PARTICULARITǍTI CLINICE ALE PIODERMITELOR STAFILOCICE

PARTICULARITǍTI CLINICE ALE PIODERMITELOR STAFILOCICE

Impetigo bulos

Impetigo bulos este o infectie superficiala a pielii caracterizata prin prezenta de vezicule lichidiene.

Etiologia : Stafilococul auriu,de lizogrup 2 care secreta si o exotoxina responsabila de sindromul pielii arse. Din leziuni sei zoleaza uneori si Streptococ β- hemolitic de grup A, dar se considera ca are rol secundar.

Se intalneste in special la copii si adultii tineri, dar nu este exclus si la alte varste. Reprezinta aproximativ 7% din totalul infectiilor cutanate.

Factorii predispozanti: colonizarea pielii cu Stafilococ auriu si Streptococ β- hemolitic este favorizata de microclimatul cald si umed, prezenta leziunilor cutanate ( in special dermatita atopica ), varsta pacientului, tratamentul antibiotic incorect efectuat, igiena deficitara.

In impetigo bulos epiderma se repara chiar sub stratul granular formand vezicule mari. Neutrofilele migreaza prin epiderma spongiotica in cavitatea veziculei, care de asemenea poate sa contina coci. Dermul superior contine o infiltratie de neutrofile si limfocite. Aceste vezicule pe pielea sanatoasa se transforma in bule. Bulele sunt sparte mai putin rapid si devin mai mari ; un diametru de 1-2 cm este obisnuit dar ele pot avea marimi foarte mari si pot persista pana la 2-3 zile. Acestea contin initial un lichid galben deschis care isi schimba aspectul devenind turbulent ; sunt bine delimitate si sunt imprejmuite de de zone eritematoase. Dupa spargere se formeaza cruste subtiri, plate, maronii. Vindecarea centrala si extinderea periferica pot creste leziunile. Desi fata este adesea afectata, leziunile pot fi extinse si neregulat.distribuite, adesea fiind favorizate de zonele cu boli de piele existente in special in ranile obisnuite si intepaturile insectelor.

Impetigo bulos este o boala primara cutanata sau secundara. Impetigizatia secundara apare intr-o varietate de dermatoze sau leziuni preexistente.

Dermatoze

• Boli inflamatorii: dermatita atopica, dermatita de contact,dermatita de staza, psoriazis vulgaris, lupus eritematos sistemic, pioderma gangrenosum.
• Boli buloase : pemfigus vulgaris, pemfigus bulos, arsuri solare, porfirie cutanata.
• Ulcere: de presiune, de staza.
• Edeme cronice.
• Herpes simplex, varicela, herpes zoster.

Leziuni preexistente :

- Abraziuni.

- Dilacerari.

- Intepaturi.

- Muscaturi de animale.

- Arsuri.

Diagnosticul se pune pe aspectul clinic care este confirmat de laboratorul bacteriologic. Din bulele intacte se recolteaza lichid si se insamanteaza pe medii uzuale. Culturile sunt tipice pentru stafilococ iar coloratia Gram din cultura evidentiaza coci gram - pozitivi dispusi in gramezi.

Diagnosticul diferential se face cu : dermatita de contact, alergica, herpes simplex, herpes zoster, foliculita bacteriana, arsuri termice, pemfigoid bulos, dermatita herpetiforma.

Sindromul pielii arse ( Engleza : Staphylococcal scaled skin syndrome ) -SSSS

Definitie : SSSS este cea mai severa dermatoza exfoliativa in care cea mai mare parte a suprafetei corpului devine eritematoasa si epiderma superficiala necrotica este indepartata.

Bacteriologie: de producerea leziuniloe este responsabil stafilococul, dar nu direct, ci prin intermediul unei toxine ( exfoliatina ) pe care stafilococcul o produce cand este infectat de bacteriofagul de grup II ( tipuri 3A, 3B, 3C, 55 si in special 71 ). SSSS se caracterizeaza prin formarea generalizata de bule, urmata de exfoliere. De obicei, infectia primara stafilococica nu se afla la nivel cutanat, ci la distanta deoarece de cele mai multe ori, lichidul din bule este steril. Sursa exfoliativa este de obicei reprezentata de conjunctivita purulenta, otita medie, infectia oculta nazo-faringiana, sau impetigo bulos.

Stafilococul izolat de la bolnavi si introdus la soareci nou-nascuti produce exfoliere generalizata.Acelasi lucru se produce si daca se injecteaza intraperitoneal sau subcutanat toxina exfoliativa purificata. Acest lucru dovedeste ca de producerea bolii este responsabila toxina. Exfoliatina este o proteina termostabila, rprezentata de 4 specii moleculare, cu greutate moleculara de aproximativ 24.000 D.

Fiziopatologie : la nou nascuti stafilococul auriu colonizeaza nasul, conjunctivele, cordonul ombilical fara a produce de obicei manifestari clinice. Aici stafilococul produce exfoliatina care sete transportata de sange pana la nivel cutanat, unde produc leziunile caracteristice. De asemenea, toxina poate fi produsa si in cadrul unor infectiilor clinice cum sunt otita medie sau conjunctivita purulenta. Exfoliatina produce acantoliza si clivarea hipodermica la nivelul stratului granulos.

Clinic. Evenimentul initial este de obicei o infectie stafilococica localizata. Peste cateva zile, pacientul dezvolta febra, instabilitatae si sensibilitate la nivelul pielii. Urmeaza o eruptie eritematoasa extinsa, care evolueaza rapid la formarea de bule care se sparg repede si lasa leziuni erozive, umede.

In forma generalizata apare initial un eritem scarlatiform, carein 24 ore capata o culoare mai inchisa si pielea devine foarte fina. Initial eritemul apare la nivelul flexurilor si in jurul orificiilor, dupa care se generalizeaza repede. Copiii se mobilizeaza cu dificultate datorita descuamarii foarte intense de pe toata suprafata corpului. Descuamarea se face pe portiuni intinse, lasand expuse suprafete intinse, rosii si umede. Prin aceste leziuni se pierde o cantitate foarte mare de lichide si din acest motiv termoreglarea se face defectuos.

Boala apare in extrem de rare cazuri la adulti si atunci este favorizata de insuficienta renala cronica , maliginitatea, imunosupresia sau abuzul de alcool. Imaturitatea rinichiului la nou nascut pare a explica varful de incidenta de la aceasta categorie de varsta.

Histologic : exista o separare intre straturile granulos si spinos. Cateva limfocite inconjoara vaselede sange superficial. Boala este produsa de una sau mai multe toxine epidermolitice elaborate de unele tulpini de Stafilococ auriu. Doua din aceste toxine ( A si B ) au fost identificate prin imunoelectroforeza ca leaga granulele cheratiniforme.

Prognostic : in contextul unui tratament antibiotic adecvat si a unui tratament substitutiv bine administrat, vindecarea apare, in10-14 zile, de obicei fara cicatrici daca nu s-a grefat intre timp o suprainfectie. Decesul poate sa survina daca leziunile sunt foarte intinse si daca se suprainfecteaza.

Diagnosticul diferential se face cu : necroza epidermica toxica, Sindromul de soc toxic, Sindromul Kawasaki, Eczema herpetiforma.

Sindromul de soc toxico- septic

Definitie. Febra, o eruptie urmata in 1-3 saptamani de descuamare, soc circulator si boala multisistemica , caracterizeaza acest sindrom,care este legat indirect de una sau mai multe toxine elaborate de Stafilococul auriu.

Etiologie : Aproape toate cazurile au fost infectate sau colonizate de Stafilococul auriu iar infectia apare in orcice loc, la orice varsta, la orice sex. Totusi, in cele mai multe cazuri, Stafilococul auriu a fost izolat din vaginul femeilor care la menstruatie folosesc tampoane. Probabil ca stafilococii, poate introdusi prin mana sau pielea perineala sa gaseacsa conditii potrivite in mediul sangelui menstrual, facilitate intr-un fel de tampoanele superabsorbante.

TSST -1 identificat la inceput ca enterotoxina stafilococica sau ca exotoxina piogenica, este produsa de 80-90 % de S. aureus izolat in zonele afectate si se crede ca este principalul mediator al bolii.

Pentru sindromul de soc toxico-septic non-menstrual sunt incriminate : plagi chirurgicale, rani nechirugicale ( arsuri, ulcere, lezini cutanate si oculare ), portaj nazal, infectii post partum , dermatoze suprainfectate cu Stafilococ auriu.

Periaoda de incubatie : de obicei mai mica de 4 zile.

Clinic : Debutul este acut cu febra si iritatie. Voma si diareea sunt trasaturi initiale comune si pot fi implicati muschii, ficatul, rinichii si sistemul nervos central ulterior. Socul circulator poate fi grav si rata mortalitatii este de aproximativ 7%.

Eruptia poate fi prezenta sau se poate dezvolta in prima zi. Sunt descrise eruptiile scarlatiforme si papulopustulose, un eritem macular foarte extins in jurul ariilor infectate care se indeparteaza dupa 3 zile si necaracteristic petesii si bule. Urmeaza descuamarea palmelor si plantelor. In sindromul de soc se pot intalni leziuni de celulita, fasciita necrozanta,varicela si rareori angina streptococica, simptomatica sau nu.

Mucoasele orale, esofagiene, vaginale si vezicale pot fi ulcerate.

Spre sfarsitul celei de-a doua saptamani majoritatea pacientilor dezvolta o eruptie extinsa, cu mancarime, maculopapula, uneori urticarie despre care se crede ca nu este produsa de medicamente in celemai multe cazuri. Trombocitopenia poate sa produca purpura. Este foarte caracteristica descuamarea care apare la 10-21 de zile dupa debut si se poate limita la varfurile degetelor, poate afecta toata pielea palmara si plantara sau poate fi generalizata.

Laborator : recoltarea se face prin exudat vaginal sau din plaga. Se face coloratie Gram si se insamanteaza pe medii uzuale. Culturile evidentiaza culturi specifice pentru stafilococ, respectiv, streptococ.

Biopsia cutanata evidentiaza necroza epidermica, alterare vacuolara a jonctiunii dermo-epidermice si infiltrat inflamator putin reprezentat la nivelul dermului.

Diagnosticul este la inceput clinic, sustinut de confirmarea in marea majoritate a cazurilor infectiei stafilococice. Febra mare ( > 38, 9 C ), eritem macular difuz, descuamarea in special la nivelul palmelor si plantelor, hipotensiune arteriala si multiple insuficiente de organ pun diagnosticul de sindrom toxico-septic.

Fiziopatologie : Stafilococul auriu se multiplica la poartade intrare si elaboreaza toxina care se absoarbe si determina tabloul clinic. Toxina determina scaderea tonusului vascular care determina hipotensiune arteriala si hipoperfuzie tisulara determinand multiple insuficiente de organ.

Complicatii : hipotensiune arteriala refractara, sindrom de detresa respiratorie, aritmii severe, cardiopatii, encefalopatii, insuficienta renala acuta, acidoza metabolica, necroza hepatica, coagulare intravasculara diseminata.

Diagnosticul diferential se face cu :

• Boli mediate de toxine : sindromul pielii arse, scarlatina, gastroenterite.
• Infectii localizate carcterizate prin durere abdominala si soc : infectii urinare, boli inflamtorii in regiunea pelvina, avort septic, gastroenterite.
• Infectii multisistemice : soc septic cu meningococ, gonococ, pneumococ, Haemophylus influenzae tipB, lepra, legioneloza, tifos exantematic, boli virale ( adenovirusuri, enterovirusuri ).
• Boli multisistemice, posibil de etiologie infectioasa : sindrom Kawasaki.
• Boli neinfectioase : lupusul eritematos sitemic, reumatism articular acut, reactii adverse la medicamente ( eritem multiform, sindrom Stevens - Jhonson ).

Dereglarea recalcitranta, eritematoasa, descuamanta ( Engl. : Recalcitrant, erythematous, desquamating (RED) disorder)

Definitie : La inceput asociata cu SIDA, dreglarea arata o oarecare similitudine cu sindromul toxic. Febra, hipotensiunea si eruptia maculara caracterizeaza aceasta afectiune.

Etilogie : Stafilococul auriu a fost izolat la majoritatea pacientilor cu RED. Stafilococii produc adesea TSST- 1.

Clinic : Dereglarea RED are o durata lunga, de pana la 50de zile. Aceasta o face diferita de sindromul socului toxic care are un debut abrupt si evolueaza mai rapid.

RED este o boala multisistemica asociata cu febra, hipotensiune, eritem difuz macular, injectare oculara si a mucoasei si descumarea intarziata. Pacientii pot avea o situatie medicala subiacenta, care poate conduce la o rata a mortalitatii mai inalta din cauza afectiunii.

Abces, furuncul si furuncul antracoid

Definitie : Abcesul este o colectie circumscrisa de puroi care apare ca o infectie localizata sau cronica asociata cu distructie tisulara.

Furunculul este o infectie acuta reprezentata de un nodul sau un abces adanc ce deriva de la o foliculita stafilococica.

Furunculul antracoid este o infectie foarte adanca ce rezulta din unirea mai multor abcese de obicei pornite de la o foliculita.

Aceste trei afectiuni sunt relativ rare in primii ani de copilarie in climatele temperate exceptand subiectii atopici, dar cresc rapid in frecventa la apropierea pubertatii, iar in adolescenta si tinerete sunt afectiuni frecvente. In adolescenta, baietii sunt afectati mai mult decat fetele.

Etiologie : in marea majoritate a cazurilor este responsabil stafilococul auriu si, exceptional, si alte microorganisme. Abcesul poate fi si steril, ca raspuns la prezenta de corp strain sau la locul de injectare intramusculara a unor substante iritante.

Factori favorizanti : o conditie necesara pentru dezvoltarea furunculozei este tipul infectant de stafilococ din nari, axile, sau perineu care poate implica inocularea masiva si repetata, aceasta aparand la purtatorul cronic. De la locul purtator, infectia este diseminata de degete, haine. Deteriorarea mecanica a pielii, chiar frecarea de gulere sau curele, poate determina distributia leziunilor. Malnutritia este un factor de predispozitie important, alaturi de igiena deficitara, deficite ale sistemului imun si diabetul . Furunculoza este comuna la pacientii infectati cu HIV.

Fiziopatologie : infectia se produce la nivelul foliculului pilos si se extinde adanc in derm si tesutul subcutanat.

Clinic :abcesul poate aparea in orice organ sau tesut. Abcesul cutanat se formeaza in derm si tesutul subcutanat dupa care erodeaza structurile subiacente, ajungand pana la muschi. Initial se prezinta ca un nodul ferm, de dimensiuni variabile care isi mareste diametrul. In abces centrul apare ca o zona de ramolire si devine fluctuent, caracteristica obligatorie pentru abces.

Furunculul se prezinta initial ca un nodulmic de 1-2 cm, folicular, inflamator, curand devine pustulos si apoi necrotic, si se vindeca dupa descarcarea miezului necrotic, pentru a lasa o macula violacee si in final o cicatrice permanenta. In cele mai multe leziuni acute si mai mari poate exista o durere pulsatorie. Leziunile in nas sau conductul urechii externe pot produce dureri foarte mari. Ocazional, pote exista febra si simptome costitutional usoare. O complicatie rara si primejdioasa este tromboza de sinus cavernos pe buza superioara si obraz. Locurile implicate in mod obisnuit sunt fata si gatul, bratele, incheieturile mainilor si degetelor, fesele si regiunea ano-genitala. Atacurile pot consta intr-osingura aparitie, sau multiple aparitii, la intervale neregulate, cu sau fara perioade libere. In boala HIV furunculii se pot asocia cu placile violacee.

Furunculul antracoid are o evolutie similara furnculului, rezultand din unirea mai multor furunculi adiacenti. Este foarte dureros. De obicei este situat inzona cefei, axile si tegumentele cu par.

Laborator : coloratia Gram evidentiaza coci gram - pozitivi, multe leucocite, PMN si resturi tisulare. Cultura din puroi izoleaza Stafilococul auriu. Dupa cultura este obligatorie antibiograma pentru instituirea unui tratament corect. Se mai efectueaza hemoculturi daca bolnavul devine febril dupa instituirea tratamentului antibotic.

Diagnostic diferential :

• Leziunile foliculitei stafilococice superficiale .
• Pustulele veziculare ale herpes simplex.
• Hidrosadenita.

Prognostic : majoritatea cazurilor se rezolva prin incizie si tratament antibiotic. Furunculoza se poate complica in rare cazuri cu bacteriemie si, posibil, cu insamantare la distanta. O furunculoza recurenta se intalneste la bolnavii cu diabet zaharat necontrolat.

Foliculite

Definitie : Foliculita este o infectie a portiunii superioare a foliculului pilos, caracterizata prin prezenta de papula, pustula sau crusta la nivelul infundibulului folicular. In evolutie infectia se poate extinde la intreg foliculul cum este cazul sicozei.

Etiologie : cel mai frecvent germen intalnit este Stafilococul auriu. Acesta produce o foliculita superficiala ( impetigo folicular al lui Backhart ) sau profunda ( sicoza ). Sicoza poate evolua spre furuncul sau, mai rar, spre furuncul antracoid.

Alti germeni mai rar intalniti sunt : Pseudomonas aeruginosa si alti gram - negativi, fungi, virusuri ( Herpes simplex ).

Factori favorizanti : Barbieritul este un factor foarte important. Majoritatea foliculitelor se produc in regiunile barbierite : barba, axila, membre inferioare. Epilatul este de asemenea un factor predispozant. De asemenea toate cazurile de imunodepresie ( HIV/ SIDA, tratamente citostatice, terapie posttransplant ) cresc riscul de adezvolta un tip de foliculita.

Distributie : in special la nivelul fetei si zonele unde se foloseste lama de ras ( picioare, axila, regiunea inghinala ).

La nivelul fetei cel mai intalnit agent etiologic este Stafilococul auriu ( sycosis barbae ), cel mai adesea in regiunile barbierite. Alta varianta este cu Perifoliculitis barbae, in special la rasa neagra.

La nivelul scalpului : Stafilococ auriu sau dermatofiti.

La nivelul gatului : Stafilococul auriu, pseudofoliculita in regiunile barbierite, foliculita cheloida la baza gatului.

La nivelul trunchiului apare in special la nivelul axilelor (Stafilococul auriu sau piocianic ) la persoanele care se epileaza in aceasta zona si in rest la imunodeprimati ( Stafilococul auriu, candida ).

1.Foliculita superficiala

Este o infectie a ostiumului folicular in care agentul etiologic este reprezentat de Stafilococul auriu.

Leziunea individuala este o pustula boltita, galbena, uneori cu o areola rosie ingusta. Pustulele se dezvolta in culturi si se pot vindeca in 7-10 zile,dar uneori devin cronice. La copiii mai mari si la adulti infectia se poate extinde mai adanc in folicul ca furunculi sau ca sycosis.

Foliculita cronica a picioarelor se caracterizeaza printr-o eruptie abundenta de pustule foliculare superficiale si adanci, pe coapse si picioare inferioare, care a fost rezistenta la tratament, iar Stafilococul auriu a fost izolat in mod regulat.

Dermatita pustulara atrofica a picioarelor apare in special la barbati si afecteaza simetric suprafetele anterioare ale tibiei, uneori ajungand pe coapse si antebrate. Pustulele foliculare sunt urmate de cicatrici atrofice.

2.Pseudofoliculita

Inflamatia este rezultata din penetrarea in piele a capetelor firelor de par barbierite.

Pacientul se plange de disconfort minor si de jena cosmetica data de papulele si pustulele de pe pielea barbierita. In zona barbii, pielea gatului si cea a maxilarelor este cea mai des afectata, desi la oamenii de culoare apar si leziuni ale obrajilor destul de frecvent. Papulele pot fi mari la oamenii de culoare rezultand cicatrizarea cheloida si hiperpigmentare.

3.Sycosis

Definitie : este o infectie piogenica subacuta sau cronica, implicand intreaga adancime a foliculului.

Etiologie : sycosis apare numai la barbatii dupa 30-40 de ani afectand foliculii barbii. Organismul care infecteaza este Stafilococul auriu, dar trebuie sa se acorde rolul principal in determinarea susceptibilitatii altor factori constitutionali necunoscuti,pentru ca stafilococii nu penetreaza in mod normal mai adanc de ostia foliculara. Multi pacienti sunt seboreici, cu ten gras si blefarita cronica.

Patologie : Foliculul afectat este umplut cu leucocite polimorfonucleare care inflameaza peretele. In jurul foliculului exista o infiltratie granulomatoasa cronica in care leucocitele, plasmocitele, histiocitele si celulele gigant sunt vizibile. Glandele sebacee, nu intregul folicul, pot fi distruse si inlocuite de un tesut cicatrizat.

Clinic : Leziunea esentiala este o papula foliculara rosie, edematoasa, centrata pe un fir de par. Papulele indivduale raman discrete, dar daca foliculii vecini sunt afectati poate sa se asocieze edemul perifolicular, producand placi ridicate, presarate cu pustule, care i-a sugerat aspectul de smochina coapta autorului antic care i-a ales numele de sycosis. In formele obisnuite subacute, leziunile pot fi distribuite neregulat in barba si grupate in special pe buza superioara.

In sycosis lupoid, foliculii sunt distrusi de cicatrizare si papulele si pustulele active marginesc exteriorul in jurul unei cicatrici atrofice. Schimbarile granulomatoase inflamatorii pot da papulelor un aspect lupoid. Procesul incepe de obicei in fata unei urechi si sub barbie si se extinde neregulat in toate directiile.

Diagnostic . Cel mai frecvent diagnostic gresit este, cu siguranta, pseudofoliculita cauzata de firele de par care cresc inauntru. Papulele si pustulele sunt dispuse neregulat pe gat si pe unghiurile falcilor, dar se pot aseza si in cutele pielii.

Sycosis micotic, de obicei, se produce pe barbie si pe obraji. Placa eritematoasa de pustule grupate in aparitie acuta este usor de recunoscut. Diagnosticul este sugerat de contactul pacientului cu vitele si confirmat de examinarea micologica.

Sycosisul lupoid se diagnosticheaza prin prezenta pustuleleor.

4.Foliculul cheloid

Etiologie . Foliculul cheloid este un proces inflamator cronic ce afecteaza foliculii parului de pe ceafa si duce la cicatrizare hipertrofica in papule si placi. Daca evenimentul initial este pseudofoliculita, foliculita bacteriana sau alt proces, exista o predispozitie individuala semnificativa in special in ceea ce priveste gravitatea procesului de cicatrizare.

Patologie . Cea mai frecventa descoperire histologica este tesutul cicatricei hipertrofic si o infiltratie perivasculara in care sunt inglobate plasmocite caresimuleaza sifilisul.

Clinic . Papulele foliculare sau pustulele, adesea in grupuri lineare neregulate se dezvolta pe ceafa, chiar sub linia parului. Faza initiala inflamatorie poate fi neobservata si pacientul poate deveni constient doar de papulele tari, cheloide, care urmeaza foliculitei. Papulele pot ramane discrete sau se pot uni in benzi orizontale sau in placi neregulate.

Hidrosadenita

Definitie . Hidrosadenita supurativa este o boala cronica inflamatorie care recidiveaza, avand originea in foliculul glandei apocrine ce poate deveni cronica datorita extensiei subcutanate.

Etiologia este necunoscuta, insa un lucru este cert, anume ca se produce obstructia ductelor glandelor apocrine, care in marea majoritate a cazurilor se suprainfecteaza, de obicei cu Stafilococul auriu si mai rar cu streptococi, E. coli, Proteus mirabilis sau Pseudomonas aeruginosa.

Patologie . In fazele predistructive, acumulari de cheratina sunt vazute in foliculii glandei apocrine impreuna cu schimbari inflamatorii in jurul glandelor apocrine ale caror ducte pot fi dilatate, cu leucocite. Supuratia se extinde la tesuturile adiacente si subcutanate, unde poate exista o infiltratie celulara inflamatorie cronica implicand histiocite si celule gigant.

Clinic . Hidrosadenita supurativa apare in pielea continand glande apocrine : axilele si regiunea perianala ( genitala, pubina, inghinala ) si zonele perianale, fesele si coapsele superioare sunt principalele locuri.

Comedoanele, adesea poliporoase sunt, de obicei, prezente in pielea afectata sau in jurul acesteia. Pruritul si un disconfort vag pot sa preceada dezvoltarea unuia sau mai multor noduli mici, fermi, subcutanati cu durere si sensibilitate. Daca se extinde subcutanat rezulta o placa intarita. Nodulii inflamatori adesea erup extern, dand nastere la sinusuri cronice cu scurgere intermitenta sau persistenta de fluid constand in exudat seros, sange si puroi in proportii variate. Uneori apare ulceratia si abcesele care inainteaza pot perfora structurile vecine.

Complicatii . Formarea de fistule la uretra, vezica, rect, peritoneu s-a petrecut rar. Sechelele inflamatiei cronice includ anemia, hipoproteinemia, amiloidoza, boala renala, cheratita interstitiala si artropatia periferica si axiala. Carcinomul scuamos, uneori metastatic este o complicatie care apare in special in localizarea hidrosadenitei la nivel perineal.

Diagnosticul diferential se face cu furunculul, furunculul antracoid , boala ghearelor de pisica si, tardiv, cu actinomicoza.