TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

ETAPELE CLINICO - TEHNICE

Proteza partiala acrilica este obtinuta dupa parcurgerea unui numar de etape de laborator realizate de tehnicianul dentar.

Succesiunea etapelor clinico - tehnice necesare obtinerii protezelor partiale este urmatoarea :

Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de tratament (etapa clinica ).

Amprentarea campului protetic (etapa clinica).

A.         Amprentarea preliminara

B.          Amprenta functionala.

Turnarea modelului (etapa tehnica).

A.     Modelul preliminar

B.     Confectionarea portamprentei (lingurii ) individuale (etapa tehnica ).

C.     Turnarea modelului de lucru (etapa tehnica )

Confectionarea sabloanelor de ocluzie (etapa tehnica ).

Determinarea relatiilor intermaxilare si a reperelor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali ( etapa clinica ).

Fixarea modelelor in ocluzor sau articulator (etapa tehnica ).

Realizarea machetei protezei partiale (etapa tehnica).

Probe machetei in cavitatea bucala (etapa clinica ).

Confectionarea machetei preliminare a protezei partiale.

Confectionarea machetei definitive ( etapa tehnica ).

Confectionarea tiparului (etapa tehnica).

Confectionarea bazei acrilice a protezei. Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea lui (etapa tehnica ).

Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei (etapa tehnica).

Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic (etapa clinica ).

1.Examenul clinic

Examenul clinic culege datele subiective si obiective privitoare la starea de edentatie. Examenul clinic obiectiv se axeaza pe examenul complet al aparatului dento - maxilar si pe cel al campului protetic. Este completat cu examenul radiografiilor si studiul modelelor documentare.

2.Amprenta campului protetic

Amprenta este reproducera in negativ a elementelor anatomice ale campului protetic. Este efectuata de medic cu materiale in stare plastica depuse in linguri (portamprente ) speciale care se introduc in cavitatea bucala pentru amprentarea campului protetic. Materialele de amprenta curent utilizate sunt cele elastice de tipul : alginatelor, siliconilor, si thiocauciucurilor.

A.   Amprenta preliminara

In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale elastice (alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale campului protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta standard care are forma aproximativa a campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata pentru turnarea modele preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta portamprenta (lingura) individuala.

B.   Amprenta functionala ( definitiva )

Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de sprijin si cea periferica de extindere marginala ).

De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii modelului de lucru, amprenta definitiva este examinata si trebuie sa prezinte urmatoarele carecteristici :

¾  suprafata amprentei sa prezinte un aspect neted, fara depresiuni

¾  amprenta sa reproduca toate elementele campului protetic (dinti restanti, creste alveolare, bolta palatina, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi).

¾  marginile sa prezinte impresiunile lasate de frenuri si bride.

¾  grosimea marginilor amprentei sa fie proportionala cu cea a fundului de sac vestibular, respectiv lingual.

¾  materialul de amprenta sa fie uniform repartizat pe suprafata amprentei.

¾  se verifica timpul trecut de la amprentare, amprentele din alginat dupa 15 - 30 minute se deformeaza pierzind apa din compozitie.

Fig. 1 AMPRENTA CAMPULUI PROTETIC

TURNAREA MODELULUI

Turnarea modelului este precedata de igienizarea amprentei (spalarea sub jet de apa) de urmele de saliva si de sange. Se reduc cu foarfeca marginile balante aleamprentei, care depasesc limitele campului protetic.

Modelul este reproducerea pozitiva a campului protetic, obtinut prin turnarea ghipsului fluid in impresiunile amprentei. Pentru obtinerea protezei partiale acrilice se utilizeaza doua tipuri de modele :

preliminari - este turnat intr-o amprenta preliminara luata in portam-prenta (lingura ) standard;

de lucru sau functional - este turnat intr-o amprenta functionala luata in portamprenta (lingura) individual.

A.             MODELUL PRELIMINAR

Se toarna din ghips obisnuit si este utilizat pentru obtinerea portam - prentei (lingurii) individuale.

Metoda de obtinere

Dupa igienizarea amprentei se prepara ghipsul de consistenta fluida intr - un bol de cauciuc si se depune in amprenta sub vibrare. Amprenta se vibreaza manual sau pe masa vibratorie, ghipsul fiind dirijat in toate detaliile, astfel evitandu - se formarea bulelor de aer in masa ghipsulu. Dupa ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din ghipsul ramas se depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai vascos) proportionala ca latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se introduce amprenta paralela cu planul mesei si cu linguri standard in sus si se modeleaza soclul modelului.

Fig.2 Modelul preliminar

B.   CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE

Portamprenta (lingura) individuala este suportul rigid in care se aplica materialul pentru amprenta functionala sau definitiva a campului protetic. Este realizata pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil prin trasare cu creionul.

Materiale : se obtin din placa de baza, acrilat autopolimerizabil (materiale frecvent utilizate) si foarte rar din acrilat termopolimerizabil si polistiren.

Metode de obtinere

Operatiunile efectuate se desfasoara in urmatoarea ordine :

¾  trasarea limitelor campului protetic cu creionul

¾  pregatirea dintilor restanti si a campului protetic pentru distantarea linguri

¾  izolarea modelului 5 - 10 in apa

¾  modelarea si adaptarea placii de baza - modelul este acoperit cu o placa de baza, care este plastificata la flacara becului Bunsen.

¾  aplicarea accesorilor - intariturile, manerul si butonii de presiune

¾  prelucrarea lingurii : dupa indepartarea de pe model, lingura se prelucreaza marginal cu freze de acrilat, pentru ca lingura sa ocoleasca frenurile si bridele in momentul amprentarii.

Fig.3 Lingura individuala

C.   COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU

(FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)

Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din ghipsuri dure, rezistente, tip Moldano.

Etapele turnarii modelului de lucru

¾  igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa rece pentru indepartarea salivei si a urmelor de sange.

¾  prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va respecta strict pentru a nu diminua rezistenta mecanica a modelului,

¾  amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de ghips fluid este depusa in centrul amprentei.

¾  priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se depune pentru priza amprenta umpluta cu ghips dur (primul timp) cind soclul modelului este realizat din ghips obisnuit.

¾  indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua ghipsuri. Operatia este denumita demulare.

Fig.4 MODELUL FUNCTIONAL (DEFINITIV)

4.CONFECTIONAREA SALONULUI DE OCLUZIE

Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ,necesara medicului pentru determinarea rapoartelor intermaxilare.Este realizat in laborator pe modelul de lucru.Reproduce aproximativ baza protezei si arcada dentara artificiala.

Partile componente ale sablonului de ocluzie sunt:

a)    baza sablonului si b)bordura de ocluzie

a)    Baza sablonului

Este obtinuta din placa de baza sau acrilat autopolimerizabil.

Metoda de obtinere

Operatiunile prin care se obtine sablonul de ocluzie se desfasoara in urmatoarele succesiune:

¾  trasarea limitelor bazei sablonului la nivelul crestelor edentate si a dintilor restanti

¾  izolarea modelului in apa 3 -5 minute

¾  adaptarea si modelarea placii de baza - placa de baza se aplica pe model ,este plastificata cu flacara becului Bunsen si apoi adaptata prin presiuni digitale pina la obtinerea unui contact intim cu model.Surplusul de placa este sectionat cu foarfeca in limitele trasate pe model.Se adapteaza intim baza sablonului prin incalziri repetate.

b)Bordurile de ocluzie

Se modeleaza frecvent din ceara roz , conformat paralelipipedic cu laturile de cca 15 mm.Sunt fixate cu ceara de lipit pe baza sablonului.

Caracterizarea sabloanelor de ocluzie

¾  baza sabloanelor va acoperi in totalitate suprafata campului protetic, fara a depasi zona de mucoasa pasiv-mobila

¾  baza sabloanelor va fi perfect adaptata pe model, incit sa nu basculeze

¾  indepartarea si reaplicarea pe model sa se realizeze fara dificultati

¾  baza sabloanelor va avea o grosime de 1,5 - 2 mm.Pentru a rezista in timpul determinarii rapoartelor intermaxilare

¾  marginile sabloanelor vor fi prelucrate si vor prezenta incizuri in dreptul bridelor si frenurilor pentru a nu leza aceste formatiuni.

Fig.5 SABLONUL DE OCLUZIE

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE

Inregistrarea relatiilor mandibulo-maxilare este o etapa clinica,in care se depisteaza pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar (relatia centrica si dimensiunea verticala de ocluzie).Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie , medicul inregistreaza aceste pozitii intraorale si le transfera pe ocluzor sau articulator prin fixare modelelor in aceste pozitii.

A.RELATIILE INTERMAXILARE SI OCLUZALE

Pe sabloanele de ocluzie , medicul traseaza reperele necesare alegerii si montarii artificiali.

¾  linia mediana- corespunde liniei mediane a fetei sau filtrulut buzei

¾  liniile caninilor- corespund comisiunilor bucale

¾  linia surasului - corespunde nivelului pana unde se ridica buza superioara cand pacientul zambeste

Fig.6 SABLONUL DE OCLUZIE DUPA DETERMINAREA RELATIEI INTERMAXILARE

FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOR SAU ARTICULATOR

Sabloanele de ocluzie utilizate de medic pentru inregistrarea rapoartelor intermaxilare sunt pozitionate impreuna cu modelele de lucru si solidarizate de medic. Acest ansamblu este trimis in laborator si montat in ocluzor sau articulator.

Fixarea modelelor in ocluzoare sau articulatoare conserva pozitiile fundamentale intermaxilare: relatia centrica, pozitia de intercuspidare maxima si dimensiunea verticala de ocluzie a etajului inferior al fetei. Aceste repere sunt necesare pe toata durata etapelor pentru realizare viitoarei proteze.

A.OCLUZOARELE

Sunt instrumente formate din doua brate unite printr-o articulatie in forma balama. Articulatia permite efectuarea miscarii fundamentale de inchidere si deschidere a mandibulei.

Descrierea ocluzorului

Ocluzorul este format din urmatoarele componente:

¾  bratul superior

¾  bratul inferior

¾  axul balama

¾  surubul de fixare

PREGATIREA MODELELOR PENTRU MONTAREA IN OCLUZOR

Pregatirea modelelor pentru fixarea lor in ocluzor este o etapa indispensabila:

¾  modelele initiale au soclul voluminos, inalt sau lat tehnicianul va interveni modelandu-le la dimensiuni ce vor usura plasarea lor intre bratele ocluzoarelor, aproximativ 15 mm

¾  gravarea soclului cu santuri longitudinale si transversale pentru a favoriza aderenta ghipsului utilizat la fixarea modelelor

TEHNICA FIXARII MODELELOR IN OCLUZOR

Fixarea modelelor se efectueaza in urmatoarele etape:

¾  se izoleaza modelel in apa (2-3 min.)

¾  modelel solidarizate cu bete chibrit se introduc intre cele doua ramuri ale ocluzorului cu partea distala spre balama

¾  ghipsarea modelului inferior - se prepara ghipsul si se aplica o cantitate mica pe o coala de hartie in care se introduce bratul ocluzorului. O noua cantitate de ghips acopera orificiile retentive ale bratului inferior peste care se aseaza modelul inferior

¾  ghipsarea modelului superior - dupa priza ghipsului utilizat la fixarea bratului inferior, se prepara ghips si se aplica pe soclul modelului superior. Bratul superior al ocluzorului este coborat pana face contact cu modelul, apoi cu o noua cantitate de ghips se fixeaza bratul de modelul superior si se fasoneaza in forma de calota.

Fixarea modelelor se va realiza rapid, pentru a evita priza ghipsului inaintea de terminarea acestei etape. Dupa priza ghipsului, ocluzorul cu modelele fixate se ridica de pe masa de lucru, surubul distantier este curatat de ghips si se definitiveaza fasonarea modelelor.

Fig.7.FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOR

CONFECTIONAREA MACHETEI PRELIMINARE A PROTEZEI PARTIALE

Dupa montarea modelelor in ocluzor sau articulator tehnicianul dentar trebuie:

¾  sa analizeze indicatiile primite din cabinet privitoare la alegerea si montarea dintilor artificiali

¾  sa confectioneze macheta preliminara a protezei partiale

A.ANALIZA INDICATIILOR MEDICULUI

a. Alegerea dintilor artificiali

In fisa de laborator sunt consemnate date privind:

¾  culoarea dintilor artificiali

¾  forma si volumul dintilor arificiali sunt consemnate in fisa dar reies si din analiza modelului

¾  gradul de cuspidare a dintilor laterali

¾  artificii de montare: diastema, treme, incalecari, rotiri, anomalii de culoare, forme de uzura, microproteze etc.

¾  materialul dintilor artificiali: acrilat sau ceramica

b.    Pozitionarea dintilor artificaiali

In edentatia partiala, pozitionarea dintilor artificiali este usurata sau ingreunata de prezenta dintilor restanti pe arcada.

Pentru edentatiile reduse sau de grup din regiunea frontala, chiar daca tehnicianul nu primeste nici o indicatie in fisa, dintii restanti si cei antagonisti sunt criteriile cele mai obiective pentru pozitionarea dintilor artificiali.

Cand lipseste intregul grup frontal, mai ales la maxilar, ca si in edentatii extinse sau subtotale, tehnicianul primeste prin intermediul sabloanelor urmatoare:

¾  curbura vestibulare a bordurii superioare de ocluzie

¾  linia mediana unde se vor intalniia fetele meziale ale incisiviilor centrali superiori

¾  liniile caninilor(comisurale) la nivelul carora se monteaza cuspidul caninului

¾  in privinta artificiilor de montare, poate primi indicatii sau spatiul de pe model impune montarea cu spatieri, diastema si treme sau cu inghesuiri

c.     Elemente de stabilizare

Protezele partiale acrilice sunt stabilizate si mentinute pe campul protetic cu ajutorul crosetelor din sarma.

Alegerea si proiectarea crosetelor este efectuata de medic in colaborare cu tehnicianul dentar , asociind datele clinice cu cele observate direct pe model. Crosetele sunt proiectate pentru fiecare dinte stalpi in functie de:

¾  valoarea parodontala a dintilor limitanti

¾  pozitia dintelui stalpi, in zona frontala sau laterala

¾  tipul de edentatie si marimea ei

Fig.8.CONFECTIONAREA MACHETEI PRELIMINARE A PROTEZEI PARTIALE

B.MACHETA PRELIMINARA

PROBA MACHETEI IN CAVITATEA BUCALA

Este o etapa clinica in care medicul verifica daca datele si reperele transmise laboratorului au contribuit la alegerea si montarea corecta a dintilor artificiali.

In primul timp, macheta este examinata pe model:

¾  se controleaza contactele dento-dentare care trebuie sa corespunda cu cele existente in cavitatea bucala

¾  montarea dintilor frontali refac curba vestibulara si nivelul planul de ocluzie

¾  montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei alveolare

¾  refacerea corecta a unitatilor de masticatie

¾  forma si volumul dintilor artificiali sa fie in concordanta cu a dintilor restanti

In timpul doi, macheta este inserata in cavitatea bucala si se examineaza:

¾  ocluzia, contactele dento-dentare in relatie centrica si miscarile functionale ale mandibulei

¾  restaurarea fizionomiei in edentatia frontala, coincidenta liniei mediane si nivelul planului de ocluzie

¾  culoarea, forma, marimea dintilor artificiale in relatiile cu dintii restanti

Fig.9.MACHETA DIN CEARA LA PROBA EI IN CAVITATEA BUCALA

CONFECTIONAREA MACHETEI DEFINITIVE

Aceasta etapa tehnica cuprinde definitivarea machetei preliminiare care in urma manoperelor executate de tehnicianul dentar, devine macheta definitiva ce urmeaza a fi ambalat.

MODELAREA FINALA A MACHETEI

Modelarea finala a machetei urmareste cateva obiective: fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica si stabilizator.

CONFECTIONAREA TIPARULUI

Tiparul este o cavitate situata in interiorul materialului de ambalat, care reproduce volumul si forma machetei protezei partiale. Confectionarea tiparului este o etapa de laborator care cuprinde urmatoarele operationali:

A.Pregatirea machetei pentru ambalare

Macheta protezei partiale acrilice se ambaleaza in ghips depus in conformatoare speciale

. Inainte de ambalare modelul si macheta sunt pregatite astfel:

¾  modelul cu macheta se indeparteaza din ocluzor sau articulator

¾  modelul este introdus in conformator, iar daca este prea voluminos, se reduce din soclu, pentru a patrunde in cuveta

¾  macheta este solidarizata de model prin lipire cu ceara

B.Ambalarea machetei

Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat

a)    Ambalarea directa (cu val)

Indicatiile metodei:

¾  in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant vestibular

¾  in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple

Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.

Avantajele metodei - pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se modifica.

¾  nu se produc inaltari de ocluzie

Dezavantajele metodei:

¾  realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)

¾  indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu dificultate

¾  pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica

¾  valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale cuvetei

Tehnica de ambalare

¾  reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei

¾  se alege o cuveta metalica

¾  modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.

¾  se prepara ghips de consistenta fluida

¾  se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)

¾  se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, precum si segmentele dentare ale crosetelor.

¾  se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima parte a cuvetei

¾  asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica sau hidraulica.

b)      Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei: - metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate formele de edentatie partiala.

Caracteristica metodei - dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:

¾              modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

¾  tehnica este relativ usor de realizat

¾  dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi repusi cu usurinta la locul lor

¾  indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati

¾  introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina repartizarea pastei acrilice in tipar

Dezavantajele metodei

Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei in presa.

Tehnica de ambalare

¾  modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

¾  prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei

¾  introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se acopera cu ghips

¾  modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa nu prezinta zone retentive

¾  in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda precedenta

c)      Ambalare mixta

Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise

Indicatii

Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale (proalveolie)

Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului

Avantajele metodei

¾  dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita ½Valului½ de ghips

¾  acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare

Dezavantajul metodei

¾  executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata

Tehnica de ambalare

¾  dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta

¾  modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)

¾  se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei

¾  se introduc modelul si macheta in pasta de ghips

¾  se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime din fata orala a dintilor frontali

¾  se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)

¾  se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in presa

C.   INDEPARTAREA CERII DIN MATERIALUL DE AMBALAT

In urma indepartarii cerii din materialul de ambalat se obtine tiparul protezei partiale. Procedeul tehnic de indepartare a cerii este in functie de metoda de ambalare:

¾  Metoda directa sau cu val - cuveta este depusa pe un suport metalic si introdusa in apa incalzita la 100°C pentru 5-6 min. Cuveta se scoate din apa, ceara machetei se plastifieaza si se deschid cele doua jumatati cu o spatula mare. Resturile de ceara sunt indepartate prin spalare cu apa fiarta, proiectata sub forma de jet pe suprafata ghipsului.

¾  Metoda indirecta fara val - procedeul tehnic este asemanator

Fig.10.AMBALAREA DIRECTA (½CU VAL½) - CELE 2 JUMATATI ALE TIPARULUI

D.  IZOLAREA TIPARULUI

Izolarea tiparului consta din aplicarea unei pelicule izolatoare de substante algine pe peretii tiparului. Scopul este acela ca pasta acrilica introdusa in tipar sa nu adere de ghipsul tiparului.

Obiectivele izolarii tiparului :

¾  tiparul va avea o suprafata neteda

¾  pelicula izolatoare va fi aplicata in mai multe straturi pentru a inhiba unirea fizica dintre ghipsul tiparului si rasina acrilica

¾  dezambalarea protezei din tipar se realizeaza fara dificultati prin izolarea de ghipsul tiparului.

Metoda de izolare cu substante alginice

Substanta izolatoare (Izodent Pecticol ) se aplica cu pensula in straturi succesive. Aplicarea intereseaza toata suprafata tiparului, inclusiv zonele invecinate. Se evita aplicarea substantei izolatoare pe dintii artificiali, pentru a se favoriza fixarea chimica a acestora de baza protezei. Pentru o izolare corespunzatoare se aplica 2 - 3 straturi de solutie alginica la intervale de 5 min. si numai dupa ce stratul anterior a devenit pelicula aderanta.

Metoda de izolare cu materiale siliconate. Se utilizeaza siliconi fluizi speciali tip Dentaflex Lac.

CONFECTIONAREA BAZEI ACRILICE A PROTEZEI

Forma si dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectata de medic pe modelul de lucru sunt reproduse fidel, in negativ, de forma si dimensiunile tiparului. Baza protezei (sei+placa protetica) se obtine din rasini acrilice special cu denumiri comerciale diferite : Romacryl (Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer ( Germania ).

Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul ( Cehia ) , care prezinta mai multe nuante coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent si cu A, B, C pentru nuante roz. Aceste nuante se asociaza pentu obtinerea unei culori a bazei asemanatoare cu cea mucoasei bucale stabilita cu ajutorul unei chei de culori.

A.   Prepararea acrilatului

Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau polistiren. Pentru o proteza maxilara cantitatea medie de polimer (pulbere) este cca 18 g. Protezele mandibulare au dimensiuni mai mici si cantitatea de polimer va fi mai mica.

Prepararea propriu-zisa. In goden, peste polimer se picura lichidul (monomerul) cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer - monomer pentru Romacryl si Superacryl este 2/1 (doua parti pulbere si o parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca pulberele roz cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed. Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute, pasta fluida devine viscoasa, curge, este lipicioasa si tras in fire.

In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima faza, devine modelabila si poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii izolati cu solutii alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou si se introduce in tipar deasupra dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele pe baza acestora. Din restul de acrilat se modeleaza o placuta, care se va aplica pe bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei aveolara inferioare in functie de proteza aflata in executie : maxilara sau mandibulara.

Peste acrilatul introdus in tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele doua parti ale tiparului. Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar surplusul de acrilat sa fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza dispunerea acrilatului in tipar, pasta acrilica in excess este sectionata, indepartata iar in zonele unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.

Partile componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa pentru 5 minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel metalic, prevazut cu un surub.

C.Polimerizarea

Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil (pasta acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si nedeformabila.

Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23°C

¾  in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65°C. Aceasta temperatura se mentine constant 60 minute.

¾  se ridica progresiv temperatura apei la 100°C, tot in 30 minute. Tiparul se mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.

Caracteristicile polimerizarii

¾  mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60°C este necesara pentru ca in acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul

¾  este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura (exoterma) de 30-40 °C

¾  incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80°C) cumulata cu reactia exoterma (30-40°C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3°C. Rezultatul final al polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze poroase la nivelul zonelor mai groase ale bazei acrilice. Aceste proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile protetice, seile protezelor)

DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI LUSTRUIREA PROTEZEI

Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea urmelor de ghips indepartarea excesului de rasina acrilica redarea morfologiei externe a bazei protetice, lustruirea finala.

A.Dezambalarea

Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin care se elibereaza proteza din materialul din ambalaj.

Dezambalarea protezei din tiparul cu ½val½

Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a polimerizat, deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului. Partea a doua a tiparului in momentul deschiderii cuvetei, nu va exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea protezei din tipar se realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se dintii, crosetele si marginile protezei.

Dezambalarea protezei din tiparul fara ½val½

Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea cuvetei, proteza poate fi fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua parte. Deschiderea cuvetei se va realiza lent. Indepartarea protezei din masa de ghips este obtinuta ca si la tiparul cu val, prin sectionarea ghipsului cu spatula.

Dezambalarea protezei din tiparul mixt

Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete, proteza se poate fractura deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale tiparului. Pentru evitarea fracturarii protezei nu se deschide cuveta, se va detasa capacul cuvetei si ghipsul tiparului este sectionat intr-o extremitate.

Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea ghipsului cu ferastraul special.

B.Curatarea protezei

In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de ghips aderent. Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.

Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips restant.

Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se realizeaza prin introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.

C.Examinarea protezei polimerizate

Se verifica:

¾  daca baza protezei este completa sau incompleta datorita cantitatii insuficiente a acrilatului introdus in tipar

¾  daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari de pozitie

¾  daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale deformari ale segmentelor elastice

¾  daca exista zone de fisuri in baza protezei

¾  daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de acrilat datorate deteriorarii modelului in timpul presarii

D.Netezirea protezei

Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata externa in zonele marginale exces de acrilat. Acest surplus de acrilat este indepartat prin frezare cu frezele de acrilat, netezirea realizandu-se cu pietre montate sau montate pe un mandrin.

Prelucrarea in zona coletelor dentare si a spatiilor interdentare se realizeaza cu freze cilindrice, sferice sau tronconice de dimensiuni mici.

Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi de glaspapir.

E.Lustruirea protezei

Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de lustruit si a materialelor abrazive.

Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si puful de bumbac.

Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.

Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva. Filtzul conic se actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.

Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva. Lustruirea cu peria intereseaza atat suprafata externa a protezei cat si dintii artificiali. Pentru lustruirea finala se utilizeaza puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.

In timpul lustruirii motorul este actionat cu viteza de 3000 rotatii pe minut.

INSERTIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

Insertia protezei partiale acrilice pe campul protetic reprezinta ultima faza si este o faza clinica.

Fig.11.PROTEZA FINALA

CONCLUZIE

Proteza partiala mobilizabila confectionata din acrilat este o lucrare protetica de mare raspindire, datorita faptului ca poate rezolva orice forma de edentatie partiala, poate fi executata de catre un medic incepator si de un technician dentar mai putin experimentat, necesita un laborator cu dotari minime si are un cost scazut . Pentru aceste motive, proteza partiala confectionata din acrilat a fost numita "proteza sociala".

Conceptul simplist, fara o gindire medicala si confectionata fara respectarea cu rigurozitate a etapelor clinico - tehnice, proteza partiala confectionata din acrilat aduce mari daune cimpului protetic, accelerind pierderea dintilor restanti.

Trebuie mentionat ca inbunatatirea protezei partiale acrilice vizeaza sprijinul acesteia pe cimpul protetic, insertia si dezinsertia lucrarii, protectia tesuturilor cu care vine in contact, toate acestea contribuind in mod hotaritor la integrarea biologica a lucrarii.

BIBLIOGRAFIE

Costa E., Ene L., Dumitrescu St. - Protetica dentara

Ed. Medicala, Bucuresti 1982

Dumitrescu St. - Edentatia partiala si proteza mobilizabila

Ed. Medicala, Bucuresti 1973

Dumitrescu St., Rindasu I., Donciu V., Anca Grigoriu, Toader B. - Proteza partiala mobilizabila

I.M.F. Bucuresti 1977

Dumitrescu St., Rindasu I., Donciu V. - Aparate, instrumente si organizarea

laboratorului de tehnica dentara

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978

Ene L., Ionescu A. - Proteza scheletata

Ed. Medicala, Bucuresti 1982

Ene L., Ionescu A., Hutu E. - Edentatia partiala tratata cu ajutorul protezelor mobilizabile

I.M.F. Bucuresti 1989

Rindasu I., Donciu V. - Tehnica executarii protezelor mobilizabile si mobile

Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981

Rindasu I., Donciu V., Brezoescu Al., Aura Marinescu., Mucher C. - Erori clinico- tehnice in confecsionarea protezei scheletate

Al II-lea Simpozion de tehnica dentara, Bucuresti 1981

Rindasu I., Donciu V., Serb H., Brezoescu Al. - Proteza partiala mobilizabila

I.M.F. Bucuresti 1983

Rindasu I., Donciu V., Serb H., David D., Blanaru D. - Materiale folosite in tehnologia protezelor dentare

I.M.F. Bucuresti 1985