TABAGISMUL

TABAGISMUL

Riscul relativ al contactarii bolii ca rezultat al fumatului

COMPONENTE D{UN{TOARE ALE TUTUNULUI

Nicotina- efecte:

- provoaca tahicardie

- constrictie a vaselor de sange ale inimii

- crestere a pulsului si a tensiunii arteriale

- creste debitul cardiac,

creste concentratia acizilor grasi in sange si pot obstrua arterele cand se combina cu cresterea agregarii plachetare.

scaderea estrogenilor la femei.

Monoxidul de carbon

-provoaca afectarea peretilor arterelor

-creste riscul ingustarii arterelor coronare

-carboxihemoglobina este de 200 de ori mai rapid absorbita decat oxihemoglobina

-inlocuieste oxigenul din sange

Gudroanele

-cauzeaza paralizia a sistemului de curatare a plamanului (cili)

-afecteaza alveolele

-scade eficienta sistemului imun

-cauzeaza cancere si boli pulmonare,

Cei care gudron pe sosea, datorita vaporilor, fac cancer de scrot.

Dependenta de nicotina

-simptomele sevrajului incep la cateva ore dupa stopare , cu intensitate care creste treptat si cu maxim la 24-72 ore dupa ultima tigara

ê     necesitate impetuasa de a fuma

ê     greata

ê     cefalee

ê     agitatie

ê     constipatie

ê     diaree,

ê     perturbarea somnului.

ê     incapacitate de concentrare.

ê     fatigabilitate.

ê     senzatia de uscaciune a gurii.

ê     scaderea performantelor cognitive.

ê     scade frecventa inimii.

Poliglobulia se amelioreaza dupa aproximativ 6 luni.

Dispneea si tusea se amelioreaza.

Scade riscul pt. neoplasm si obstructie.

Caracteristici ale dependentei de nicotina

-este o dependenta farmacologica si psihica

-folosirea habituala

-responsivitate la aluzii si presiuni extreme care devin triggeri pentru fumat

-model stereotip de consum de tigari , de exemplu fumeaza un anumit numar de tigari pe zi si in anumite momente.

se reinstaleaza rapid, dupa o perioada de abstinenta urmand o recadere.

mentinerea unei concentratii sanguine a nicotinei la un anumit nivel si aparitia simptomelor de sevraj, daca nivelul in sange scade (de exemplu somnului).

aparitia semnelor si simptomelor de sevraj la incetarea fumatului.

Identificarea fumatorului

-cel putin jumatate din fumatori nu sunt identificati de medic

-identificarea este mai usoara atunci cand pacientul prezinta o boala legata de fumat

-in practica pacientul prezinta adesea probleme fara legatura aparenta cu fumatul

Efectele majore asupra sanatatii

Fumatul produce:

z     boli coronariene

z     atacuri vasculare cerebrale

z     boli vasculare periferice

z     bronsita cronica si emfizem pulmonar,

z     cancere pulmonare,

z     cancer cervical,

z     tegumentele imbatranesc mai repede si se ingalbenesc.

z     sindromul mortii subite infantile (creste rata deceselor nou-nascutilor in familiile de fumatori.

Alte cancere asociate:

carcinom bronsiolo-alveolar

cancer oral

cancer esofagian , laringian

cancer vezical

cancer renal

cancer pancreatic

cancer gastric

cancer cervical , vulvar

cancer hepatic

Pe aparatul genital feminin-alte efecte:

-infertilitate

-avort spontan

-crestere fetala intarziata

-menopauza precoce

-cancer cervical

Pe aparatul genital masculin- infertilitate (azoospermie si hipospermie)

Pe oase- osteoporoza

Pe stomac -cancer , ulcer

Afectarea pulmonara:

-emfizem

-reducere a eficientei schimburilor gazoase

-respiratie dificila, dispnee,

- cancer pulmonar - fumatul cauzeaza 9 din 10 cancere pulmonare; la un fumator de 20 tigarete/zi are risc de cancer pulmonar de 20 de ori mai mare ; un pacient din 10 cu cancere pulmonare traieste mai mult de 5 ani. Fumatorii pasivi care locuiesc sau muncesc alaturi de un fumator au si ei un risc crescut.

Scaderea riscului de cancer pulmonar dupa oprirea fumatului

Oprirea fumatului duce la :

scaderea rapida a riscului decesului prin cancer pulmonar;dupa 10-15 ani este aproximativ egal cu riscul nefumatorilor.

stoparea progresului emfizemului (fumatul duce la o scadere accentuata a VEMS-ului).

imbunatatirea respiratiei si testelor functionale pulmonare.

Boala arterelor coronare

fumatul cauzeaza o ingustare progresiva si eventual o blocare a arterelor in timp ; acest blocaj poate cauza :

durere precordiala,

infarct miocardic,

moarte subita.

simptomele adesea nu sunt evidente pana ce nu apare o afectare majora,

toate arterele sunt afectate :

cerebrale - atacuri vasculare cerebrale.

aa. extremitatilor : trombangeita obliteranta - cauzeaza piciorul rece si gangrena.

Scaderea riscului de deces prin boala coronariana scade lent.

EFECTELE FUMATULUI PASIV

Boli cauzate :

afectiuni acute : iritarea ochiului, simptome nazale, tuse, wheezing, greata, crize alergice.

boli cardiovasculare - printre nefumatorii care locuiesc cu fumatori, cam 30 % fac o boala ischemica sau infarct miocardic.

cancer pulmonar - 1/3 din nefumatori fac cancer datorita fumatului pasiv.

cancer cervical.

astm in copilarie indus si agravat de fumatul parintilor.

cancer in copilarie, in special leucemie limfocitara si limfoame.

sforait si tuse nocturna la copii.

avort spontan, greutate scazuta la nastere, complicatii in timpul sarcinii, nastere prematura.

sindrom imunodeficitar.

ELEMENTELE PLANULUI DE RENUN|ARE LA FUMAT

identificarea fumatorilor,

incurajarea motivatiei de a renunta la fumat prin atragerea fumatorilor in intervievarea motivationala pt. a cantari argumentele pro si contra.

intrebari despre nr. tigarilor fumate.

intocmirea unui raport zilnic asemanator unui jurnal (mijloc de monitorizare propriu pt. pacient).

evaluarea promptitudinii pacientului privind renuntarea la fumat.

Stadiile premergatoare opririi fumatului

	FOST FUMATOR

Modificari ale riscului dupa stoparea fumatului

ANAMNEZA

O evaluare cuprinzatoare a istoricului fumatorilor include :

nr. de tigarete fumate / zi de lucru si zi libera.

durata fumatului

modelul folosit - factorii declansatori.

frecventa fumatului.

nivelul dependentie / incercarile anterioare de a intrerupe / folosirea medicamentelor.

Comentarii :

unii fumatori subestimeaza cat fumeaza.

jurnalul zilnic ajuta pacientul sa identifice modelul de fumator

daca nivelul educational este corespunzator, pacientul poate observa propriul model de fumator.

Testul Fagerstorm pt. dependentii de nicotina

Cate tigari fumati intr-o zi ? 0 puncte : mai putin de 15 tigari, 1 punct : intre 15 - 25 tigari, 2 puncte : mai mult de 25.

Care este continutul in nicotina al tigarilor ? 0 puncte : 0,8 mg ; 1 punct : 0,8-1,5 mg ; 2 puncte : peste 1,5 mg.

Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza ? 0 puncte :Nu ; 1 punct : Da.

Cand fumati prima tigara ? 0 puncte : dupa mai mult de 30 de minute dupa trezire ; 1 punct : la mai putin de 30 de minute.

Care tigara este cea mai importanta ?

Fumati chiar si atunci cand sunteti bolnav si trebuie sa stati in pat ? 0 puncte :Nu ; 1 punct : Da.

Este dificil sa nu fumati in locuri unde este interzis ? 0 puncte : Nu ; 1 punct :Da.

Rezultate :

0-3 puncte : dependenta joasa.

4-6 puncte : dependenta moderata.

mai mult de 7 : dependenta puternica.

Conduita medicului in fata fumatului :

sa constituie un exemplu d nefumator.

sa cunoasca bolile produse de fumat.

sa stie sa faca istoricul fumatului.

sa sprijine parasirea fumatului.

sa invete alti profesionisti din sanatate depre fumat.

sa se instruiasca asupra metodelor de stopare a fumatului.

Alternative si substitute ale fumatului

tehnici de conduita atunci cand apare dorinta de a fuma :

inducerea aversiunii prin fumatul de multe tigari intr-un timp foarte scurt.

amanarea

evitarea

distrugerea

suport social.

alternative cognitive :

reamintirea capacitatii de a rezista.

reamintirea consecintelor recidivelor.

relaxare si exercitii fizice.

sistem de recompensa.

Elemente ale planului de renuntare

aratarea consecintelor fumatului asupra sanatatii, daca pacientul este preocupat de sanatatea sa.

motivati scopul principal al renuntarii.

nivelul carboxihemoglobinei.

dozarea metabolitilor nicotinei in urina.

discutati temerile legate de sevraj : presiuni la locul de munca, castig ponderal si masuri de contracarare :

regim alimentar cu multe legume, fructe, masa de dimineata obligatorie, cand ii este foame sa bea apa.

indepartarea tuturor instrumentelor de fumat.

identificarea situatiei cu risc crescut pt. fumat.

materiale scrise care vor sustine mesajul de renuntare.

antrenarea supotului familiei si prietenilor.

folosirea unui plan de urgenta pt. recidive, pt. a le folosi ca experiente cu invataminte si nu ca esecuri.

recomandarea vizitelor la medic pt. monitorizarea progreselor si controlul rezultatelor obtinute, dar a problemelor.

Substitute de nicotina : guma , plasture , spray nazal , tableta linguala.

Utilizarea corecta a plasturelui cu nicotina :

stoparea mai intai a fumatului.

aplicarea corecta (nu in zone cu eczeme, leziuni, nu in acelasi loc de fiecare data).

durata aplicarii : in general 24 de ore.

doza necesara - sunt plasturi de 2 mm, 4 mm.

Guma cu nicotina ;

are efect mai mic (subdozaj) - se da mai putina nicotina decat fuma el.

se da in caz de intoleranta la plasture.

durata folosirii : in general 2 luni si se poate prelungi pana la 6.

se face o dozare pt. fiecare persoana in parte.

Contraindicatii absolute ale substitutelor de nicotina

Infarct miocardic recent.

Angina instabila.

Aritmii cardiace severe

Afectari cerebrovasculare recente.

Sarcina.

Lactatie.

Contraindicatii relative :

Afectari ale pielii :psoriazis, urticarie, eczeme.

Afectiuni vasculare : angina instabila, afectiuni vasculare periferice sau cerebrovasculare.

Hipertiroidism, diabet insulino dependent.

Afectari renale si hepatice.

Ulcer peptic.

Riscul supradozarii este scazut datorita :

absorbtiei lente,

nivelelor sanguine scazute comparativ cu tigaretele.

fara varfuri ale nicotinei

intreruperea ciclului.

Prevenirea recidivelor

Recidivele sunt frecvente in cazul substitutelor :

75-80 % pana in 6 luni de la intreruperea fumatului

40 % la ex-fumatori pe an.