RESTAURAREA CORONARA CU INCRUSTATII

RESTAURAREA
CORONARA CU INCRUSTATII

INCRUSTATIILE

Microproteze folosite in restaurari morfologice si functionale ale coroanelor dentare afectate de procese carioase sau traumatice.

Microprotezele cu dimensiunile cele mai reduse → confectionate in scopul restabilirii morfologiei coronare sau utilizate ca elemente de agregare in restaurari protetice conjuncte.

Reprezinta o alternativa la obturatii.

INCRUSTATIILE – INDICATII:

In zonele laterale se realizeaza din aliaje metalice prin turnare, dupa o prealabila amprentare:

aliaje de aur dentar de 24 K prin aurificatie;

aliaje de aur 916 ‰ pentru cavitati de clasa a III-a si a V-a;

aliaje de aur 833 ‰ pentru leziuni mai intinse coronare;

aliaje seminobile Palliag, Pallidor;

aliaje de Ni-Cr-Co care dau precizie la turnare si rezista la solicitari, dar au adaptabilitate marginala mai deficitara.

In zona frontala se realizeaza din ceramica / compozit sau acrilat (si-au pierdut valoarea).

Avantajele incrustatiilor

Permite o economie de substan a dentara

Permite refacerea morfologiei i func iei dentare

Nu coloreaza esuturile

Uzura i deformare minima

Protec ia cuspizilor periclita i.

Dezavantaje

Exigen a in execu ia clinico-tehnica

Indicatii

in leziuni coronare reduse care nu impun acoperire coronara

la indivizi cariorezisten i i igiena buco-dentara

la din ii laterali

la din ii vitali cu coroane de inal ime medie

in tratamentul disfunc iei ocluzale

Sine de imobilizare in parodontopatii

Sprijin pentru protezele scheletate

Elemente de agregare (retentori) – inlay in inlay

Pentru fixare in tehnica adeziva.

Contraindica ii

In leziuni intinse

Din i devitali

Pacien i ce au cariorezisten a scazuta i igiena deficitara

Din i rota i

In edenta ii intinse ca elemente de agregare

In ocluzii nefunc ionale

La adolescen i (risc de deschidere a camerei pulpare)

Clasificare incrusta iilor

Dupa materialul din care sunt confec ionate:

¯     Metalice

¯     Acrilice

¯     Ceramice

¯     Compozite

¯     Combinate

Dupa aspect:

¯     Fizionomice

¯     Semifizionomice

¯     Nefizionomice

Diferite tipuri de incrustatii

Inlay sau incrustatia intracoronara

Retentia se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incat ea sa fie autoretentiva. Cimentul perfecteaza cooptarea dintre suprafetele cavitatii si a incrustatiei, imbunatatind astfel retentia, dar mai ales impiedicand percolarea fluidelor.

Onlay sau incrustatie extratisulara

In situatia cand restaurarea trebuie sa asigure protectia tesuturilor restante, prin acoperirea suprafetei ocluzale, se realizeaza asa numita incrustatie extratisulara sau onlay. Cea mai frecventa indicatie o constituie leziunile MOD.

Inlay-onlay

Este o restaurare in care se combina in proportii diferite trasaturi ale celor doua tipuri de incrustatii.

Pinledge-urile

Sunt incrustatii cu crampoane, utilizate ca elemente suplimentare de retentie.

Obiective si principii in prepararea cavitatilor pentru incrustatii

oprirea evolutiei afectiunii;

realizarea unei cavitati care sa permita insertia si dezinsertia piesei protetice;

incrustatia sa fie stabila fata de fortele de masticatie;

sa nu pericliteze integritatea tesuturilor dentare si a dintilor vecini;

cavitatea sa fie neretentiva in axul de insertie si retentiva in toate celelalte;

cavitatea se prepara cu peretii usor divergenti 2-4 grade;

cu cat divergenta e mai mare, peretii sa fie mai lungi pentru ca relatia e data de frictiunea dintre peretele cavitatii si incrustatie;

axa de insertie a incrustatiei sa fie perpendiculara pe planul cavitatii care la randul lui sa fie paralel cu planul de ocluzie;

pragul gingival sa fie orizontal si paralel cu planul de ocluzie;

toate muchiile marginale trebuie bizotate

Timpi in pregatirea ai cavitatii

Deschiderea cavitatii si largirea orificiului cu freze diamantate cilindrice sau globulare;

Exereza dentinei alterate (ramolite) pana la dentina sanatoasa – „strigatul dentinar”;

Extensia preventiva – inglobarea fisurilor si fosetelor invecinate, ce intra in categoria zonelor de risc; intinderea pana pe pantele cuspidiene supuse autocuratirii si curatirii artificiale;

Asigurarea retentiei;

Asigurarea rezistentei – sa nu ramana pereti subtiri, prisme nesustinute;

Finisarea marginilor cavitatii – bizotarea cu freze cilindrice fisura in unghi de 45 (incrustatii) sau 35 (la obturatii);

Verificarea cavitatii;

Uscare si degresare.

Prepararea cavitatilor pentru inlay

Cavitatea de clasa I

peretii se preapara usor divergenti (2-4°), cu o lungime corespunzatoare a peretilor cavitatii

axa de insertie trebuie sa fie perpendiculara pe planseul cavitatii,

planseul cavitatii sa fie plan, orizontal si paralel cu suprafata ocluzala

marginile se bizoteaza in unghi de 45°

Cavitatea de clasa aV-a

la incrustatii: forma reniforma, iar baza cavitatii este convexa, cu un unghi usor obtuz

peretii ocluzali si marginali sa fie paraleli,

pentru retentie sa fie cat mai adanca si divergenta cat mai mica a peretilor ocluzal si cervical,

puturi parapulpare la extremitati.

Cavitatea de clasa a II-a

Cavitate compusa: cea mai frecventa, cu o portiune verticala proximala si o portiune ocluzala orizontala:

Cavitatea orizontala se prepara ca cele de    clasa I;

Forma retentiei ocluzale este data de desenul ocluzal – Y, T, F, coada de rindunica;

Cavitatea orizontala este legata de cea verticala prin istm, care trebuie sa fie 1/3 din diametrul ocluzal;

Cavitatea verticala este delimitata de doi pereti verticali (Vestibular si Oral), care sunt divergenti spre ocluzal si spre proximal;

Dimensiunea cavitatii verticale este data de dimensiunea cariei;

Peretele gingival al cavitatii trebuie sa fie orizontal sau usor inclinat spre peretele parapulpar;

Se bizoteaza unghiul de intalnire dintre peretele pulpar si cel parapulpar.

ALEGEREA CULORII LA RESTAURARILE FIZIONOMICE

PRINCIPII IN DETERMINAREA CULORII IN PROTETICA FIXA

In elaborarea restaurarilor protetice o redare exacta a culorii dintilor pierduti nu este posibila

pentru a ajunge totusi la o situatie optima sa vedem cateva sfaturi

suprafata dintilor naturali trebuie sa fie curatata in ziua determinarii culorii si in ziua probei, respectiv a fixarii. Indicatie → igienizare prealabila a dintilor;

determinarea culorii nu se face dupa un tratament dentar prelungit, deoarece suprafetele dentare care nu sunt umezite de saliva sau apa se usuca;

è creste opacitatea dintilor;

umezirea dintilor naturali si a dintelui din cheia de culori è egalizarea structurii de surprafata (a texturii);

determinarea culorii trebuie sa se faca la lumina naturala si comparativ si la lumina artificiala (incandescenta si fluorescenta)

se prefera lumina zilei;

favorabile sunt zilele luminoase (ideal – cer usor innorat, intre orele 10-11 si 14-15);

Soarele puternic de amiaza trebuie evitat la alegerea culorii;

culoarea mediului inconjurator (in special rosul buzelor) influenteaza culoarea dintilor

determinarea trebuie sa se faca cu buzele retractate si relaxate

nuanta rujului si a imbracamintei pot influenta culoarea dintilor

este indicat ca la determinarea culorii sa nu se foloseasca rujul, fardurile si imbacamintea colorata

mediul inconjurator trebuie sa fie neutru din punct de vedere cromatic;

durata de privire → scurta – max. 5 sec., pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului;

dintele din cheie trebuie tinut in aceeasi pozitie cu dintele natural;

atunci cand determinarea culorii se face cu greutate, se utilizeaza mostre confectionate, modificate.

Modificarile, respectiv combinatiile se fac astfel:

dintelui artificial confectionat i se slefuieste coletul;

dintele artificial confectionat are suprafata orala acoperita cu un strat opac de lac de argint.

cavitatea bucala a pacientului sa fie la inaltimea ochilor practicianului;

determinarea culorii se face la inceputul sedintei pentru ca ochii medicului sa fie odihniti;

intre determinari ochii se relaxeaza prin privirea unui obiect albastru;

prin ingustarea fantei palpebrale cantitatea de lumina ce ajunge la celulele cu conuri scade si permite celulelor cu bastonase (localizate la periferie) sa discrimineze stralucirea culorilor;

mostrele se schimba repede;

Caninul → cea mai mare saturatie a nuantei dominante corespunzatoare dintilor naturali

va fi utilizat ca element de referinta in alegerea culorii;

Restaurarea protetica → aspect cat mai natural

sa tineti cont de variatia culorilor pe arcada, astfel:

incisivii superiori au aceeasi saturatie cu premolarii

incisivii inf. - grad mai mic de saturatie decat incisivii sup.

caninii cu 2 grade mai mult decat incisivii superiori;

Greutati in alegerea culorii ?

alegeti culoarea cu saturatia mai scazuta si stralucirea mai crescuta, deoarece saturatia crescuta si stralucirea scazuta dau opacitate restaurarii.

Chei de culori – sistem ideal

Conditii:

sa redea paleta de culori a dintilor naturali;

dintii artificiali din cheie sa fie ordonati in grupe pe tonuri de culori (Hue);

dintii artificiali din cheie sa fie confectionati din acelasi material ca si materialul de placare (polimer, material compozit sau ceramica);

mostra culorii complete sub forma de lama de cutit trebuie sa fie comparabila cu placarea restaurarii;

in cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foitelor trebuie sa se modifice treptat;

daca culoarea aleasa este intre doua probe de culoare, trebuie sa fie posibila obtinerea ei prin amestecarea de parti egale din cele doua culori;

cheia de culori ar trebui sa fie diferita pentru diferitele structuri de suprafata.

Cheia VITA

Cheia de culori de la VITA

pe piata din 1956

cand s-au confectionat primele coroane Jacket din ceramica

in cadrul ei exista 4 grupe de culori

fiecare are 3-5 grade de densitate (include luminozitatea si intensitatea)

Grupele de culori sunt:

A → maroniu-roscat (A1-A2-A3-A3,5-A4);

B → galben-roscat (B1-B2-B3-B4);

C → gri (C1-C2-C3-C4);

D → gri-roscat (D2-D3-D4).

COROANELE MIXTE

Definitie

Sunt microproteze de acoperire

formate dintr-o structura metalica in contact intim cu bontul dentar si o componenta estetica.

Componenta estetica acopera partial sau total structura metalica

Componenta estetica reprezentata de rasini acrilice, mase ceramice preparabile si mase compozite.

Clasificarea coroanelor mixte

I. D.p.d.v. estetic (aspect):

total estetice – componenta nemetalica (estetica) acopera toate fetele structurii metalice;

partial estetice – componenta nemetalica acopera numai zonele vizibile ale structurii metalice.

II. D.p.d.v. al materielului comp. estetice:

metalo-acrilice;

metalo-compozite;

metalo-ceramice.

III. D.p.d.v. AL SISTEMULUI DE FIXARE A COMPONENTEI ESTETICE, la structura metalica:

coroane mixte cu macroretentii (coroane metalo-acrilice);

coroane mixte cu microretentii si conditionare fizico-chimica (coroanele metalo-compozite);

coroanele mixte cu retentie fizico-chimica (coroane metalo-ceramice).

IV. Dupa procedeul de realiz. a componentei fizionomice

sinterizare

polimerizare

termopolimerizare

clasica cu caldura umeda

moderna cu caldura umeda si presiune (Ivomat - Ivoclar)

moderna cu caldura uscata (Pyro-Convector - Ivoclar)

Fotopolimerizare (Dentacolor XS - Kulzer)

Fototermobaropolimerizare (Spectramat, Ivomat - Ivoclar)

V. Dupa procedeul tehnologic de realizare a componentei metalice - schelet rezultat prin:

Turnare → din aliaje nobile / aliaje nenobile / Ti pur / aliaje de Ti

Ambutisare (stantare)

Sinterizare → ex. Heratec Sintertechnik (HERAEUS)

Ambutisare si sinterizare (tehnica foliilor)

Galvanizare

Prin frezare → CAD/CAM-System

Indicatiile coroanelor

In functie de:

Morfologia componentei coronare a dintelui natural

Scopul terapeutic.

In functie de morfologia coronara

Cor. Dent. cu dimensiune axiala si transversala mare → beneficiaza de acoperire cu coroane mixte;

Cor. Dent. indicate pt. acoperire: C, PM, IC sup., fara sa fie exclusi M1.

coroanele incisivilor centrali superiori mult aplatizati V-O, cu ocluzii stranse acoperite, care nu beneficiaza de acoperiri nemetalice.

Scop terapeutic – indicatii:

Pt. restaurarea integritatii coroanelor naturale din zonele vizibile, cu pierderi mari de substanta dentara;

Pt. imobilizarea dintilor mobili in cadrul trat. parodontopatiilor + trat. antiinflamator corespunzator;

Elem. de agregare ale punti lor dentare care restaureaza integritatea arcadei;

dintii in oropozitie; daca sunt acoperiti cu coroane mixte efectul estetic este favorabil fara sacrificii mari de substanta dentara;

elemente protetice, in cadrul tratamentului proprotetic, pentru edentatiile restaurate ajutorul protezelor partiale scheletate.

Frecvent se asociaza cu DCR turnate

Coroanele mixte - Avantaje

insumeaza atat avantajele coroanelor de invelis, cat si pe cele ale coroanelor jacket polimerice sau ceramice.

Avantajul major din care deriva indicatiile

combinarea rezistentei mecanice a coroanelor metalice de invelis cu aspectul fizionomie al coroanelor jacket.

Dezavantajele coroanelor mixte

Prepararea bontului dentar determina indepartarea prin slefuire la nivelul fetei vestibulare si a marginii incizale (fata ocluzala) a unor straturi de substanta dentara mari pentru a fi creat un spatiu suficient structurii metalice si componentei estetice.

Complicatii pulpare datorita slefuirilor (congestii, pulpite, mortificarea, etc.).

Decimentarea de pe bontul dentar.

Slefuirea fetei V, si a celorlalte fete (pt. coroanele total estetice) reduc dimensiunile fetelor de contact dintre microproteza si bontul dentar.

Bonturile dentare cu dimensiuni reduse constituie, pt. aceste microproteze, un element ce participa la insuccesul tratamentului protetic.

Desprinderea componentei estetice.

Accident care nu este exclus la niciuna din coroanele mixte (metalo-acrilice, metalo-compozite, metalo-ceramice).

Accidentul este determinat de neglijenta in activitatii tehnice din laborator (nerespectarea indicatiilor cuprinse in prospectele respective).

Desprinderea elementelor estetice

frecventa la coroanele metalo-acrilice

fixitatea componentei fiind obtinuta numai prin macroretentiile mecanice.

Fisurile, fracturile componentei estetice

Aceste accidente apar inainte sa se pfoduca desprinderea totala.

Coroanele mixte cu componenta estetica din acrilat creeaza la nivelul fetei ocluzale, datorita abraziunii, conditii favorabile disfunctiei ocluzale prin migrarea verticala a dintilor antagonisti (denivelarea planului de ocluzie).

COROANA MIXTA METALO – POLIMERICA (CMMP)

ETAPE CLINICE

examenul clinic pentru cunoasterea starii generale a pacientului si a statusului odonto-parodontal in contextul dg. complex

indicatia de acoperire prin CM

stabilirea planului terapeutic si a tipului de CMMP

prepararea substructur1i organice (abontului dentar) pentru CMMP

Amprentarea cimpului protetic

Protectia provizorie a bontului (bonturilor) preparate

ETAPE DE LABORATOR

Confectionarea modelului

Realizarea machetei componentei metalice cu unul sau- mai multe tipuri de retentii.

Ambalarea.

Tiparul si turnarea componentei metalice.

Dezambalarea. Prelucrarea componentei metalice

Conditionarea componentei metalice la viitoarea interfata cu componentele plastice.

confectionarea fatetei polimerice

Verificarea adaptarii protezei pe model

Prelucrarea finala a CMMP

ETAPE CLINICE

Verificarea adaptarii protezei in cele 3 sfere pe campul protetic

Fixarea provizorie

Cimentarea definitiva

Coroana mixta metalo-acrilica

Are o componenta metalica si una fizionomica.

Componenta metalica poate fi turnata si agregata la bontul coronar

Exista coroane total fizionomice tip Mathe – capa metalica + dispozitiv de retentie (ex. orificii, perie, s.a.)

Aliajele de realizare: seminobile, nobile.

Elementul fizionomic → acril termopoiimerizabil → placheaza suprafata metalica - V la frontalii max. si V-O la mandibulari.

Acrilatul → sub forma de fatete gata prefabricate, fie sub forma de pasta ce se polimerizeaza pe structura metalica.

Necesare sisteme de retentie (ex. perle).

Avantaje:

usor de realizat

sunt ieftine

slefuirile sunt reduse

Dezavantaje:

legatura metal-acrilat e numai mecanica

desprinderea fatetelor vetsibulare

Neprotejat, acrilatul se abrazeaza

apar modificari coloristice

acrilatul este placofil

retentiile pot fi usor vizibile

conicizarea bontului poate atenua indicatiile

Indicatii:

Elemente singulare

Acoperirea leziunilor carioase, traumatice, eroziunilor si discromiilor

Retentori

Contentionarea dintilor parodontotici

Ancorarea protezelor mobilizabile

Dinti oraiizati.

Contraindicatii:

dinti scurti

dinti cu o camera pulpara voluminoasa

dinti cu distructii mari (inainte de reconstituire coronara armata).

Prepararea bontului - aspecte

prag excavat semilunar, rotunjit, lat de 1-1,2 mm si bizotat in zona vestibulara inclusiv fata meziala si distala, iar in rest excavat sau tangential.

Bizotarea si colereta vor fi intratisulare.

Contraindicat ca acrilul sa ajunga in santul gingival

exista la nivelul corpului metalic un prag de sprijin si integrare.

Coroana metalo-plastica

Compozitele pe structuri metalice è coroanele metalo-plastice

Slefuirea pentru coroanele metalo-plastice = cu cea pentru coroanele metalo-ceramice. (vom discuta despre ele)

Daca se prefera placarea doar a fetei V slefuirea = cu cea a coroanelor metalo-acrilice.

S-a pus problema retentiei sau fixarii compozitului pe structurile metalice.

è s-a recurs la macroretentii sau sisteme de legatura chimice in care intervin calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea, gravarea electrolitica si silanizarea)

Macroretentiile = adaos Ia suprafata de retentii prefabricate.

Pot fi din ceara, polimeri sau chiar metal.

Mai exista si retentii in minus è prin sculptarea in structura metalica (macheta trebuie sa fie mai groasa) sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati.

Compozitele = rasini diacrilice (RDC)

in compozitia lor intra

o structura oragnica 15-50 % ce consta in microparticole de baza, monomeri de dilutie, coloranti

Si o componenta anorganica – 50-85 % cuart cristalin, particole de fibra de sticla de marimi diferite (4-30 microni).

RDC avantaje:

realizeaza, legatura chimica cu substratul metalic

nu necesita aliaje speciale

se pot polimeriza in straturi succesive

sunt rezistente la abrazie

manopera de aplicare e simpla

Se pot prepara usor

Coroana mixta metalo-ceramica.
Coroana ceramica integrala.

Indicatiile coroanei jacket ceramice

Fracturi ale marginilor incizale

cand fizionomia si functia nu mai pot fi refacute cu materiale plastice de restaurare coronara.

Leziuni carioase proximale de amploare

care in decursul anilor au fost restaurate de repetate ori cu obturatii.

Discromii ale frontalilor indiferent de etiologie.

Discromii post tratamente endodontale

care nu pot fi rezolvate prin tratamente de albire.

Anomalii de forma si pozitie

care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic.

Imbunatatirea aspectului fizionomic

in special la o serie de profesii (artisti, profesori, avocati), unde metalo-ceramica nu satisface.

Contraindicatiile coroanei jacket ceramice

Pacienti tineri la care camera pulpara fiind voluminoasa exista riscul lezarii pulpei;

La sportivi unde exista riscul fracturarii traumatice a coroanei;

In ocluzii adanci acoperite, deoarece nu se poate asigura suficient spatiu intre bont si dintii antagonisti;

In ocluzii cap la cap care rezulta in urma uzurii marginilor incizale.

Insasi uzura denota exercitarea de forte musculare mari de obicei parafunctionale (bruxism).

in cazul unor rapoarte constitutionale atitudinea poate fi mai nuantata si nu de contraindicatie categorica;

Dintii scurti

contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafete nesustinute de bont;

Dintii frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit conformarea corecta a pragului gingival;

Molarii – contraindicatie pentru coroanele din mase ceramice traditionale care nu rezista la solicitarile functionale din zona laterala a arcadei dentare;

Dintii depulpati trebuiesc restaurati in prealabil sau reconstituiti cu DCR;

Avantaje

neutre biologic

inerte

biocompatibile

pastreaza coloratia in timp

se pot reda nuantele de coloratura dorite

conductibilitate termica redusa

rezistenta la actiunea chimica a mediului bucal

bine glazurate nu sunt placofiie

rezista la presiune.

Dezavantaje

nu rezista la flexiune si tractiune

se produc fisuri interne si externe ce in final duc la fracturarea coroanei

duritate foarte mare (418 unitati Brinell fata de smalt care are 260, dentina 55, Au 833 % - 130)

deci grija la antagonisti

permit retusuri limitate

necesita sacrificii mari de substanta dentara - slefuire amelo-dentinara (smalt + dentina).

Coroana Mixta Metalo-Ceramica

ETAPE CLINICE

examenul clinic pt. cunoasterea starh generale a pacientului si a statusului odonto-parodontal in contextul diagnosticului complex al sistemului stomatognat

indicatia de tratament si stabilirea planului terapeutic.

prepararea structurii organice (a bontului dentar pentru CMMC)

amprenta campului protetic

protectia provizorie a bontului (bonturilor) preparate

ETAPE DE LABORATOR

confectionarea modelului

realizarea machetei componentei metalice

ambalarea. Tiparul si turnarea componentei metalice

dezambalarea. Prelucrarea componentei metalice si conditionarea el in vederea aplicarii straturilor de ceramica

aplicarea si arderea succesiva a straturilor ceramice. prelucrarea componentei fizionomic

verificarea protezei pe model

prelucrarea finala a CMMC

ETAPE CLINICE

verificarea adaptarii protezei pe campul protetic

cimentarea provizorie (daca este cazul)

cimentarea definitiva

Prepararea pentru CMMC (rezumat)

Caracteristicile scheletului metalic al CMMC

capa trebuie sa fie rigida si subtire, maxim 0.3 mm

masa ceramica sa aiba o grosime uniforma si suficienta

trecerea metal-ceramica sa se faca prin unghiuri rotunjite

nu necesita macroretentii

pretinde un prag larg vestibular si cu pozitionare subgingivala

pentru a nu se vedea colereta metalica cei mai bine prag en conge large cu bizotare (deep chamfer).

RESTAURAREA CORONARA PRIN SUBSTITUTIE

Generalitati

Este metoda de mentinere a unor dinti care in alte conditii ar fi extrasi.

Dintii au distructii coronare determinate de evolutia procesului carios, obturatiilor repetate sau prepararii pentru tratamentul endodontic.

In aceste situatii substanta dentara restanta nu confera rezistenta pentru o coroana de invelis si e necesara inlocuirea structurilor coronare pierdute prin microproteze de substitutie.

Coroanele de substitutie din doua parti:

pivotul corono-radicular cu denumiri variabile: dispozitiv corono radicular (DCR), sau reconstituire corono-radicuiara (RCR).

Peste dispozitivul coronar se aplica coroana de invelis ce poate fi metalica-nefizionomica sau fizionomica.

Mentinerea microprotezei pe structurile dentare restante se face prin agregarea unui DCR intr-un lacas preparat de-a lungul canalului radicular.

Indicatiile restaurarii prin substitutie

ca microproteze unitare

in leziuni coronare traumatice extinse in suprafata si profunzime ce nu pot fi rezolvate prin obturatii sau microproteze de invelis sau acoperire

discromii

anomalii de pozitie ce nu se pot rezolva prin tratament ortodontic

distrofii

displazii dentare

Indicatii

anomalii de forma si volum

dinti abrazati de gradul IV, V, cu lungime coronara mai mica de 3 mm si care nu ofera retentie, cand spatiul interocluzal de repaus o permite

ca microproteze de agregare, pe dintii stalpi, incisivi centrali, canini, premolari (la maxilar); canini, premoiari (ia mandibula)

mai des pe dinti monoradiculari.

Contraindicatii

sunt legate de posibilitatea de pregatire a canalului radicular in vederea agregarii dispozitivului radicular

canale radiculare netratate sau obturate incorect

canale inaccesibile datorita obstructiei prin calcificare (denticuii)

anomalii de directie a canalului

canale cu resturi de ace

radacini scurte

grosime redusa a peretilor radiculari

dinii mobili

dinti cu fracturi radiculare

Unele din aceste contraindicatii sunt relative, dupa aplicarea terapiei dintii se pot recupera.

RECONSTITUIRILE CORONO-RADICULARE

Reprezentate de microprotezele realizate in scopul restaurarilor coroanei dentare.

Prezinta doua parti:

partea coronara, care inlocuieste tesuturile coronare

partea radiculara, care patrunde in canalul radicular pentru fixare.

Toate reconstituirile sunt acoperite de coroane.

Clasificarea RCR-urilor

1. Timpul cand sunt obtinute:

imediat (extemporaneu), in cabinet;

tardiv (prin turnarea aliajelor).

2. Metoda utilizata:

in doi timpi: in primul timp este confectionata reconstituirea, in timpul doi este realizata coroana de acoperire;

intr-un singur timp, ambele microproteze (reconstituirea si coroana de acoperire) sunt realizate in laborator pe acelasi model.

3. Dintii pentru care sunt indicate:

monoradiculari;

pluriradiculari.

Incrustatia cu pivot (pinlay):

dupa cimentare pe dinte, nu se impune sa fie acoperita, fiind realizata din aliaje de Au;

adaptarea intima la nivelul marginilor de contact cu preparatia dentara.

Etapele clinice si tehnice in realizarea coroanelor de substitutie

1. Examenul clinic si radiologic

2. Prepararea dintilor

3. Alegerea unui pivot prefabricat sau amprentarea si realizarea lui prin turnare in lab.

4. Cimentarea pivotului

5. Amprentarea pentru coroana de invelis

6. Realizarea in laborator a coroanei

7. Cimentarea coroanei de invelis.

Examenul clinic

se urmareste:

extinderea leziunilor carioase la radacina in suprafata si profunzime

statusul mucoasei in dreptul apexului dintelui

sensibilitatea la percutia in ax, coroborata cu aspectul radiologie

statusul parodontal – inflamatia gingivala sau mobilitatea dentara

raportul cu dintii vecini

prezenta parafunctiilor (bruxismul)

starea de sanatate generala si bucala

Examenul radiologic e cel mai important:

vizualizeaza calitatea tratamentului endodontal

nivelul obturatiei radiculare

prezenta acelor rupte, meselor, a cailor false

prezenta de reactii apicale cronice, cele mai frecvente fiind granuloamele si chistele

prezenta fracturilor radiculare

daca dintii au suferit rezectii apicale

integritatea radiculara

Tehnici de confectionare a RCR (DCR)

RCR realizate imediat, in cabinet, cu:

Pivoti prefabricati din aliaje inoxidabile+Au

Pivoti fibra de sticla

+ Rasini acrilice

+ Ciment glass-ionomer

+ Materiale compozite auto/fotopolimerizabile, etc.

Reconstituiri corono-radiculare realizate prin turnare

Reconstituiri corono-radiculare realizate prin turnare

Tehnica incompleta in doi timpi

in primul timp este realizata RCR-ul (DCRul)

in timpul doi acoperirea

Tehnica completa intr-un singur timp

ambele RCR si coroana de acoperire sunt realizate deodata

Tehnici pentru confectionarea RCRurilor

tehnica directa → macheta este realizata pe dintele preparat, in cavitatea bucala;

tehnica indirecta → macheta este realizata pe model, in laborator. Din cabinet este trimisa amprenta, efectuata cu unul din materialele uzuale preferate de specialist.

Tehnica directa:

Macheta → modelata din ceara (albastra) sau rasini acrilice autopolimerizabile.

RESTAURARILE CORONARE PROVIZORII

Generalitati

Aplicarea unor piese protetice (microproteze / punti) pe dintii preparati

Aplicarea pe o perioada scurta de timp de la slefuire pana la aplicarea lucrarii definitive, pentru a nu lasa tesuturile dentare expuse factorilor iritativi (ex. Schimburile termice – la dintii vitali, etc.).

Rol

Asigura protectie pulpara

Duc la desensibilizare dentinara si evita hiperesezia dentinara

Termoizolare

Refac morfologia dintelui si functiile lui (fizinomie, fonetica si masticatie – partial)

Asigura stabilizarea dintilor

Impiedica migrarea verticala si/sau orizontala

Asigura un timp de relfexie mai iung in precizarea diagnosticului.

Calitati

Culoare apropiata de cea a dintilor naturali

Bine lustruiti ↔ impiedica retentia placii si a permite igenizarea corespunzatoare

Sa fie retentive si stabile pe bont

Sa aiba rezistenta mecanica si sa nu se fractureze la solicitari

Sa poata fi cimentate si decimentate usor

Tehnici de obtinere a coroanelor provizorii

Metoda – imaginata din dorinta de a rezolva o urgenta in stoma

Din coroane fabricate

Implica utilizarea unor coroane prefabricate cu forme, volume si culori variate, din care sa se aleaga cea potrivita.

Dupa adaptare cervicala, incizala si proximala se introduce cu pasta de rasina acrilica autopolimerizabila / cimentare provizorie, pe bontul dentar. Are caracter provizoriu.

Din coroane realizate externporaneu

Inainte de preparatia dintilor se amprenteaza campul cu mase elastice (silicon chit).

Dupa slefuirea dintelui, in interiorul amprentei se introdusa pasta de acrilat, dupa care este asezata pe campul protetic peste dintii preparati.

Exteriorul coroanei este modelat de impresiunea amprentei, interiorul coroanei este adaptat la bontul dentar.

Coroanele prefabricate

din policarbonat sunt in seturi

se adapteaza la bont (mezio-distal si cervico-incizal)

daca nu exista o adaptare perfecta se face captusirea ei cu acrilat autopolimerizabil cu bontul izolat cu lac sau ulei de parafina. Se scoate de pe bont, se indeparteaza excesele, se finiseaza, se lustruieste si se cimenteaza provizoriu

Coroanele confectionate

Pt. realizarea lor se folosesc rasini sintetice neiritante pentru pulpa si parodontiu

Trebuie sa aiba stabilitate volumetrica si culoare acceptabila.

Rasini utilizate:

polimetilmetacrilatul auto- sau termopolimerizabil

derivati etil-iminici (metoda Scutan)

compozitele ce pot fi diacrilice sau fotopolinierizabile.

Conformatoarele sunt date de amprenta propriu-zisa. Se ia amprenta, se introduce materialul pt. coroana in amprenta, dupa slefuirea bontului, se aplica amprenta cu material pe bontul slefuit si ia natere coroana provizorie.

Realizate si indirect, in laborator pe modelul de lucru.

ADAPTAREA MICROPROTEZEI

Multiplele faze clinice si tehnice includ erori care insumate dau neconcordante intre adaptarea microprotezei pe model si cea din gura pacientului.

Controlul adaptarii

Adaptarea extraorala

Adaptarea intraorala

Adaptarea marginala

Adaptarea ocluzala

Adaptarea extraorala

o face piesa protetica pe model cand se verifica:

ca modelul sa fie integru

modelul sa redea fidelitatea campului protetic si morfologia

raportul dintre marginile microprotezei si zona terminala a preparatiei.

zonele de contact proximale

convexitatile dintilor

ambrazuriie

raporturile ocluzale cu antagonistii inclusiv relieful ocluzal al piesei protetice

Cu piesa detasata de pe model se controleaza:

Suprafata nelustruita

Se evidentiaza neregularitati

Excese

Minusuri

Porozitati

Perforatii

Adaptarea intraorala

faza clinica precedata de indepartarea coroanelor provizorii si a materialului de cimentare (daca exista).

Se curata bontul de incarcatura microbiana, se insera coroana pe bont, in axul lui cu o usoara presiune digitala.

Cand se observa o dificultate la insertie se impune controlul adaptarii proximale si interioare.

Daca dupa corectarea acelor defecte tot prinde coroana inseamna ca exista retentii interioare.

Se verifica cu ajutorul unor indicatori (fisch) ce releva interferentele dento-protetice.

Indicatorii = spray-uri colorate, pudre colorate, material de amprenta siliconat sau foita de indigo / ceara moale.

Dupa evidentierea acestor interferente se slefuieste din coroana cu grija si se foloseste conpasul cu care se determina grosimea.

Adaptarea marginala

1. Adaptarea supragingivala

la preparatiile de tip onlay, coroane partiale cand trebuie sa existe o zona perfect adaptata rara hiatus dento-protetic.

2. Adaptarea subgingivala

data de preparatiile fara prag si care au doua aspecte – axiala si transversala.

D.p.d.v. axial exista coroana scurta sau lunga.

D.p.d.v. transversal exista coroana stramta sau larga.

Daca e prea lunga se scurteaza si se probeaza din nou, semnul penetratiei gingiei e ischemia papilei (gingiei) si senzatia de rezistenta elastica.

Daca e prea scurta se reface microproteza.

Ischemia gingivala e data si de coroanele prea largi si prea groase.

Adaptarea ocluzala

Microproteza trebuie sa aiba fata ocluzala cu relieful corespunzator antagonistilor

sa realizeze contacte stabile, fara contacte premature si interferente.

Daca s-a facut echilibrarea ocluzala inainte de adaptarea microprotezei è orice interferenta sau contact e dat de microproteza

Apar interferente cand microproteza e mai inalta (supraocluzie)

se depisteaza cu hartie de articulatie ce marcheaza zonele de supraocluzie.

Se poate reduce din coroana, sau bont pentru a ajunge Ia ocluzia normala.

CIMENTAREA MICROPROTEZEI

Definitii

Reprezinta agregarea finala a microprotezei pe dinte.

Are rol in perfectarea retentiei primare prin adaosul unei retentii suplimenatre secundare = cimentul, si care realizeaza o legatura fixa intre componenta organica (preparatia dentara) si componenta artificiala (microproteza).

Cimentarea este sigilarea sau inchiderea etansa a spatiului micronic, ce ia nastere intre suprafata dentara si cea coronara, cu materiale (cimenturi dentare) care initial sunt fluide si ulterior se intaresc (dupa Bratu).

Microprotezele singulare nu se cimenteaza provizoriu → se pot deforma /fractura/ nu se mai pot indeparta decat dupa un timp indelungat/se pot inghiti.

Cimenatrea provizorie

cu ZOE

cu ZOE si vaselina sau ulei de parafina cand e un bont mai lung

cu ciment provizoriu – Scutabont, Tempbont

Cimentarea definitiva

Se realizeaza cu materiale ce trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:

sa fie biologic acceptate

sa nu se dizolve in contact cu fluidele bucale

sa asigure adezivitaie

sa reziste la solicitarile mecanice

sa aiba capacitatea de a se intinde in straturi subtiri (filmul cimentului dentar)

sa aiba efect carioprofilactic

sa se manipuleze usor (timp de lucru si priza)

Clasificarea cimenturilor

In functie de structura chimica

1. Cimenturi minerale pudra+lichid

cimentul fosfat de zinc

cimentul silico-fosfatic

cimentul fosfat cu adaos de Cu care are rezistenta mecanica mai mare dar au efect nociv asupra pulpei.

cimentul hidrofosfat de zinc are o mare sensibilitate ia umezeala si
temperatura si realizeaza o protectie dentinara.

2. Cimenturi cu liant organic (mineral-organice):

cimentul zinc-oxid-eugenol ZOE (chelatare)

EBA este un ZOE modificat armat cu polimeri

cimentul pe baza de policarboxilati de zinc

cimentul ionomer de sticla.

3. Cimenturi organice

rasini si adeziv – ciano-acrilatele

Poliacrilice – polimetacrilatul BIS-GMA.

Tehnica cimentarii definitive

Pregatirea microprotezei

degresare (ex. Alcool)

uscare

memorizarea pozitiei coroanei pe dinte si axul de insertie

putem face dispunerea coroanelor in ordinea cimentarii.

Pregatirea dintelui:

indepartarea coroanelor provizorii si a cimetuiui

curatirea dintelui cu protejarea gingiei (sangereaza)

izolarea dintelui

folosirea aspiratorului

introducerea unui fir de bumbac in sant pentru drenarea secretiilor

degresarea dintelui (ex. neofalina, apa oxigenata 3%)

uscarea (jetul de aer se aplica tangential, eventual aer caldut)

Prepararea cimentului – dupa recomandarea producatorului

Coroanele se umecteaza cu ciment.

Insertia se face in ax cu presiune digitala moderata urmata de presiune ocluzala cu rulou.

Aprecierea – inspectie sau prin simtul ocluzal (o simte mai inalta sau ca inainte).

Accidente

Durerea de tip pulpitic ↔ slefuire necontrolata, proiectarea jetului de aer direct pe dinte

evolutia poate fi spre retrocedare sau spre necroza pulpara

Inflamatia parodonatala → datorita supraconturarii coroanelor

Mobilitate dentara → se indeparteaza coroana.

Incidente

Decimentarea

Perforarea coroanei

Fracturarea coroanelor (acrilice / ceramice)

Uzura fatetelor

Fracturarea fatetelor

Modificari de culoare

Fracturarea DCR.

Cauze

calitatea precara a materialelor

deficiente clinice - slefuiri excesive cu conicizari sau insuficiente

cimentari deficitare (fara uscare)

pregatire preprotetica incorecta si malocluzii

nerespectarea instructiunilor medicului.

Reparatii posibile

coroana perforata se obtureaza folosind compozit sau amalgam

fatetele desprinse se fixeaza de ex. cu Duracril

fatetele pierdute se refac cu compozit sau indirect in laborator

recimentare, s.a.