ORGANE DE SIMT - OCHIUL

ORGANELE DE SIMT - OCHIUL

Organele de simt = organe specializate la nivelul carora se gasesc receptorii.

Receptorii = celule specializate in perceperea unor stimuli (diferite forme de energie).

Fiecare receptor este sensibil la o anumita forma de energie (la un anumit stimul).

Receptorii sunt terminatii neuronale dendritice sau celule epiteliale specializate care au capacitatea de a transforma diferite forme de energie din mediu in impulsuri nervoase.

Analizatorii = structuri complexe si unitare care au capacitatea de a recetiona, conduce si transforma in senzatii specifice excitatiile primite din mediul intern si extern.

Un analizator este alcatuit din 3 componente:

1. Segmentul periferic = receptorul.

2. Segmentul intermediar = calea de conducere prin care informatiile ajung la centrii nervosi superiori sub forma de impuls nervos (nervul).

3. Segmentul central = aria coticala (de pe scoarta cerebrala) in care se face analiza si sinteza informatiilor primite de la receptori, rezultand senzatii specifice.

OCHIUL

Vederea furnizeaza majoritatea informatiilor despre mediul inconjurator (80 %).

Informatiile sunt legate de luminozitate, forma si culoarea obiectelor, marimea obiectelor si asezarea lor in spatiu.

Ochii - organe pereche

-asezati in orbite, in partea anterioara a fetei

Alcatuire: - glob ocular

- glande anexe

A. Globul ocular - forma sferica

- diametrul antero - posterior = 2,5 cm

- greutatea = 6 g

- este alcatuit din - 3 tunici dispuse concentric

- medii transparente

a. Tunicile lobului ocular:

1. Sclerotica (tunica externa)

- «albul ochiului»

- culoare alb - sidefie

- opaca

- fibroasa

- rol protector

- in partea anterioara prezinta corneea transparenta - subtire

- usor bombata

2. Coroida (tunica medie)

- culoare brun - inchisa

- bine vascularizata

- rol in hranirea globului ocular si mentinerea unei temperaturi constante la nivelul

ochiului

- spre partea anterioara coroida se ingroasa formand corpul ciliar

- corpul ciliar este format din : - procesele ciliare (gheme de capilare care secreta umoarea

apoasa)

- muschii ciliari (modifica curbura cristalinului)

- anterior coroida prezinta irisul - ,,floarea ochiului''

- este un muschi neted alcatuit din fibre musculare circulare

si radiare care regleaza diametrul pupilar

- are culoare verde, albastru, negru sau maron

- prezinta in centru pupila = orificiul prin care patrunde

lumina

Retina (tunica interna)

- are origine nervoasa

- este sensibila la lumina

- acopera 2/3 din coroida

- fina, transparenta

- pe retina se gasesc : - pata galbena (locul unde se formeaza cea mai clara imagine)

- pata oarba, care nu contine receptori si corespunde locului pe unde

nervul optic paraseste globul ocular

Structura retinei

. stratul extern (pigmentar) - asezat catre coroida

- celule epiteliale ce contin melanina si depoziteaza vitamina A

. stratul intern

a). - stratul celulelor cu con si bastonas - (fotoreceptorii)

- sunt neuroni modificati care prezinta prelungiri sub forma de con / bastonas

celulele cu con : au rol in vederea diurna si cromatica (perceperea culorilor)

- nr. 5 - 7 milioane

- se gasesc in nr. mai mic la periferia retinei, sunt mai numeroase in

centrul acesteia

- in pata galbena (macula lutea) care prezinta in centrul ei o

depresiune foveea centralis se gasesc numai celule cu con

- in foveea centralis acuitatea vizuala este maxima

- contin un pigment iodopsina (care este mai putin sensibila la

lumina fata de rodopsina)

- exista 3 tipuri de celule cu con: rosu, verde si albastru

celulele cu bastonas: - au rol in vederea nocturna

- nu dau detalii asupra obiectelor si culorilor lor

- sunt mult mai numeroase decat celulele cu con (125-130 milioane)

- sunt mai numeroase la periferia retinei, mai putine in centrul

acesteia, lipsesc in pata galbena

- contin un pigment rodopsina (purpur retinian) - foarte sensibil la

lumina

- atat rodopsina, cat si iodopsina contin vitamina A

b). - stratul neuronilor bipolari

c). - stratul neuronilor multipolari (axonii lor formeaza nervul optic)

b.Mediile transparente

- alcatuiesc aparatul optic al globului ocular (sistemul dioptric)

1. corneea: partea anterioara a scleroticii

- transparenta

- avasculara (fara vase de sange)

- bogat inervata

. cristalinul : - lentila biconvexa (convergenta)

- situat inapoia irisului si anterior corpului vitros (umorii sticloase)

- este legat printr-un ligament circular de corpul ciliar

- transparent si flexibil

- sub actiunea muschiului ciliar isi modifica curbura, intervenind in

procesele de acomodare (concentreaza imaginea pe retina)

- separa camera anterioara a ochiului de camera posterioara

umoarea apoasa: - are compozitie asemanatoare cu a lichidului cefalorahidian

- secretata de procesele ciliare (ghemuri de capilare)

- se gaseste intre cornee si cristalin (camera anterioara)

4. umoarea sticloasa (= vitroasa = vascoasa) = corp vitros:

- substanta gelatinoasa, transparenta care mentine forma sferica a

globului ocular

- se gaseste intre cristalin si retina (camera posterioara)

B.Organele anexe ale globului ocular asigura protectia si mobilitatea globului ocular

Organe de protectie

. pleoapele: - 2 cute (pliuri) ale pielii

- captusite de o membrana fina, subtire, transparenta numita conjunctiva

. conjunctiva: - captuseste pleoapele si se intinde si la suprafata globului ocular, invelind sclerotica

pana la cornee

- este bine vascularizata

. sprancenele: - rol in oprirea sudorii

. genele: - opresc particulele de praf

. glandele lacrimale: - situate in unghiul extern al globului ocular

- secreta lacrimile cu rol in indepartarea impuritatilor si in mentinerea umeda

a suprafetei globului ocular   

- lacrimile sunt eliminate printr-un canal aflat in legatura cu fosele nazale

- in compozitia chimica a lacrimilor se gaseste lizozim (substanta aflata si in

saliva) cu rol in distrugerea microbilor

Organe de miscare

. muschii globului ocular: - sunt in numar de 6 muschi externi (extrinseci): 4 drepti si 2 oblici

- acestia se insera (prind) cu un capat de sclerotica si cu celalalt de

orbita

- sunt muschii cu cele mai fine si precise miscari

FIZIOLOGIA OCHIULUI

stimuli: lumina

receptori: celulele cu conuri si bastonase de pe retina

calea de conducere: nervul optic

centrul nervos: scoarta cerebrala - aria vizuala (lobul occipital)

Procesele prin care se realizeaza vederea au la baza 3 etape succesive:

1. receptia vizuala

2. transmisia vizuala

3. formarea senzatiilor vizuale

1. Receptia vizuala - este un proces de natura chimica

Razele de lumina reflectate (respinse) de pe suprafata unui obiect strabat mediile transparente ale ochiului, suferind 3 refractii (la nivelul corneei si pe fata anterioara si posterioara a cristalinului) apoi se focalizeaza (aduna) pe retina, in pata galbena, unde se formeaza o imagine mica, reala si rasturnata.

In cazul unui ochi normal (emetrop), razele de lumina refractate de mediile transparente converg intr-un punct (centru optic) focar, situat aproape de fata posterioara a cristalinului. Din acest punct razele de lumina se imprastie pe retina unde imaginea persista 1/30 - 1/50 secunde.

Pentru ca imaginea pe retina sa fie corecta irisul si cristalinul sufera un proces de acomodare.

Acomodarea cristalinului se realizeaza prin

- bombarea sa pentru a privi obiectul situat mai aproape de ochi

- aplatizarea sa pentru a privi obiectul situat mai departe de ochi

Punctul cel mai apropiat de ochi,la care cristalinul este bombat la maxim este situat la

10 - 15 cm si se numeste - punctul proxim - (acesta creste cu varsta).

Intre 15 cm si 6 m - punctul remotum - se realizeaza o vedere clara prin acomodare

(bombarea cristalinului din ce in ce mai mult de la 6 m pana la 15 cm).

Peste 6 m vederea este clara fara acomodare.

Acomodarea irisului se face prin contractia muschilor sai

- la lumina puternica se ingusteaza pupila prin contractia muschilor circulari

- la intuneric se mareste pupila prin contractia muschilor radiari

Adaptarea ochiului la lumina / intuneric

Adaptarea la intuneric a celulelor fotosensibile se realizeaza in 20-30 minute iar adaptarea la lumina se realizeaza mai rapid in 5 minute.

Celulele cu conuri au un prag de excitabilitate mai inalt fata de cele cu bastonas => celulele cu bastonas sunt stimulate de cantitati mici de lumina.

In celulele fotoreceptoare ale retinei, in prezenta luminii, au loc reactii fotochimice care declanseaza impulsul nervos prin descompunerea pigmentilor fotosensibili.

Adaptarea la lumina (vederea diurna = fotopica) determina descompunerea masiva a rodopsinei.

Adaptarea la intuneric (vederea nocturna = scotopica) se realizeaza in 2 faze:

faza 1 - rapida, dar de intensitate redusa

- se realizeaza adaptarea la intuneric a celulelor cu conuri

faza 2 - mai lenta, dar mai importanta

- se realizeaza adaptarea la semiintuneric a celulelor cu bastonas prin refacerea

rezervelor de rodopsina

Vitamina A este necesara in special pentru a sintetiza rodopsina => avitaminoza a afecteaza adaptarea ochiului la intuneric.

2.Transmisia vizuala - este un proces de natura fizica

Se realizeaza prin nervul optic. Impulsul nervos este condus prin celulele bipolare, apoi multipolare a caror prelungiri formeaza nervul optic. Nervul optic transmite informatii din jumatatea nazala si temporala a retinei. Doar fibrele care vin din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza la nivelul chiasmei optice. Cele care vin din jumatatea temporala nu se incriciseaza.

3.Formarea senzatiilor vizuale

Impulsurile venite de la fiecare ochi, pe calea nervilor optici, se contopesc la nivelul creierului intr-o singura imagine => se realizeaza vederea binoculara.

Campul vizual reprezinta spatiul pe care ochii il cuprind atunci cand privim fix la un obiect. La formarea lui participa campul vizual propriu fiecarui ochi.

Formarea senzatiei vizuale se realizeaza la nivelul scoartei cerebrale, in aria vizuala din lobul occipital.

Colorile creaza unele iluzii senzoriale de temperatura, distanta si iluzii psihice:

- verdele favorizeaza echilibrul mental

- galbenul stimuleaza sistemul nervos

- portocaliul favorizeaza digestia

Ilutiile optice = erori in aprecierea formei, culorii, dimensiunii sau sensului miscarii obiectelor.Exista:

- efecte primare

- iluzii secundare

- iluzii spatiale

- iluzii de culori

- iluzii de miscare

- iluzii psihologice

DEFECTE ALE VEDERII SI BOLI ALE OCHIULUI

. Miopia: - globul ocular este mai mare decat la ochiul normal (emetrop)

- imaginile se formeaza inaintea retinei

- se corecteaza cu lentile divergente (biconcave), care sa imprastie lumina

. Hipermetropia: - globul ocular este mai scurt decat la ochiul normal

- imaginile se formeaza inapoia retinei

- corectia se face cu lentile convergente (biconvexe), care aduna lumina

. Prezbitismul: - apare la persoanele in varsta (peste 45 ani)

- se datoreaza scaderii elasticitatii cristalinului

- se corecteaza cu lentile convergente (ca si hipermetropia)

. Astigmatismul: - se datoreaza denivelarilor de pe cornee

- se formeaza 2 imagini pe retina

- se corecteaza cu lentile cilindrice

. Strabismul: - ,,privirea in crucis"

- se datoreaza slabirii unuia din muschii externi (extrinseci) ai globului ocular

- se recomanda exercitii cu ochiul ,,lenes"sau se corecteaza chirurgical

. Cataracta: - pierderea transparentei (opacifierea) cristalinului, in special la persoanele in varsta

- se corecteaza chirurgical

. Daltonismul: - incapacitatea ochiului de a deosebi rosul de verde, deoarece lipsesc conurile

pentru rosu; apare in general la barbati

. Conjunctivita: - se manifesta prin inflamarea conjunctivei datorita infectarii cu microbi sau

patrunderii unor corpuri staine sub pleoape

. Conjunctivita gonococica: - se manifesta printr-o secretie purulenta la nivelul ochiului

- apare la nou nascut datorita infectarii cu un microb numit gonococ

. Trahomul: - boala infectioasa a ochiului cauzata de un virus care ataca pleoapele sau corneea

. Xeroftalmia: - boala a ochilor provocata de lipsa vitaminei A din alimentatie

- corneea devine opaca

. Orbirea: - poate aparea in urmatoarele situatii:

- tumori sau hemoragii la nivelul lobului occipital

- lezarea sau distrugerea nervului optic

- tumori ale hipofizei

- desprinderea retinei

- opacifierea corneei sau cristalinului

- ranirea corneei si a conjunctivei sau infectarea lor cu microbi   

- hipertensiune la nivelul vaselor de sange din coroida

IGIENA OCHIULUI