OBIECTIVELE TERAPIEI EDENTATULUI PARTIAL PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE

OBIECTIVELE TERAPIEI EDENTATULUI PARTIAL PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE

Examenul clinic al pacientului trebuie sa furnizeze informatii care sa permita conceperea rationala a planului protetic.In concordanta cu datele obtinute,se va elabora proiectul unei proteze partial mobilizabile,tinandu-se seama in principal de urmatorii factori:

- modul de asigurare a sprijinului protezei

- forma si tipul bazei protezei

- posibilitatile de mentinere,sprijin si stabilizare

- planul protetic sa fie cat mai simplu

- functiile masticatorie,fizionomica si fonetica sa se desfasoare in cele mai bune conditii

- greutatea si intinderea protezei sa fie cat mai reduse fara sa compromita rezistenta mecanica

Principalele obiective la care trebuie sa raspunda restaurarea prin proteze mobilizabile,se pot sistematiza in cerinte de ordin functional,mecanic si bioprofilactic.

1. Obiectivul functional

Protezele partial acrilice trebuie sa restabileasca functiile masticatorie,fizionomica si fonetica perturbate

1. Masticatia - eficienta functiei este dependenta de modul cum este constituita arcada artificiala,de realizarea unitatilor masticatorii in cadrul unei cuspidari favorabile si intercuspidari maxime,a unei libertati a miscarilor functionale in timpul masticatiei,fonatiei,deglutitiei,etc.Daca suprafata de receptie a presiunilor este in discorcondanta cu calitatea crestelor alveolare si daca,in acelasi timp,presiunile masticatorii augmenteaza peste limetele de toleranta,se produc resorbtia osoasa,fenomen ireversibil care aduce evidente prejudicii suprafetei de sprijin protetice.

2. Fizionomia - cu ajutorul protezelor partiale mobilizabile se poate realiza cu destula usurinta redarea aspectului fizionomic dorit si chiar se pot corecta unele caracteristici disfizionomice,existente la edentatia naturala a pacientului.Realizarea arcadei artificiale,in edentatiile frontale intinse ,trebuie sa se supuna acelorasi regului si rigori ca si in cazul edentatiilor totale.

3. Fonatia - restaurarea functiei fonatiei impunele unele masuri ca modelarea rugilor palatine si a papilei retroincisive,pentru a-i oferi limbii un punct de sprijin in pronuntarea fonemelor linguo-palatale si in general,pentru a asigura spatiul necesar unei libere miscari linguale.

2. Obiectivul mecanic

Cerintele de ordin mecanic ale protezarii impun ca aparatele protetice sa fie astfel concepute incat sa le fie asigurata stabilitatea si statica si dinamica pe campul protetic.Sub actiunea fortelor functionale si parafunctionale,protezele partial acrilice pot suferi deplasari de amploare variabila,in directii si sensuri diferite.

2.1.Deplasarea protezelor in directie verticala

A. desprinderea protezelor poate fi determinata de urmatorii factori:

- actiunea tractionala a alimentelor lipicioase

- contractia musculaturii periprotetice,care intersecteaza marginea protezei nedelimitata functional

- greutatea uneori excedentara a protezelor maxilare

Pentru a limita tendinta de desprindere a protezelor se impun unele masuri de ordin clinic si tehnic:

- realizarea arcadelor artificiale in zonele laterale cu dinti neglobulosi pentru a nu favoriza insinuarea alimentelor lipicioase

- modelarea cat mai neteda a versantului vestibular al seilor laterale si lustruirea perfecta a protezelor

- marginile protezelor nu trebuie sa depaseasca limitele functionale ale campului protetic

- sa ocoleasca exact si cu precizie formatiunile mobile,frenuri,bride

- sa sigure spatiul functional pentru limba

Factorii care se opun desprinderii protezelor sunt de ordin fizic,adica adeziunea si succiunea si o serie de dispozitive mecanice si anume:

- bratele elastice ale crosetelor plasate subecuatorial

- crosete care actioneaza prin proptirea subecuatoriala

- sisteme de culisare

B. Infundarea protezelor,frecvent intalnita la protezele cu sprijin muco-osos - este conditionata si dependenta de urmatorii factori:

- suprafata de receptie a presiunilor

- forta musculara

- suprafata de transmitere a presiunilor

Factorii care favorizeaza infundarea sunt biologici,functionali si de ordin tehnic.

Din punct de vedere biologic,rezistenta osului la presiune este variabila in raport cu numerosi factori,de ordin general si local.

Din punct de vedere functional trebuie subliniat ca un rol important il au in primul rand durata fortelor si intensitatea lor:

-presiunea continua si puternica duce la resorbtie osoasa

-presiunea puternica dar discontinua,favorizeaza osteogeneza si organizarea favorabila a trabeculelor osoase

-absenta presiunii duce la resorbtie osoasa

Atrofia osului in cazul edentatiei partiale neprotezate,intereseaza toate suprafetele ei si in acelasi timp structura sa interna.

Factorii care se opun infundarii protezelor-cel mai eficient mijloc de limitare sau franare a tendintelor de infundare a constructiilor protetice partiale mobilizabile este sprijinul dento-parodontal.Sprijinul mixt al protezelor creeaza conditii mai bune,de franare a tendintelor de infundare,comparatic cu sprijinul muco-osos care,prin insasi caracterul sau nefiziologic,favorizeaza deplasarea verticala spre gingival.

2.2.Deplasarea protezelor in directie orizontala

Deplasarea postero-anterioara a protezei se produce in edentatiile frontale intinse,cu creasta alveolara puternic atrofiata,ca si in edentatiile terminale.

Factorii care se opun mezializarii protezelor-franarea sau limitarea tendintelor de deplasare spre mezial se poate realiza folosind zonele morfologice ale campului protetic sau diferite elemente mecanice.

Deplasarea antero-posterioara-in edentatiile terminale,mai ales mandibulare,distalizarea este determinata de orientarea descendenta a crestelor alveolare.Factorii care se opun distalizarii protezelor-franarea deplasarii antero-posterioare se poate obtine prin exploatarea si folosirea tuberculului piriform,si realizarea unei incercuiri de cel putin 180 de grade a dintelui stalp de catre croset.

Deplasarea laterala-are loc in edentatiile terminale,mai arr in cele laterale intinse si este favorizata de atrofia accentuata a crestelor alveolare,de realizarea necorespunzatoare a arcadei artificiale privind marimea,montarea si cuspidarea dintilor si-uneori-de o masticatie unilaterala.

Factorii care se opun deplasarii laterale-pentru a limiata deplasarea laterala a protezelor trebuie asigurate:

- cuprinderea integrala a crestelor pana la baza lor

- montarea dintilor laterali strict pe creasta

- diametrul vestibulo-oral al arcadei artificiale sa fie raportat la latimea crestelor alveolare

- cuspidarea sa fie realizata in armonie cu dintii existenti pe arcada

2.3. Tendintele de deplasare prin rotatia protezei

Bascularea protezelor constituie o iscare complexa care rezulta din combinarea tendintelor de deplasare descrise anterior.Poate sa aiba loc in edentatiile frontale si terminale,in sens sagital,prin desprinderea si infundarea unei extremitati a protezei,si in sens sagital,prin desprinderea si infundarea unei extremitati a protezei si in sens lateral in edentatiile terminale si laterale.

Franarea bascularii prin desprinderea seilor terminale se pot obtine prin aplicarea elementelor antibasculante inainte de linia crosetelor.

Bascularea prin infundare,desi de amplitudine mai redusa decat desprinderea,are un efect nociv asupra dintilor ancora si determina atrofia traumatica a crestelor alveolare,mai ales la extremitatea seii protetice.Este favorizata si de o rezilienta crescuta a fibromucoasei ce acopera crestele.

Impotriva bascularii prin infundare se poate actiona cu eficienta utilizarea maxima a suprafetelor de sprijin la jivelul crestelor alveolare,extindera facandu-se insa in limitele morfo-functionale determinate printr-o amprentare functionala.

3. Obiectivul boprofilactic

In domeniul protezarii dentare si mai ales in acela al protezei partiale mobilizabile,cerintele de ordin functional si mecanic se subordoneaza principiului bioprofilactic.Acesta presupune ca prin purtarea aparatelor protetice sa nu fie prejudiciate integritatea si longevitatea elementelor biologice ale campului protetic,dar si mai mult decat atat,protezarea este menita sa contribuie deopotriva la corectarea si vindecarea unor dizarmonii,disfunctii si stari aptologice ale aparatului dentomaxilar.

Satisfacerea cerintelor bioprofilactice pretinde specialistului sa stapaneasca deplin metodele clinice si tehnice de realizare a protezelor,capacitatea de-a discerne tipul de sprijin,forma bazei,mijloacele de stabilizare cele mai eficiente.

Satisfacerea principiului biologic vizeaza repartizarea judicioasa a presiunuilor asupra suprafetelor de sprijin protetic,stabilitatea si functionalitatea protezei trebuind sa asigure longevitatea tesuturilor campului protetic si sa temporizeze cat mai mult posibl instalarea starii de edentatie totala.

Cerintele de ordin bioprofilactic nu trebuie intelese numai sub aspect teoretic,ci deopotriva,practic.Fiecare element protetic cu functia sa binecunoscuta in cadrul protezarii poate deveni ineficient sau chiar nociv,daca nu isi are o indicatie precisa si o ireprosabila executie clinica si tehnica.