ce isi deschid canalul de secretie in tecile firului de par
- produsul de secretie este eliminate prin holocrine: celulele acumuleaza lipide, nucleul sufera necrolioza, se desprind de pe membrane bazala si se elimina in totalitate prin canalul excretor
- gl sebacee se pot deschide si la suprafata pielii prin canalele independente
Particularitati ale gl sebacee :
- la oaie : - sebumul produs de gl sebacee impreuna cu produsul de secretie al gl sudoripare da nastere la « usuc »
- golirea gl este usurata de prezenta muschilui erector al firului de par care prin contractie comprima glanda
- usucul are rol de protectie, bacteriostatic si inseteaza de precursori ai vitaminei A
Glande tarsale : - in grosime ploapei superioare se deschid prin canal propriu la baza ploapei superioare cu rol protector impiedicand trecerea lacrimilor spre epiteliu
Gl din sinusul infrabrilital- oaie
Gl ingvinala- oaie
Glande sudoripare
- sunt gl de tip tubuloglomerular cu adenomerul situat in hipoderm iar canalul excretor de obicei rectiliniu strabate dermul deschizandu-si la suprafata pielii printr-un orificiu propriu
- exista 2 tipuri de gl sudoripare : apocrine ( produc un produs de secretie mai consistent ce contine celule secretorii descuamante) si merocrine (elimina produsul de secretie prin plasmalema apicala prin exocitoza sau difusiune fara afactarea integritatii membranei celulare )
Gl sudoripare apocrine sunt raspandite la om si cal pe tot corpul. Au rol in termoreglare ( prin cresterea sau scaderea secretiei).
Gl sudoripare mecrocrine :
- la om pe suprafatapielii si se deschid prin pori individuali
- la cal sunt aglomerate la nivelul furcutei
- la bovine in planul mezolabial
- la caine si pisica la nivelul plantar
- la pasari lipsesc
Au rol de a asigura echilibrul hidromineral prin eliminarea unei mari cantitati de saruri si uree
10. ANALIZATORUL OLFACTIV SI GUSTATIV:
Analizatorul olfactiv:
- 3 celule de sustinere:
- sunt cellule epiteliale ce prezinta ce prezinta la polul apical acumulari de pigmenti melanic sau lipofuscina ce du o culoare galbuie mucoasei, iar bazal micronilor
- au rol mechanic si trofic
Corionul mucoasei olfactive:
- reprezentat de tesut conjuctiv lax, ce prezinta numeroase plexuri vasculare cu rolul de a incalzi aerul inainte sa patrunda in caile respiratorii superioare
- se gasesc gl mucoase sau seroase= gl olfactive de tip tubuloacinos care sintetizeaza mucusul de la suprafata epiteliului si numeroase limfocite T si B
- realizeaza o bariera locala de aparare pt contaminantei ce vin pe cale aeriana
- tot in corion se gasesc si plexuri limfatice abundente ce ajuta la drenarea limfei
Analizatorul gustative:
- receptioneaza, conduce si acumuleaza excitatiile gustative
- este reprezentat de mugurele gustative care este localizat la nivelul mucoasei linguale sub forma de papile linguale in structura epiteliului mucoasei linguale clar si la nivelul mucoasei valului palatin, faringelui, laringelui.
1. Celulele de sustinere:
- sunt cellule de forma alungita, cu polul bazal ramificat care se sprijina pe membrane bazala conjuctiva si care inconjuara mugurelui gustative
- au rol trofic si de sustinere
2. Celulele bazale:
- sunt cellule de forma piramidala
ce se aseaza pe mebrana bazala si au rolul de a genera din
3. Celule pseudosenzoriale= gustative:
- sunt cellule fusiforme, plasate cate 4-20 pe un mugure gustative in centrul acestuia
- prezinta la polul apical microvili inalti, aglutinati in saliva prin porul gustative si formeaza parul gustative
- calea de conducere este formata din fibre aferente si eferente ce apartin nervilor trigemen, facial, glosofaringian si vag
- fibrele aferente sunt dendrite care in epropierea mugurelui gustativ se ramifica si formeaza un plex subgemal dupa care in jurul mugurelui formeaza un plex perigemal iar apoi patrund in mugure si formeaza plexul inragenital terminandu-se cu butoiu terminal ce se plaseaza pe suprafata celulei pseudosenzoriale
11. ANALIZATORUL VIZUAL. OCHIUL SI STRUCTURA RETINEI:
- Asigura integrarea organismului in mediu
- Receptorul vizual este reprezentat de retina inclus in structura globului ocular
- Ochiul : cornee, sclerotica , coroida , retina
- Corneea - tunica anterioara a globului ocular , transparenta, continuandu-se cu sclerotica la nivelul liniei sclerocorneana , structurata in 5 straturi ( epiteliul anterior, membrana Bowman , tesutul lamelar , membrana Descemet si epiteliul pavimentos simplu cubic )
- Sclerotica - dorsal si aboral globului ocular , tesut jonjunctiv fibros blogat in fibre conjunctive de colagen dispuse paralel cu fata globlui ocular
- Coroida - tunica mijlocie conjunctivovasculara , fibre de colagen si elastice, celule pigmentare si melanoforme , ramificatii arteriole si venoase , un strat vascular distinct ( retea de capilare ce asigura nutritia coroidei ).
- Retina - receptorul analizatorului vizual , tunica interna a globului ocular ce prezinta 10 straturi fiind preponderent nervoasa
- in structura se disting 3 tipuri de neuroni (celula fotoreceptoare , neuronul bipolar si neuronul multipolar ) si un tip de nevroglie ( nevroglia Muller )
1. Str. Pigmentat - epiteliu simplu cubic sau prismatic cu celule ce prezinta in citoplasma un pigment specific
2. Str. Conurilor si bastonaselor - prelungirile dendritice ale celulelor receptoare
3. Membrana limitanta externa - prelungirile nevrogliilor Muller fiind o structura redusa in grosime
4. Str. Granular extern - pericarionii neuronilor fotoreceptori
5. Str. Plexiform extern - prelungirile axonale ale neuronilor fotoreceptori si prelungirile dendritice ale neuronilor bipolari
6. Str. Granular intern - mai redus decat cel extern, pericarionii neuronilor bipolari si din corpul nevrogliilor Muller
7. Str Plexiform intern - prelungirea axonala a neuronilor bipolari si dendritele neuronilor multipolari
8. Str. Neuronilor multipolari - pericarionii neuronilor multipolari
9. Str. Fibrelor nervului optic - axonii neuronilor multipolari ce formeaza nervul optic
10. Membrana limitanta interna - prelungirile nevrogliilor Muller.
12. MEDIILE TRANSPARENTE ALE OCHIULUI
13. RECEPTORUL STATIC:
14. RECEPTORUL ACUSTIC:
15. CORDUL- STRUCTURA HISTOLOGICA:
Endocardul:
- alc din cel endoteliale pe memb bazala si un strat subenocardic alc din t conjuctiv, cel musculara cardiace, cel nodale si capilare de sange
- endoteliu continuu, continuat cu endoteliu din vase
Miocardul:
- masa cea mai importanta a cordului- cel musculara cu strat de tip cardiac= cel cu talie de 8-10 microni ramificatla capete care se anostomeaza prin intermediul striilor scaloriformi
- printer celulele musculare se gasesc cel conjuctive si tes conjuctiv lax impreuna cu vase de sange
Epicordul:
- zona periferica formata de foita viscerala a pericordului
- prezinta un strat de cel cubice de asigurare mezoteliala cu rol exocrin
Pericordul:
- foita ce inveleste cordul
- format din 2 componente
16. ARTERELE SI VENELE- STRUCTURA HISTOLOGICA
ARTERELE
- structura arterelor : prezinta 3 tunici : - interna - intima
- medie- mezoartera
- externa- adventitia
Intima :
- captuseste la interior vasul alc din endoteliu
- structura subendoteliala
Endoartera :
Cel pavimentoasa de origine mezenchimala, se pun in legatura prin intermediul jonctiuni unicelular desmozomial
- jonctiunile sunt desfacute in timpul diapenezei = treceri celulei sangelui in tesuturi
- celulele prezinta un nr redus de organite si pot fagocita, pinocita, asig transcitoza gazelor si a unor subst respiratorii
Media :
- structura din fibre musculare netede plachete circulare separate intre ele de tes conj in special retele de reticulina
- frecvent reticulina este inlocuita de fibre elastice
- prezinta capilare si terminati nervoase vegetative simpatice si parasimpatice
Adventitia :
- tes conjuctiv dens in care se afla o retea de fibre elastice dispuse la limita dintre medie si adventitie
- ac retea este circulara si are rol de a participa la vasodilatare si vasoconstrictie
VENELE
- structura : - asemanatoare cu a arterelor
Endovena :
- endoteliu- aceleasi celule pe un strat subendotelial ce contine bazal fibre de colagen dar lipsit de fibre elastive
Mezovena :
- fibre musculare netede si mult tesut conjuctiv
- prezinta 3 categori : fibreomuscular, fibroase si fibroelastice
17. CAPILARELE- STRUCTURA HISTOLOGICA
- structura sprecifica cu lumen ingust, cu calibru mic 6-15 microni, prin care sangele circula foarte lent , dispuse sub forma unei retele vasculare intre arteriole si venule
- reteau este deosebit de ramificatase in : Capilare Tipice si Atipice (Fenestrate si Sinusoidale)
Capilarele Tipice:
- cele mai raspandite
- endoteliu, membrane bazala, strat foarte fin subendotelial
- sunt intalnite in organue endocrine, organ limfopatice
- sunt characteristice prin
prezenta unor spatii cu diametru 800-
Capilarele sinusoidale:
- marginesc de regula parenchimul, urmaresc contorul cel parenchimantoase=> contact direct al capilarului cu parenchimul
18. MADUVA OSOASA- STRUCTURA SI FUNCTIE
- structura intalnita organizata incepand din luna aIII-a a vietii intrauterine pana la inceputul perioadei de adult
- ramane in stern, coaste, carpiene, metacarpiene
- are rolul de a produce toate elementele figurate, eritrocite, trombocite, leucocite
- maduva osoasa hematogena se afla in canalul medular al oaselor lungi, deosebindu-se capsula, stroma, parenchim
Capsula: - fina, cu forma de reticulina in contact cu compacta interna a oaselor
Stroma: - tesut conjuctiv reticular si capilar sinusoidal
- cel tes conjuctiv reticular se transforma in element figurat leucocitare
Parenchimul: - cel conjuctiva mezenchimale
- cel sangvine difarentiat ce formeaza liniile sangvine
- celulele adulte ce patrund in capilarele sinusoidale si in sange
Capilarele sinusoidale prin care celulele trec prin citodiabaza din tesut in sange
19. TIMUSUL- STRUCTURA SI FUNCTII. LIMFOPOEZA
- rol in producerea limfocitelor T si secretia de hormone
- organ present din perioada intrauterine (luna a6-a) pana la incheierea perioadei de pubertate cand sufera atrofie
Capsida: - prezinta septe in lobul tunici
- prin intermediul septelor coboara vase sanguine ce vascularizeaza lobul tunici
Stroma: - conjuctiv reticularaprezentand din abundenta peri ferici si laxa centrol
Rol: - sinteza de glicoproteine si polipeptine pt componentele hormonale ale timusului
Medulara: -este polimorfa alc din limfocite T
celulele dendritice, macrofage, plasmocite
- se afirma ca timusul nu prezinta vase limfatice si singura cale de comunicare este cea sanguina
Limfocitele T sunt raspunzatoare de inmultire celulara - sunt specializate pt sinteza limfochinelor si a altor mediatori
Timusul secreta hormone ce participa la procesele metabolice ale nucleoproteinelor.
20. BURSA LUI FABRICIUS- STRUCTURA SI FUNCTII :
- org sintetizat deasupra cloacei cu care se uneste printr-un canal
- piriforma de marimea unei alune, marimea creste cu varsta sau poate fi influentata de proscesele inflamatorii ale unor bacterii (e coli)
Bursita : structura :
- organ specializat pt diferenta limfocitelor B
- exterior seroasa, musculoasa, submucoasa, mucoasa
- structura identica cu a intestinului
- in corionul mucoasei sunt plasmocite, foliculi limfatici stanius
21.LIMFONODULII-STRUCTURA SI FUNCTII:
- organ limfoplacent situat pe traiectul vaselor limfatice
- aceste organe primesc limfa prin vase limfatice eferente din teritorii de la alte organe si o distributie de la alte organe si o distributie prin vasul limfatic aferent
Structura : - o capsula, un hil
- au forma ovoidala sau aplatizata
Prin hil paraseste organul vena limfatica aferenta si patrunde vasul care asigura functia trofica a organului .
Prin capsula patrund vase limfatice eferente care aduc limfa .
Capsula este conjuctiva de aici desprinzandu-se travei conjuctive care converg catre hil.
Stroma reprezinta tesutul conjuctiv reticular alcatuit din celule reticulare si fibre de reticulina.
Parenchimul este reprezentat de populatia de limfocite care se distribuie diferit in structura limfonodulului.
Foliculi secundari : atunci cand apar zone palide in centrul mai putin dense alc din limfoblaste.
Limfa patrunde in limfonodul, scalda sinusurile.
Limfonoduli au rol in limfopoeza si in gama interferon.
22.SPLINA-STRUCTURA SI FUNCTII
- este situate in calea vaselor de sange, cu rol de filtru pt sange, rol de eritroclazie, limfopoeza, hematropoeza
Capsula: - conjuctivo-elastica impregnate cu fibre musculare netede avand receptori nervosa
Organul are un hil: vena splenica, artera splenica , vase;e limfatice si nervi
Stroma: - este conjuctivo-reticulara
- aici se gaseste un system de vase de sange care aprovizioneaza pulpa rosie si pulpa alba
Parenchimul:
a. pulpa alba: organizarea limfocitelor de-a lungul vaselor de sange sau sub forma de foliulu limfoizi
- acest sistem se numeste sistemul PALS 90% limfocite T
- foliculii Malpighy sunt populati cu limfocite B 85% putand sa aiba plasmocite, plasmoblaste.
b. pulpa rosie: cordoane de eritrocite in care se gasesc at eritrocite tinere cat si adulte, macrophage incarcate cu pigmenti
- feritina este transformata
Splina are fct : rezervor de sange, filtrare, imunologica datorita limfocitelor T si B care produc imunoglobuline.
23. SISTEMUL MONOCITAR DE APARARE AL ORGANISMULUI
24. ADENOHIPOFIZA- STRUCTURA SI FUNCTII SI LOBUL INTERMEDIAR
Coordoneaza activitatea organelor endocrine. Originea embrionara este dubla: o parte cu origine endodermala iar alta din diencefal (hipotalamus).
Cuprinde 3 segmente:
a. adenohipofiza
b. neurofipofiza
c. lobul intermediar
a.1. capsula conjuctiva derivate din piamater
- o parte din componenta duramaterului se delimiteaza corpul hipofizar creand in jurul hipofizei un spatiu cu sinusuri venoase.
a.2. stroma este conjuctivo-vasculara cu numeroase capilare de sange iar parenchimul reprezentat de cellule epiteliale glandulare dispuse sub forma de cordoane separate de stroma
Celulele endocrine au un pol prin care absorb SN si elibereaza H in capilare
Parenchimul se coloreaza diferit. Se clasifica in :
a. celule cromafine
b. celule cromofobe
LTH-ul stimuleaza dezvoltarea glandei mamare iar LH-ul stimuleaza secretia de progesterone, formarea corpului galben, mentine gestatia.
FSH-ul este raspunzator dematurarea foliculilor ovarieni si stimuleaza secretia de foliculina.
ICSH-ul este H care stimuleaza diferentierea tubilor seminiferi si spermatogeneza.
25. POSTEROHIPOFIZA SI LOBUL INTERMEDIAR- STRUCTURA SI FUNCTII
Lobul intrmediar este un segment situate in spatele adenohipofizei alcatuit din grupuri de celule mici dispuse follicular unele celule sunt numite celule gama ce secreta melanotrohormonul (MTH) care stimuleaza melanogeneza.
Posterohipofiza: este alc din: a. tija care se leaga de hipotalamus
b. tubercinereum
c. lobul posterior
Capsula provine din piamater, o stroma nevroglica si cu fibre conjuctive si parenchimul.
In parenchim se gasesc:
- 80% pituicitele -> cellule nevroglice transformate si adaptate pt prelucrarea substantelor
- hormone secretati in hpotalamus sip e care-I elimina in circulatia sanguina
Pituicitele preiau din aceste depozite si prelucreaza neurofizinele, transformandu-le sub forma de hormoni active: ocitocina, vasopresina. Se mai intalnesc cellule beta, cellule conjuctive (fibroblaste), fibre de collagen si nervoase amielinice (provin din ganglionii din hipotalamus).
Ocitocina actioneaza asupra fibrelor musculare netede producand contractia.
Vasopresina (ADH)-ce ajunge pe calea filetelor axonice in lobul posterior si sunt stocati in corpii Herring
26. EPIFIZA- STRUCTURA SI FUNCTII
Are originea in diencefal (ectadermica).
Structura : - capsula
- stroma
- parenchim
Capsula este data de piamater desprinzandu-se capilare si fibre de colagen.
Stroma conjuctivo-reticulara- vasculara bogata in mastocite si melanocite.
Parenchimul este reprez de 3 tipuri de celule :
a. pinealocitele : - sunt foarte numeroase (peste 85%) si sunt neuroni modificati si adaptati functiei de secretie
- sunt dipuse sub forma de cordoane, polimorfe ca forma si au 2 aspecte :
- intunecate (sunt cele care contin hormoni)
- clare (aflate in repaus functional)
b. gliocitele : astrocite de tip fibros car sustin pinealocitele
c. celulele pigmentare melanocite : depozitand melanina fie depozitand lipofuscina apar formatiuni calcaroase care au o matrice organica pe care se depune calciu
Matricea este alc din pinealocite imbatranite sau distrofice. Formatiunile calcaroase se numesc acervuli sau « nisipul cerebral ».
27. TIROIDA- STRUCTURA SI FUNCTII
Este alc din 2 lobi si un istm.
Unitatea morfofunctionala o constituie foliculul tiroidian.
Structura :
- capsula este conjuctiva, bogata in fibre de colagen din care se desprind travei ce delimiteaza lobi si lobuli
- stroma conjuctivo-vasculara
- parenchimul reprezentat de endocrinocitele tiroidiene organizate in 2 moduri : a. foliculi
b. insule
Ceula glandulara are forma cubica cu 2 poli : unul apical si unul bazal care se situeaza pe membrana bazala.
Glanda tiroida este cea mai vascularizata din organism. Intr-o ora tot sangele din organism trece prin tiroida.
Celulele glandulare sunt organizate sub forma de foliculi.
Insulele parafoliculare sau insule C pt ca secreta hormoni calcitonina.
Forma celulelor foliculare : variabila in fct de stadiul functional.
Celulele parafoliculare sunt poliedrice, mari 18-20 µ foarte bogate in mitocondrii si sunt de 2 feluri :
- clare (forma de repaus)
- intunecate ( incarcate cu hormoni)
28. PARATIROIDA- STRUCTURA SI FUNCTII :
- sunt glande pereche situate sub capsula tiroidei
- are marimea unui bob de orez
Structura : - capsula : derivata din capsula tiroidei, sunt situate sub acestea. Paratiroidele extirpate-> incompatibilitate cu viata
- stroma : conjuctivo-reticulara- vasculara
- parenchimul ; celule secretorii paliedrice dispuse sub forma de cordoane :
a. celule principale care secreta parathormonul si sunt clare si intunecate
b. oxifile (cel imbatranite)
c. intermediare (cel de tranzitie intre celulele principale si cele imbatranite)
Rolul paratiroidelor : secretia parathormonului care este antagonistul calcitoninei ; mentine raportul Ca-P in sange, favorizeaza eliminarea Ca din depozitul osos si stimuleaza absorbtia Ca la nivelul intestinului blocand reabsorbtia P in tubii uriniferi.
Parathomonul este un hormon hiperglicemiat favorizand mobilizarea Ca din depozite -> osteoporoza, rahitism, mobilizarea Ca din muschi striati.
29. SUPRARENALA- STRUCTURA SI FUNCTII
Glande pereche situate la polul cranial al rinichiului cu 2 zone - corticala
- medulara ( inconjurata de corticala)
Corticala are origine mezodermala reprez. 80-90% din glanda.
Medulara are origine ectodermica (din crestele santului neural care migreaza in timpul evolutiei embrionare).
Cortico-suprarenala:
- capsula: conjuctiva bogata in fibre elastice de collagen si celule mezenchimale care servesc la regenerarea celulelor endocrine.
-stoma: conjunctivo-vasculara bogata in fibre de reticulina, fibrocite, histiocite iar cand ajung in jurul medularei formeaza o delimitare intre corticala si medulara
- parenchimul: realizat de aceeasi celula endocrina care sufera transformari structurale ceea ce face ca corticosuprarenala sa fie impartita in : - zona glomerulara
- zona fasciculara
- zona reticulara
Medulo-suprarenala:
- este separate de cortico-suprarenala prin tesutul conjunjuctiv fin care vine din zona corticala si se delimiteaza in jurul medularei
- este alc din neuroni artosimpatici modificati adaptati sintezei de adrenalina si noradrenalina
- exista neuroni ramificati vegatativi care au axoni si dendrite si care se ramifica in jurul capilarelor
- celulele secretorii se impart in: - celule clare: secreta adrenalina; sunt cromargentafine; reduce sarurile de crom ; bogate in ribozomi, complex Golgi, mitocondrii.
- celulele dense: sunt de forma poligonala, secreta noradrenalina si contine granule argilofile
Vascularizatia: celulele secretorii sunt prinse intre retete capilare si venoase a.i. hormonii ajung in sange.
Suprarenalele accesorii: sunt aglomerari de celule secretorii de origine mezenchimala localizate in apropierea glandelor suprarenale sau sub forma de paraganglioni in ovar, testicul.
30. PANCREASUL ENDOCRIN- STRUCTURA SI FUNCTII :
- reprez. ≈ 1-2 %
- este reprez de aglomerari de celule sub forma de insule langerhans
- aceste insule sunt delimitate prin tesut conjunctiv de pancreasul exocrin ; in interiorul insulelor se afla celule secretorii sub forma de cordoane anastomozate separate prin tesut conjunctiv si capilare de sange
Exista 5 tipuri celulare :
a. α (a) -> reprezinta ≈ 20% secreta glucagonul (hormonul hiperglicemiat)
b. β ≈70% ; celule de talie mare si secreta insulina care este hormonul hipoglicamiant ; forma poliedrica
c. C- secreta gastrina -> hormonul care actioneaza asupra secretiei glandelor fundice
d. D- secreta hormon de crestere
Printre aceste celule se afla stroma conjunctivo-vasculara care porneste din tesut conjunctiv care inconjoara insula si patrunde printre celulele secretorii.
31. DINTELE- STRUCTURA SI FUNCTII:
Smaltul:
- este invelisul foarte dur situate la suprafata coroanei cu rolul de a proteja organul de actiune a bacteriilor
- are o consistenta foarte dura alc din subst anorganice, apa si subst organice
- este generat de adamantoblaste inca din perioada intrauterine.
Subst. anorganice 98% fiind reprez de fosfati tricalcici, de fluor si magneziu.
La limita dintre smalt si dendrina apare o linie de subst interprismatica denumita membrana lui Huslay.
Adamantoblastele sunt celule cu talie de 18-20 µ forma prismatica cu rolul de a forma primele la polul apical avand o prelungire de citoplasma denumita fibra Tomes.
Cementul:
- are o structura asemanatoare cu cea a osului fiind alc din celule ce se numesc cementoblaste sau cementocitele (adulte).
Ele au struct osteoblastelor adica sunt celule cu talie de 30-60 µ cu citoplasma bazofila cu prelungiri ale citoplasmei la fel ca si osteoblastul.
Dentina:
- are o structura asemanatoare cu cea a tesutului osos fiind alcatuita din matrice organica, fibre de collagen si cristale de hidroxiapatita
Matricea: proteine, fibre de collagen dispuse sub forma de benzi radiare in jurul lor sunt asezate cristalele de de hidroziapatita.
Dentina este vasculara ea fiind hranita de catre limfa dentara care comunica cu cavitatea pulpara prin intermediul unor canalicule foarte fine.
Pulpa dentara:
- este de origine mezenchimala alc din tesut conjuctiv mezenchimal foarte cascularizata si inervata
- vasele si nervii patrund in camera pulpara prin foramenul pulpar.
- celulele sunt reprez de cel conjunctive mezenchimale care au posibilitatea sa se diferentieze in odontoblaste dar si catre fibrocite sau pulpocite.
Gingia:
- este alc din epiteliu pavimentos stratificat si din corion care este reprez de tesut conjunctiv fibros
- gingia adera la cement printr-o membrane mucopolizaharidica.
32. FARINGELE- STRUCTURA HISTOLOGICA:
- este alc : - orofaringe
- nazofaringe
- laringofaringele
Mucoasa:
-> epiteliu care depinde ca structura de topografie: orofaringele ( ep. Pavimentos stratificat de tip meale), nazofaringele (ep pseudostratificat prismatic ciliat)
-> corionul: dispus pe 3 straturi: stratul superficial alcatuit din tesut conjuctiv lax contin glande de tip tubuloacinos si foliculi limfoizi ( alc amigdala faringiana); stratul mijlociu tesut conjunctiv lax; stratul profound este foarte bogat in fibre elastice.
Submucoasa: contine tesut conjunctiv fibros in care fibrele de collagen dau nastere unei aponevroze pe care se insera muschiul
Adventicea: tesut conjunctiv lax.
33. ESOFAGUL LA MAMIFERE SI PASARI- STRUCTURA HISTOLOGICA
Se dezvolta din intestinal primar anterior.
In primele stadia de dez, peretele esofagian este alc dintr-un sg rand de cellule cubice care prolifereaza astupandu-I lumenul.
Masa epiteliala central se lizeaza, deschizandu-se lumenul esofagian.
Mai tarziu epiteliul devine pluristratificat pavimentos.
Esofagul la pasari:
- prez anumite particularitati de structura comparata cu esofagul la mamifere
- la ac specii lipseste musculoasa, mucoasa si submucoasa
- struct esof la galinacee prez 3 tunici concentric de la int spre ext, mucoasa, musculoasa si adventicea
*Mucoasa prez numeroase falduri sau pliuri ce se numesc papile esofagiene
*Musculoasa: - form din fibre musc striate sau netede in fct de topografia segmentului
- dispunerea fibrelor muscular se realiz pe 3 planuri muscular: longitudinal intern, circular mijlociu, longitudinar extern
* Adventicea: tes conj lax
34. STOMACUL
- are cute care dispar in momentul de plenitudine iar privit cu lupa prezinta o mucoasa neuniforma, fragmentata in arii de santuri adanci iar ariile prezinta deschiderea a numeroase spatii denumite cripte. Aici se deschid glandele.
1 Mucoasa :
* epiteliul este simplu prismatic cu 2 tipuri de celule : secretorii mucoase prismatice de tip inchis si celule bazale.
Celulele epiteliului de tip inchis sunt celule prismatice cu un piciorus, nucleul ovoidal iar la polul apical prezinta microvili.
Microvilii au pe suprafata lor formatiuni din citoscheletul plasmalemei denumita spiculi. Acestia creaza un strat de protectie, hipocompus piloric -> produce ulceratii.
* corionul : tesut conjunctiv lax, plasmocite, limfocite, mastocite
Aici se gasesc glande stomacale :
- fundice cu rol in secretia sucului gastric
- pilorice cu rol in elaborarea mucusului si a unor hormoni locali
- cardiale cu rol in elaborarea mucusului
Glandele cadiale sunt tubulo-acinoase mucoase si contin celule argentafine ce secreta gastrina.
2. Submucoasa : tesut conjunctiv lax, numeroase celule conjunctive in afara de plexul arterial si venos din care se desprind capilarele care ajung in carion mai exista plexul Meissner care da nastere la filete nervoase ce insotesc capilarele in regiunea corionului.
3. Musculoasa : 3 straturi de fibre musculare : oblic, circular, longitudinal. Ele sunt despartite de tesut conjunctiv lax in care se gasesc atat plexuri arteriale venoase cat si plexuri Acerbach.
35. STOMACUL LA POLIGASTRICE :
- caracteristic rumegatoarelor , fiind format din 3 compartimente neglandulare si un compartiment propriuzis.
- rumenul prez cele 4 tunici caracteritice
1-mucoasa - prez numeroase pliuri sau falduri .papilele delimitate ext de epiteliul mucoasei , ce este ca tip epiteliu de tip cornos . La acest org lipseste musculara mucoasei
2-submucoasa - tesut conjunctiv lax fiind bogati in fibre elastice vase de sange si nervi. Fibrele elastice se afla in stransa leg cu fibrele elastice din corion aspect coroborat cu capacitatea acestui org de a se dilate
3-musculoasa - fibre musculare netede int si ext
4-seroasa - formata din tesut mezoteliu fasciculat ce apartine peritoneului visceral local
36. STOMACUL LA PASARI
- biocompotimentat
- prez un segm grandular numit proventrucul si o port musculara numit ventricul
* Stomac glandular : 4 tunici caracteristice
*Mucoasa : caracteristic o serie de pliuri numite proventriculare
- intre ele se delimiteaza infundibuli
- histostructural : epiteliu, corion
* Submucoasa :
- tes conj lax in cantitate redusa la niv sau se dispun gl proventriculare
- canalul de excretie se deschide la baza papilei mucoasei
*Musculoasa : fibre musc netede dispuse pe cele 2 planuri : circular int, si ext
* Seroasa : tes mezoteliofasciculat ce reprez peritoneul visceral local
*Stomac muscular
- aspect de elntila biconvexa
- prez 4 tunici alaturi de care se afla o struct musculoasa numit cuticula
37. INTESTINUL SUBTIRE :
Se diferentiaza de celelalte segmente prin prezenta unor structuri morfologice ce au rol in absorbtia intestinala.
Intestinul subtire prezinta vilozitati intestinale si o serie de glade intestinale denumite glande Lieberkunn. Ambele structuri apartin mucoasei intestinale.
Mucoasa prezinta epiteliu, corion si musculoasa
-> epiteliul simplu prismatic alcatuit din enterocite ce au microvili la polul apical ; celule mucoase caliciforme ce sunt reduse numeric comparativ cu segmentul intestinului gros.
Vilozitatea este tapetata extern de epiteliul simplu prismatic al intestinului iar central prezinta un ax conjunctiv ce deriva din corion in structura sa aflandu-se pe langa fibre conjunctive, celule conjunctive, vase de sange , un vas limfatic central ce poarta numele de vasul chiliper central si fibre musculare netede ce alc in ansamblu un muchi al vilozitatii denumit muschiul Bruckd
-> corionul : tesut conjunctiv dens in care se afla glanda Lieberkunn
- gl Lieberkunn prezinta o membrana bazala pe care se afla epiteliu simplu prismatic secretor populat cu enterocite si celule mucoase caliciforme
-> musculara : fibre musculare netede dispuse circular intern si longitudinal extern
Submucoasa : tesut conjunctiv lax particularitatea pe anumite segmente o reprez glandele Bruner, plexul Meissner.
Musculoasa : fibre musculare netede dispuse circular intern si longitudinal extern.
Seroasa : tesut mezoteliu fascicular reprez de peritoneul visceral local.
38. INTESTINUL GROS
- strunctura similara ca a intestinului subtire
- lipsesc vilozitati intestinale
- in epiteliul mucoasei, abunda cel mucoase caliciforme
* Mucoasa : epiteliu se infunda in corion => gl Liberchunn
- corionul : redus, dens, abunda gl Liberchunn
*Musculoasa mucoasei dispune longitudinal extern
*Submucoasa urmata din tes conj lax cu tes intestinal subtire
* Musculoasa : prez fibre musculare netede
- la unele specii stadiul (ecvine, suine si leporide) stratul longitudinal e extern de dez formand o serie de ingrosari numite tenii musculare
39. FICATUL
- se dez din segmentul caudal al intestinului primar anterior, unde epiteliul endodermal se evagineaza, formand un diverticul foarte mic
- prin proliferarea celulelor se formeaza o masa celulara compacta, mugurele hepatic, la care se disting o portiune dens a structurata din care se dez ficatul si un mic diverticul din care vor lua nastere caile biliare
- reprez o gl amficrina
- are secretie dubla
- secretia exocrina reprez de catrebila, iar secretia endocrina e reprez de o serie de subst ce intervin in metab intermediar celular
- histostructural prez o capsula ce delimiteaza org la exterior
- de la niv capsulei se desprind septe conjunctivale ce impart org in lobi si lobuli
- lobul hepatic este evident la suine si rumeg cu forma piramidala, prez baza catre capsula, iar vf piramidei orientat spre profunzimea org
- hepatocitele dins truct Remack pot fi uni sau binucleate cu forma poliedrica si prez un pol vascular orient spre capilarul sinusoidal si un pol biliar orientat spre hepatocitele invecinate
Secretia biliara nu e condusa printr-un canal propriu biliar
40. PANCREASUL EXOCRIN
reprez aproximativ 1-2%
- este reprez de aglomerari de celule sub forma de insule Langerhans
- aceste insule sunt delimitate prin tesut conjunctiv de pancreasul exocrin
- in interiorul insulelor se afla celule secretorii sub forma de cordoane anastomozate separate prin tesut conjunctiv si capilare de sange
- exista 5 tipuri celulare care secreta un anumit hormon :
- α (A) reprez ≈20% si secreta glucogonul care este hormon hiperglicemiant
- β (B) reprez ≈70%, celule de talie mare si secreta insulina care este hormon hipoglicomiant
- C secreta gastrina, hormon care actioneaza asupra secretiei glandelor fundice
- D secreta hormonul de crestere
- F sintetizeaza hormonul polipeptida pancreatica care stimuleaza activitatea secretiei pancreasului
- printre aceste celule se afla stroma conjunctivo-vasculara care permite din tesutul conjunctiv care inconjoara insula si patrunde printre celulele secretorii.
41. TRAHEEA SI BROMHIILE EXTRAPULMONARE :
Traheea are 3 tunici : a. mucoasa traheala
b. tunica fibrinocartilaginoasa
c. adventicea
Mucoasa traheala :
- epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat format din celule prismatice ciliate, celule mucoase caliciforme si celule bazale
- carionul : tesut conjuctiv dens, bogat in fibre elastice de colagen, limfocite diseminate, vase de sange, terminatiuni nervoase, gl traheale
Fibrele elastice formeaza prin aglomerare 3 straturi, respectiv :
- unul fibroelastic intern dispus inferior epiteliului
- unul fibroelastic extern dispus in contact cu peritoneul cartilajului hialin din structura inelelor traheale
Tunica fibrocartilaginoasa :
- alc din inelele traheale si ligamentele interinelare
Inelele traheale : tesut cartilaginos hialin
- sunt complete la pasari si incomplete la pasari si incomplete la mamifere
- la mamifere extremitatile inelelor traheale sunt unite prin fibre muscular netede ce alc in ansamblu muschiul traheal
Adventicea : tesut conjunctiv bogat in vase si nervi ; pe anumite segmente (cervical) se confunda cu adventicea esofagiana.
42. SUPRAFATA RESPIRATORIE- BARIERA HEMATOAERIANA
43. NEFRONUL- STRUCTURA SI FUNCTII :
- este unitatea morfofunctionala a rinichiului alc din :
a. capsula bowman
b. segmentul contort
c. segmentul drept descendent
d. ansa henle
e. segmentul drept ascendent
f. tub contort distal
g. tub drept
h. tubul colector (tubul belini)
In int capsulei se afla un glomerul vascular alcatuit din capilare rezultate in urma ramificarii unei arteriole aferente si care se continua in afara capsulei cu o alta arteriola eferenta.
Din acest complex alc din capsula+glomerul rezulta corpusculul Malpighi si este locul in care se realizeaza filtrarea primara. Corpusculul Malpighi este situat in cortex cortis.
Capsula bowman este un segment alc din 2 pereti (int si ext) si 2 poli (vascular si urinar).
- peretele int este alc dintr-o categorie de celule numite podocite
Glomerul vascular este reprez de o retea de capilare fenestrate, inconjurate de membrana bazala si celule conj mezenchimale ce se numesc mezangiu.
Celulele conj prezente : - fibroblastele
- macrofage
- monocite
- celule dendritice
- celule limfocite
Tubul urinifer este impartit in 3 segmente :
a. tub contort proximal :
- este tapetat de celule nefrocite (renale) care se gasesc in continuarea peretelui ext al capsulei Bowman
- in acest segment se resoarbe apa, glucoza, proteine, carbonati, fosfati
b. tub descendent (ansa henle) :
- este constituita din 2 nefrocite
c. tub contort distal :
- este al din 8-12nefrocite care au la polul apical microvili si numeroase mitocondrii la polul bazal
- aici se realiz transportul activ al ionilor de natriu si potasiu
44. APARATUL JUXTAGLOMERULAR
- se realiz in jurul peretelui tubului contort distal intre arteriola aferenta si capsula renala+ tesut conjuctiv mezenchimal
- elemente componente : a. tubul contort distal
b. peretele arteriolei aferente
c. tesut conjunctiv mezenchimal
Segmentul de perete al tubului contort distal se numeste mascula densa.
a. mascula densa : epiteliu simplu prismatic care are rol de secretie in sintenza eritrogeninei
b. celulele juxtaglomerulare : sunt miocite din peretele arteriolei aferente care isi schimba fct devenind celule endocrine secretand renina
c. lacisul : celulele conjunctive mezangiale care secreta prostaglandine
Fct endocrina a rinichiului : secretia de renina, eritrogenina, hipertensinogen, prostaglandina.
Aparatul juxtaglomerular are rolul de chemoreceptor si baroceptor participand la reglarea circulatiei sangvine la nivelul rinichiului.
45.TESTICULUL- STRUCTURA SI FUNCTII
Organ amficrin avand fct exocrina reprez de spermatozoizi si fct endocrina de hormoni sexuali masculi.
1. capsula testiculara : tesut conj inextensibil fibros si este alc din 3 zone (straturi)
a. vascular ext (artera si vena testiculara)
b. conjunctiv in care predomina fibrele de colagen
c. fibros (int) din care pornesc septe conjunctive ce ajung pana in centrul organului alc mediastimul testicular
2. stroma este conjunctivo-reticulara cu retele de capilare sangvine care sunt dispuse printre parenchim
3. parenchimul este alc din :
a. tubul seminifer :
- este un conduct flexuos care are 3 portiuni : - flexuasa
- dreapta
- segmentul de legatura asezat in mediastinul testicular
- au in structura o membrana bazala cu fibre de colagen de reticulina, celule conjunctive si mioepiteliale care ajuta la deplasarea celulelor prin contractie
- sunt cel de talie mare, inalte, cu forma piramidala neregulata, la polul apical sunt inguste si au spermatozoizi in faldurile polului apical
b. insulele Leydig (gl intestitiala)
Spermatogoniile : celule primitive care se multiplica si se diferentiaza prin procesul de spermatogeneza pana la spermatida.
- sunt celule derivate din celulele sexuale primitive cu forma sferica sau poliedrica :
a. tip A (prafoasa) : se multiplica si dau nastere la spermatogonii de tip I si asigura continuitatea spematogonii ; sunt situate pe membrana bazala a tubului seminifer
b. tip I (intermediara) : au o viata scurta, perioada in care se produce crossing-over, se multiplica dand nastere la spermatogoniile de tip B
c. tip B (crustoasa) : celule de talie mica, cu cromatina aglomerata in nuclei, nucleolul lipseste
Epididimul
- conduct lung si flexuoas cu lungime variabila, la nivelul caruia se realiz prima maturare a spermatozoizilor, reprez un rezervor de spermatozoizi
- prezinta 3 tunuci : a. mucoasa : epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat
b. musculoasa : formata din fibre musculare netede dispuse concentric
c. adventicea : t conj lax in cantitate redusa
Canalul deferent : continua epididimul avand o structura similara
a. mucoasa : nr pliuri longitudinale astfel in sectiune transversala lumenul canalului deferent are aspect anafractuos
b. musculoasa : extrem de dez prezinta in structura fibre musculare netede dispuse in toate planurile, fibre care se intretes
c. adventicea : t conj lax bogat in vase de sange si microganglioni vegetativi
Penisul : apare structurat morfologic din :
1. uretra peniana
2. formatiuni erectile, musculare si nervoase cumulate in structura tes erectil si din albugineea peniana situata ext
Uretra : alc din mucoasa uretrala, tes vascular sau cavernos ce formeaza un strat distinct si musculoasa uretrei peniene.
- mucoasa : pliuri longitudinale asigurand lumenului un aspect anafractuos
- stratul cavernos are numeroase spatii sangvine delimitate intre ele de trabecule conjunctive
- musculoasa : fibre musculare netede dispuse circular
46. GLANDELE ANEXE APARATULUI GENITAL MASCUL
- sunt dispuse pe laturile canalului deferent ; canalul de excretie impreuna cu portiunea afereta a canalului deferent alcatuiesc canalul ejaculator
- aceste gl lipsesc la carnivore si leporide
- aspectul de vezicula seminala este tipica ecvinelor, la celelalte specii aspectul gl este compact purtand numele de gl vezicale
a. mucoasa f pliata avand numeroase pliuri primare, secundare si tertiare ; pliurile se pot anastomoza
- epiteliul este simplu prismatic secretor
- corion redus alc din tesut conjunctiv lax
- epiteliul secreta o serie e glicoprodeine, fructoza asigurand suportul energetic al spermatozoizilor din structura asigurand suportul energetic al spermatozoizilor din structura ejaculatului
b. musculoasa : fibre musculare netede dispuse circular intern si longitudinal extern
c. adventicea : tesut conjunctiv lax
47. OVARUL SI CICLUL OVARIAN
Ovarul este o gl amficrina (secretia exocrina fiind reprez de ovule iar cea endocrina de hormoni estrogeni feminini- foliculina si progesteron)
Structura ovarului :
a. epiteliul germinativ : epiteliu simplu cubic care reprez o ramasita a foitei de origine mezodermala care produce elementele sexule femele in perioada embrionara
b. albugineea este un tesut conjunctiv elastic cu foarte multe fibre de colagen si da nastere unui hil situat pe partea laterala a ovarului
c. parenchimul : - zona periferica (corticala)
- zona centrala (medulara)
In corticala :
- foliculi ovarieni
- corpul galben
- glanda interstitiala
- tesut conjunctiv citogen
- vase si nervi
In medulara :
- tesut conjunctiv
- vase de talie mare
- nervi
- glande interstitiale (diastematice)
- fibre musculare netede
- corpusculii senzitivi
- celule cromafine
Foliculii ovarieni evolutivi :
1. primordiali :- o ovogonie+ un strat de celule foliculare ; se organizeaza in corticala si exista in nr de milioane
2. primar : - alc din ovocita de ordin I care este inconjurata de o membrana mucopolizaharidica +celule foliculare
Majoritatea foliculilor involueaza ; 200-400 vor deveni foliculi primari transformandu-se in foliculi dehiscenti
3. secundari (cavitari) : situati mai aproape de zona medulara fiind alc din ovocita de ordinul I inconjurata de membrana pelucida care este mai goasa capatand un aspect striat datorita microvililor care patrund in membrana pelucida.
Foliculul de graf :
- pe fata int a memb Slawjansky sunt dispuse celule foliculare care au un aspect prismatic si formeaza granuloasa.
- celulele care dau nastere discului proliger iar in centru ovocita de ordin I inconjuarata de memb pelucida cu aspect striat si inconjurat de 2-3 randuri de celule foliculare care alc coroana radiata
Foliculi tertiali :
- intra in contact cu medulara
- celulele secretorii din teaza int au RER, REM, complex Golgi iar la suprafata receptori pt LH
- sub influenta LH-ului celulele din teaza int elaboreaza hormoni androgeni care trec prin memb Slawjansky si ajung la celulele granuloasei care ii transforma in hoemoni estrogeni.
Corpul galben :
- formatiune care rezulta dupa diminuarea ovocitei si are rol endocrin datorita sintezei si secretiei de progesteron care este antagonistul FSH si intretine gestatia
- formarea corpului corpului galben incepe prin organizarea coagulului din interiorul cavitatii foliculare
48. CORPUL GALBEN- STRUCTURA SI FUNCTII
49. OVIDUCTUL LA MAMIFERE
Oviductul (salpimxul) : conduct ingust care transporta ovula pana la nivelul uterului.
Este suspendat deasupra ovarului prin intermediul unor ligamente si apoi este situat in grosimea ligamentelor uterine.
Capteaza ovula, inlesneste fecundarea si conduce catre uter ovocita.
Histostructural :
a. mucoasa foarte pliata ceea ce usureaza intalnirea dintre ovula si spermatozoid
- epiteliul este alc din 4 tipuri de celule asezate pe un strat ; celulele sunt prismatice ciliate ; prismatice secretorii ; in forma de T ; bazale
- corionul este alc din tes conj lax care are capacitatea ctogena modulara endocrina ; contine fibre musculare netede, capilare numeroase, vase limfatice
b. musculoasa este alc din 2 straturi de fibre musc netede (longitudinal ext si circular int) si produce miscari peristaltice, contractile
c. seroasa : peritoneu, lig utero-caveriene
50. UTERUL SI CLICLUL UTERIN :
Uterul este alc din : coarne, corp, cervix.
Structura :
a. mucoasa (endometru)
- epiteliu simplu prismatic ciliat cu platou inchis ; prezinta adancituri formand glandele uterine
- gl uterine sunt tubuloase simple cu un diam care variaza in fct de concentratia de estrogeni
- corionul prezinta zona superficiala si zona profunda
Secretia gl uterine este amplificata in metestru si diestru iar in proestru si estru celulele gl se multiplica si determina cresterea glandelor
b. miometrul : fibre musculare netede dispuse pe 3 planuri : longitudinal int, plexiform, long ext
Cervixul :
a. mucoasa f cutata, f dantelata cu pliuri I, II, III
b. musculoasa puternica alc din fibre musculare netede care dau o consistenta forma conductului si mentin canalul inchis in metestru si diestru
Epiteliul este simplu prismatic ciliat ; celulele secretorii sunt abundente : granulare
Veziculare
Ciclul uterin : -modificari ale structurii peretelui uterin in fct de concentratia hormonilor anterohipofizari si concentratia hormonilor estrogeni.
Fazele ciclului uterin urmaresc fazele ciclului ovarian :
- in proestru este crescuta concentratia de FSH
- in estru este crescuta concentratia de F
- in metestru este crescuta concentratia de LH
- in diestru este crescuta concentratia de P
Proestru : (3-5 zile) : endometrul isi reface epiteliul, cilii isi modifica amplitudinea miscarilor, devin mai inalti si au derectie retrograda
Estru : (30 de ore) : endometrul isi modifica structura corionului, celulele cresc in talie
Miometrul : creste frecventa miscarilor antiperistaltice care sunt mai rapide.
51. GLANDA MAMARA :
- reprezinta glanda anexa a aparatului genital femel alcatuita histostructural din piele, o fascie superficiala, capsula, stroma si parenchimul.
- pielea deriva din pielea regionala fiind mult mai fina, bogata in glande ale pielii, foliculi pilosi, etc
- fascia superficiala deriva din fascia superficiala a abdomenului. Capsula este de mat fibroelastica, ea deriva din tunica abdominala, bogata in fibre de colagen si fibre elastice
- stroma : reprezentata de tesut conjunctiv dispuse intralobular si interlobular
- parenchimul org sub forma tubular alveolara .
- parenchimul prez ca unitati morfofunctionale alveolele mamare
- secretia de la niv alveolar este preluata de canalele lactifere, canalele intralobare si interlobare ce se vor deschide in cisterna mamara, secretia fiind eliminat prin canalul papilar ce se deschide la exterior.
52. APARATUL GENITAL FEMEL
- reprezentat de ovar si oviduct stang
Ovarul :organ multifolicular, pedicular alc din : - mezovariu
medulara
corticala
Ovulul este telocit, sferic, delimitat de membrana vitelina, citoplasma abundenta incarcata cu vitelus, nucleul excentric formeaza polul apical.
La exterior membrana vitelina este inconjurata de membrana pelucida, iar deasupra acesteia celule foliculare -> coroana radiata.
Dupa ovulatie granuloasasecreta progesteronul. Ovulatia este zilnica cum ici perioade de repaus pt acumularea de calciu.
Structura : oviductul este de aproximativ 40-
a. mucoasa : - variaza in fct de segment
b. submucuasa : - este redusa, alc din tesut conjuctiv lax
c. musculoasa : - alc din fibre musculare netede dispuse in 2 straturi sau in segmente
Magnumul : mucoasa este puternica, groasa, aici se formeaza albusul
- epiteliu simplu prismatic ciliat ; celulele glnadulare foarte dezvoltate alcatuiesc glande tubulare care patrund in corion ; ele secreta albumenul
- corionul : tesut conjuctiv lax si vase de sange
- submucoasa este subtire
Istmul : aici se produce membrana cochiliera
Mucoasa are pliuri puternice ; - espiteliu simplu prismatic/cubic cu celule ciliate ; celulele secretorii secreta
- corion : tesut conjuctiv lax
Uterus : se sintetizeaza coaja, aici oul ramane 20h.
Mucoasa : epiteliu simplu prismatic ciliat, numeroase celule glandulare, mucoase caliciforme.
Corionul are glande tubuloase abundente care secreta Ca.
Vagina : acoperita de mucoasa
- epiteliu simplu prismatic ciliat ; celulele secretorii secreta lipide care invelesc coaja si creaza un strat protector fata de bacterii asigurand impermeabilitatea cojii
- corionul : tesut conjunctiv lax
Musculoasa : fibre musculare striate dispuse circular dispuse circular care prin contractie ajung la eliminarea oului.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
