Motricitatea in etapa tineretii - varsta mijlocie (25-35 ani)

MOTRICITATEA IN ETAPA TINERETII - VARSTA MIJLOCIE (25-35 ANI)

Aceasta etapa face parte din varstele adulte active, mai putin investigate din punct de vedere al comportamentului motric al individului, cu exceptia celor angrenati in activitatea de performanta.

Perioada este influentata de debutul activitatii profesionale care pune bazele statutului social al tanarului. Se pot identifica o serie de aspecte - abilitati, capacitati al caror progres se realizeaza in paralel cu cresterea experientei profesionale.

Specializarea profesionala conduce la evidentierea unor capacitati superioare - observatie vizuala, auz perfectionat, sensibilitate tactila, echilibru, coordonare, etc.

Nimeni nu se indoieste azi ca reusita in plan profesional este conditionata de resursele biologice, motrice ale individului, asa numitul "pshysical fitness" (capacitate motrica, conditie fizica). Aceasta creaza un mediu intern sanatos, echilibrat, o stare de bine fizica si psihica raspunzatoare de randamentul in munca.

In functie de implicarea tinerilor in activitatile motrice, se pot identifica:

tineri sedentari, neinteresati de practicarea activitatilor motrice, cu profesii inactive din punct de vedere motric;

tineri vag interesati de miscare care practica ocazional diferite activitati motrice, indecisi in a lua o atitudine consecventa in aceasta privinta;

tineri activi care resimt placerea miscarii si au formata obisnuinta practicarii sistematice a exercitiilor fizice; vigoarea lor fizica si spirituala le creaza sentimentul de plinatate, aptitudinile lor motrice fiind deplin utilizabile - direct sau indirect - in cresterea randamentului profesional.

In activitatile de timp liber - loisir - sau in sportul recreativ pentru toti subiectii se urmareste ameliorarea tuturor formelor de solicitare motrica printr-o activitate regulata (minimum 2-3 ore /saptamana); la subiectii clinic sanatosi nu se impun restrictii in alegerea mijloacelor, ci doar respectarea particularitatilor individuale.

Continuare educatiei motrice la aceasta etapa de varsta conduce la urmatoarele finalitati:

capacitati senzori-perceptive superioare;

scheme motorii de baza, perfectionate;

bagaj bogat de deprinderi si priceperi motrice;

capacitate crescuta de comunicare gestuala, expresiva, estetica;

capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice;

socializare superioara.

Factorii educationali implicati, familia, scoala, universitate, alte forme, detin un rol esential in formarea obisnuintelor, a modelelor de viata care contracareaza tendintele nocive care pot angaja individul - supraalimentatia, sedentarismul, fumatul, etc.