 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
CAPITOLUL I.
Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
Totalitatea organelor care realizeaza schimburile gazoase dintre organism si mediu, avand rolul de a prelua oxigenul din aer si de a elimina dioxidul de carbon din organism, deoarece toate celulele necesita oxigen si genereaza dioxid de carbon, constituie aparatul respirator.
1.1.1 Anatomia si fiziologia aparatului afectat
Aparatul respirator este alcatuit din:
Caile respiratorii sunt organe care au rol in vehicularea aerului, cavitatea nazala si faringele formeaza caile respiratorii inferioare. Plamanii, organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid de carbon).
Caile respiratorii :
Fosele nazale - se afla partial in piramida nazala care au rol estetic si de protectie
Faringele - al doilea organ al cailor respiratorii, este un organ cu functie dubla, respiratorie si digestiva
Laringele - este situat in partea anterioara a gatului
Traheea - este un conduct fibro cartilaginos intins de la marginea anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale
Bronhiile - bronhia dreapta este oarecum prelungirea traheei ceea ce explica frecventa mai mare a alunecarii corpilor straini in dreapta.
Bronhiile sunt mai inguste ,cartilajele lor mai moi ,fibrele musculare si elastice mai slabe dezvoltate, mucoasa mai bogat vascularizata ceea ce favorizeaza si dezvoltarea proceselor inflamatorii.
Plamanii - dupa nastere ca si in perioada de sugar, plamanii sunt foarte mici fata de cutia toracica, dezvoltarea lor facandu-se neincetat pe masura inaintarii in varsta. Greutatea de la nastere a plamanilor de 50 gr se dubleaza in 6 luni, se tripleaza la un an, la 12 ani este in medie de 10 ori mai mare decat la nastere.
Tesutul pulmonar - este mai bine dezvoltat la copil, mai bogat vascularizat, cu capilare si spatii limfatice mai largi ca la adult.
Slaba dezvoltare a tesutului elastic mai ales in jurul alveolelor favorizeaza la sugari si copii mici aparitia atelectaziilor, dupa cum capilarizatia bogata a plamanilor predispune la hipostaza si favorizeaza astfel grefarea inf.microbiene.
Hilul pulmonar - contine ganglionii care se hipertrofeaza cu usurinta patrunzand pana in apropierea scinzurilor interlobare putand fi o sursa de pleurezii interlobare pe calea proceselor.
Pleurele
Mediastinul
Diafragmul
Cutia toracica
Particularitati fiziologice
Respiratia este un fenomen vital. Daca organismul poate sa reziste mai mult de 30 zile fara hrana, 3-4 zile fara apa nu poate fi lipsit de oxigen mai mult decat cateva minute. Aerul patrunde in plamani pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti muschi respiratorii. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza se contracta muschii expiratori, ca urmare o parte a aerului din plamani se elimina, acesta este procesul expiratiei. Inspiratia si expiratia se repeta in ritm de 14-18 pe minut in functie de nevoile organismului.Variaza in functie de varsta, sex (este mai accelerata la copii si la femei).
Valori normale ale frecventei respiratorii:
* la nou nascuti . 40/min
* la copii . .20-30/min
* adulti14-18/min
1.2. Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1 Definitia
Tusa convulsiva este o boala infectioasa, acuta, contagioasa, bacteriana caracterizata clinic prin accese de tuse spasmodinamica precedate de o inspiratie suieratoare, afectarea variabila a starii generale, modificari hematologice caracteristice si risc mare de complicatii .Este cunoscuta printre cele mai grave maladii infectioase a copilului sub 2 ani.
1.2.2 Etiologia
Bordetella pertussis - cocobacil gramnegativ. Creste greu pe medii de cultura speciala cu sange (mediul cu Bordet-Gengou), secreta o serie de toxine inclusiv toxina clasica. Poseda rezistenta scazuta. Incidenta bolii sporeste iarna si primavara. Imunitatea este durabila dar sunt posibile reanbolnaviri la adulti.
1.2.3 Patogenia
Poarta de intrare - mucoasa respiratorie ; local-inflamatia catarala; toxina actioneaza asupra terminatiunilor nervoase producand excitatia receptorilor vagali, declansand refluxul de tuse ; centri respiratorii tusigeni din disparitia toxinei de circulatie.
La sugari centri respiratorii sunt hipoexcitabili-accesele de tuse nu sunt tipice dar sub forma de apnee . Hipoxia ce se instaleaza in urma acceselor de tuse spastica determina
leziuni degenerative, microhemoragii la nivelul encefalului.
1.2.4. Simptomatologia
Simptomatologia clinica.
Perioada de incubatie dureaza 7-15 zile(in medie 8-10 zile)
Perioada catarala :
- catar respirator (tuse usoara seaca,rinita)
- febra ; convulsii - in timpul crizelor de tuse buzele,limba si unghiile pot deveni albastre
- uneori conjuctivita;
- treptat tusea devine mai insistenta , nocturna, uneori emetizanta rezistenta la terapia uzuala
Perioada convulsiva (de chinte sau accese de tuse spasmodinamica)
Accesul este uneori precedat de aura ; senzatie de durere sau gadileala retrosternala;
sufocare, anxietate; bolnavul isi cauta o pozitie de protectie.
Accesul are 3 componente : secusa expiratorie ; repriza; expectoratia.
Secuse expiratorii de tuse - expiratii fortate prin care se elimina o cantitate mare de oxigen)
Repriza - inspiratie zgomotoasa si prelungita, profunda sureiatoare (recupereaza partial aerul expirat).
Expectoratia incheie accesul de tuse cu mucozitati vascoase (asemanatoare cu albusul de ou crud) uneori si o voma. Numarul acceselor este 10-15 ori in formele usoare, 15-20 in cele medii si pana la 40-50 in formele grave.
Chintele (accesele) sunt mai frecvente in saptamana a treia. Accesul incepe, de obicei cu o senzatie premergatoare rea, de sufocare, de neliniste, cascat sau stranut repetat.
Aspectul bolnavului in timpul accesului de tuse : fata-edem,congestie pana la cianoza;ochii injectati,inlacrimati,hemoragii,limba proectata inafara,salivatie abundenta ;pozitia corpului - in ortopnee;copilul solicita ajutor;uneori epixtaxis.
Intre accese : stare satisfacatoare ;temperatura normala;in formele grave -somnolenta ;palidiate ,cianoza,tahicardie ,hipertensiune arteriala ,tulburari de somn ,temperatura crescuta.
Perioada de convalescenta (declin)
- numarul si intensitatea acceselor treptat diminua,copilul este obosit ,slabit.Caracterul spastic al tusei mai persista revenind si in cazul unei infectii respiratorii acute supra adaugata.
1.2.5. Tratament
Tratamentul tusei convulsive se face prin izolare la domiciliu ,10 zile sub tratament antibiotic ;este indicata internarea in spital a sugarilor si a copiilor sub 12 ani si a formelor complicate .
1. Tratament igieno-dietetic presupune asigurarea unor conditii optime de izolare ,camere bine aerisite ,corect incalzite ,curatarea si dezinfectia rufelor si obiectelor cu care a venit in contact si a exudatelor patologice pe care le elimina ,bolnavii sunt lasati la iesiri in aer liber asigurarea unui microclimat favorabil :camere si saloane curate ,bine aerisite ,incalzite la 20-30 grade Celsius si umiditate.
- igiena tegumentelor si a mucoaselor ,spalarea tegumentelor si indepartarea secretiilor
se va asigura un aport sporit de lichide
- in primele 6 luni de viata sugarul este alimentat la san se poate continua alimentatia naturala ,iar daca este alimentat artificial se pot utiliza preparatele din lapte
Alimentatia este in functie de varsta ,se asigura o alimentatia bogata repartizata in mai multe mese,cu repetarea alimentatiei dupa varsaturi pentru a evita deshidratarea si denutritia copilului.
2.Tratamentul etiologic al tusei convulsive se face cu antibiotice si cu medicamente linistitoare ale tusei:
Ampicilina : 100mg/Kg corp/zi- 8 zile preferabil i.m
Eritromicina: 30-50mg/Kg corp/zi la copii mai mari cu varsaturi mari rare
Clotrimazol : 10mg/Kg corp/zi
Desi agentul patogen este sensibil la Cloranfenicol si Tetraciclina,acestea sunt contraindidicate prin efectele adverse mai ales la sugari si copii mici.
3.Tratament simptomatic se urmareste atenuarea tusei si combaterea varsaturilor cu Clorpromazina 2mg/Kg corp/zi,antihistamice Romergan ,Fenergan.Data fiind frecventa microhemoragiilor in cursul acceselor de tuse,se poate indica administrarea de capilotronice(Vitamina C,Calciu ,Tarosin).
CAPITOLUL II.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
2.1. Internarea pacientului in spital
Tusea convulsiva face parte din lista boliilor transmisibile cu declarare obligatorie ,pacientul trebuie sa fie izolat,aceasta se va face la domiciliu sau in spital .
Supravegherea bolnavului este una dintre sarcinile cele mai importante.Observarea medicului este intermitenta,el vede bolnavul numai la vizitele medicale si cu ocazia aplicarii unor tratamente.In restul zilei bolnavul este supravegheat de asistenta,ea trebuie sa culeaga toate datele relativ la starea generala si evolutia bolii pacientului.
Trebuie raportate medicului observarile din cursul zilei la bonav,pentru ca informatiile sa fie complete si valoroase,trebuie stiute observatiile sistematice,metodice si cunoscute.Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata sa,deoracece se realizeaza in scopul vindecarii sale,dar se intrerup legaturile permanente cu familia,prietenii si munca.
In cadrul serviciului de primire a bolnavului,are primul contact cu biroul de internari,intrucat acest prim contact este hotarator pentru a se castiga increderea pacientului,este foarte important ca tot personalul serviciului sa se comporte corespunzator ,factor absolut necesar pentru asigurarea unei colaborari intre ei .
Pentru un copil spitalizarea si boala sunt experiente stresante deoarece este despartit de mediul sau obisnuit,de persoanele care-i sunt dragi si din cauza alterarii starii de sanatate.
Reactia copilului la spitalizare si boala depinde de varsta,de experiente anterioare intr-un spital,de sustinerea de care poate beneficia,dar si de capacitatile de adaptare si gravitatea afectiunii.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
Evidenta bolnaviilor internati in spital se face pe baza documentelor.
Pacientul trebuie sa prezinte:
- certificatul de nastere /actul de identitate
- biletul de trimitere de la medicul de familie
Dupa ce se vor prezenta certificatul de nastere si biletul de trimitere,se va verifica biletul de trimitere si se vor trece datele personle in registrul de primiri-iesiri.
Asistenta se va ingriji de aerisirea si curatenia saloanelor.Va controla si indruma personalul insarcinat cu curatenia saloanelor,ca aceasta sa se faca zilnic de doua ori, se va realiza in salon o temperatura de 20-25 grade Celsius.
2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Conditiile igienice si estetice ale mediului spitalicesc pot fi asigurate numai printr-o curatenie si intretinere permanenta,iar pentru aceasta spitalul are nevoie de personal specializat si a fie inzestrat cu toate utilitatile,intretinute in stare perfecta intr-un loc specializat.
In conditiile spitalizarii,patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijire.
Pregatirea patului si accesoriile lui
Patul trebuie sa asigure conditii igienice,de confort pentru odihna si ingrijirea pacientului.
Accesorile patului sunt:-salteaua,una/doua perne,paturi ,cu lenjerie de pat(doua cearsafuri :simplu si unul plic),doua fete de perna ,o musama si o aleza sau traversa.
Atat patul cat si accesoriile sale se vor pastra in conditii de perfecta curatenie pentru asigura starea de confort necesara vindecarii bolnavului.
Pregatirea patului poate fi asigurata de una sau doua persoane,alegeerea accesoriilor se face de catre asistenta ,le pregateste dupa care intinde cearsaful simplu executand colturile,se aseaza musamaua la mijlocul patului si se acopera cu aleza.
Celalalt ceasaf se pune impreuna cu patura peste,iar la sfarsit se aseaza pernele.
Schimbarea lenjeriei
Se vor asigura conditii igienice,de confort pentru odihna si ingrijirea bolnavului. Va fi schimbat cearsaful de pat,cearsaful de patura,fete de perna, patura, aleza, musamaua, sac de rufe murdare.
Asigurarea igienei personale,corporale si vestimentare a pacientului
Toaleta copilului :
Toaleta copilului cuprinde ingrijirea tegumentelor,mucoaselor,parului si unghiilor.
Ingrijirea tegmentelor se face prin baie zilnica partiala sau totala,dimineata sau seara,dar intotdeauna inainte de alimenatare.
Temperatura salonului trebuie sa fie de 20 grade Celsius,iar a apei de 37 grade Celsius.
Pentru toaleta se vor pregati:
- cada pentru copii
- sapun de baie
- manusa de baie
- cearsaf de baie
- lenjerie de corp curate
- tampoane de vata,ulei de parafina,pudra de talc
- cos pentru aruncarea tampoanelor si scutecelor murdare
- perie de pieptanat,foarfeca dezinfectata pentru taierea unghiilor
Tehnica imbaierii
Asistenta imbraca manusa de baie,dezbraca copilul de lenjeria murdara si o arunca in cos,dupa care ia copilul si il introduce cu blandete in apa.Se spala cu grija utilizand mana dreapta,gatul,membrele sperioare,inferioare dupa care se intoarce copilul pe burta sustinundu-l cu mana stanga si spala spatele,regiunea fesiera si la urma organele genitale.
Se scoate copilul din cada si se sterge cu un prosop incalzit prin tamponare si se imbraca in lenjerie curata si incalzita.
Pentru curatarea nasului si a conductului auditiv se folosesc tampoanele de vata de forma alungita si rasucita.
Pentru nas tampoanele vor fi inmuiate in acid baric,iar pentru urechi se folosesc tampoane uscate.Tegumentele regiunii perianale daca sunt uscate se vor unge cu vaselina,lamolina sau ulei de parafina steril.
La fetite trebuie acordata atentie deosebita toaletei vulvare.Stegerea organelor genitale se face intotdeauna de la valva spre anus.Parul fin al copilului se va peria cu o perie deasa,iar unghiile se taie scurt cu o foarfecuta dezinfectata ori de cateori este nevoie.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Pacientul se misca singur,neajutat, in primele zile mobilizarea este pasiva la pat,in decubit dorsal,pacientul va face totusi miscari simple ale bratelor ,corpului si membrelor.
In functie de starea bolnavului dupa cateva zile el poate sa se ridice din pat si sa efectueze plimbari, la inceput pe distante mici si apoi pe distante din ce in ce mai mari.
In acest caz mobilizarea este activa.
Captarea eliminarilor
Diureza : are scopul de a elimina din organism substantele inutile provenite din metabolismul intermediar protidic,care accumulate in sange devin toxice pentru organism.In unele inbolnaviri examenul calitativ si cantitativ al urinii este un criteriu de a aprecia bilantul nutritiv.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului si conducerii tratamentului asistenta va urmarii:
- tulburari de emisiune urinara
- cantitatea de urina emisa in 24 de ore
- caracterele calitative ale urinii
Cantitatea de urina la copii este de 30-300 ml/24 ore
Mictiunile sunt frecvente la copii
Tulburarile de emisiune urinara.
Emisiunea urinii este declansata de senzatia de mictiune,emisiunile urinare au loc cu predominanta, ziua si noaptea emisiunile fiind reduse.
In cazuri patologice pot aparea urmatoarele tulburari de actiune:
Poliakuria
Ischiuria sau retentia de urina
Nicturia
Disuria
Incontinenta urinara
Caracterele calitative ale urinii:
Culoarea
Mirosul
Reactia
Densitatea
Cantitaea,culoarea si densitatea urinii se gasesc in stransa interdependenta,variatia
mare a cantitatii si densitatii urinii in conditii fiziologice este semnul sigur al functionarii normale a rinichilor.
Scaunul - urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a scaunelor au o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui numar insemnat de imbolnaviri ale tubului digestiv,glandelor anexe.
Trebuie cunoscute caracterele scaunului normal,modificarile sale patotologice,tulburari aparute in legatura cu actul de fecatie.
Copilul are zilnic 1-2 scaune.
Datele in legatura cu tranzitul intestinal se vor strange in mod sistematic,tinand seama de frecventa,oralul emisiunilor,cantiatea,forma,consistenta,culoarea,mirosul,de eventualele substante straine care s-ar fi putut amesteca cu scaunul sau s-ar putea gasi pe suprafata lui si de gradul de digestie a alimentelor consumate.
Frecventa scaunelor :-in conditii patologice evacuarile pot varia in functie de viteza tranzitului intestinal.Tranzitul accelerat provoaca scaune frecvente,tranzitul intarziat face ca evacuarile de scaun sa fie mai rare,constipatie.
Varsaturile - intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului.Varsaturile constituie un simptom foarte importatnt care insoteste nu numai imbolnavirile aparatului digestiv ci si o serie de alte afectiuni.
Varsaturile vor fi notate in foaia de temperatura prin mici cercuri,in dreptul rubricii rezervate cu acest scop,iar continutul stomacal evacuat va fi pastrat pentru al arata medicului.
Din acest motiv nu este admis sa se arunce peste continutul evacuat apa,vata sau alte substante,pentru a nu-l denatura si a nu-i ingreuna interpretarea.
Daca diagnosticul etiologic al vomei nu a fost stabilit,varsaturile vor fi pastrate in vederea examinarilor chimice si bacteorologice,mai ales daca se ridica banuiala unei intoxicatii.
Frecventa : -fiecare varsatura va fi notata in foaia de temperatura.
Daca varsaturile sunt prea dese atunci notarea se va face pe o foaie separata,iar pe foaie se va insemna numarul total.
Orarul : - orarul varsaturilor se raporteaza la alimentatie
Expectoratia - prin expectoratie se intelege eliminarea sputei din caile respiratorii.
Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice,de aceea ea trebuie colectata si prezentata medicului.Adunarea sputei se face timp de 24 ore.
Se va tine cont de cantitate ,aspect ,culoare si miros.
Sputa in tusea convulsiva este verzuie,vascoasa ca albusul de ou.
2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative
Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie in cursul fiecarei boli,caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera.
Totalitatea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de temeperatura.
Foile utilizate in medicina infantila,pentru copii de 0-3 ani au in plus fata de foile adultilor coordonate pentru reprezentarea evolutiei greutatii corporale,reprezentarea grafica a alimentelor consumate.
Foaia de temperatura
Document medical,stiintific si medico-judiciar
Se va completa exact ,clar si ordonat pentru a reflecta corect starea bolnavului.Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavului si cele principale legate de internarea acestuia.
Partea principala cuprinde un sistem de coordonate in care se noteaza grafic valorile obtinute prin urmarirea functiilor vitale:
- circulatia
- respiratia
- termoreglarea
- diureza
Pe abcisa,impartite pe zile de boala se noteaza timpul in care evolueaza boala.Pe ordonata graficului se noteaza valorile tensiunii,frecventa pulsului,respiratia si cantitatea de urina emisa in 24 ore.Dedesuptul coordonatelor se gasesc rubrici in care pot fi notate alte date despre evolutia bolnavului: greutatea corporala,numarul si felul scaunelor,al varsaturilor,aparitia unor modificari patologice.
Foile de temperatura utilizate in sectiile de ingrijire a copiilor se deosebesc de cele de adulti avand introducerea sub forma grafica.Cantitatile de alimente consumate se noteaza cu culori conventionale.
Temperatura
Temperatura omului se mentine constanta intre 36-37 grade datorita procesului de termoreglare.Sistemul neuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termica prin mecanisme chimice si fizice,modificand dupa necesitate ,termogeneza sau termoliza.
La nou nascuti si la copii mici temperatura este de 36,1-37,8 grade.
In conditiile patologice temperatura organismului poate sa scada sub 36 grade cand vorbim de hipotermie sau sa creasca peste 37 grade,vorbim de hipertermie
Oscilatiile de temeperatura sunt foarte valoroase pentru stabilirea diagnosticului.
Masurarea temperaturii se face cu termometrul.Masurarea temperaturii la copii mici se face in rect: copii mici sunt culcati pe spate ,li se ridica picioarele si se introduce in rect termometrul lubrifiat care trebuie fixat cu mana in tot timpul masurarii,timp de 10 minute.Valorile sunt cu 0,3-0,5 grade Celsius mai mari decat in cele axilare.
Notarea in foaia de observatie: se noteaza grafic cu un punct de culoarea albastra pe verticala corespunzatoare datei si timpului.Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad,se uneste cu valoarea anterioara printr-o linie albastra si se obtine curba termica.
Pulsul
Cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele
mari.Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta contractiei puternice a muschiului cardiac.
Aceasta destindere ritmica poate fi palpata( apasand usor arterele pe suprafete dure osoase)sub forma unor zvacnituri usoare,ritmice,pulsatiile,de unde numele de puls.
In timpul masurarii pulsului copilul nu trebuie sa fie agitat,deoarece efortul,plansul accelereaza bataile inimii.La nou nascuti si sugari ,in primele luni de viata pulsul se poate masura in timpul somnului la nivelul fontanelei.
Pulsatiile inimii se pot percepe si numara aplicand mana pe regiunea precordiala.
Frecventa pulsului poate fi lenta sau rapida.Se stabileste prin numerotarea pulsatiilor pe minut,cu ajutorul ceasului ,prevazut cu secundar.
In conditiile fiziologice ,frecventa pulsului variaza dupa sex,varsta,inaltimea corpului,efort,emotii,pozitia corpului,stari fiziologice.
In functie de varsta frecventa pulsului variaza in modul urmator:
- la nou nascut 130-140/minut
- la copil mic 100-120/minut
Notarea in foaia de observatii pentru fiecare linie subtire orientala a foii de temperatura se socotesc patru pulsanti.Se noteaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si timpului.
Se unesc punctele cu o linie rosie si se obtine curba pulsului.
Respiratia
Aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului se asigura prin respiratia.
Respiratia se masoara dimineata si seara,se realizeaza prin inspectie in timpul somnului.Se dezbraca fata anterioara a abdomenului si a toracelui si se aplica mana pe toracele copilului.
Valorile normale ale frecventei respiratiei la copil:
- la nou nascut 30-50r/minut
- la 2 ani 25-35r/minut
Notarea in foaia de observatie: se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare verde si se uneste cu o linie de valoarea anterioara pentru fiecare linie orizontala se socotesc doua respiratii pe minut.
Tensiunea arteriala
Presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiune arteriala.Valoarea ei este determinata de contractia inimii,de rezistenta de sange,de rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de viscozitatea sangelui.Tensiunea arteriala scade de la centru la periferic.
Valori normale la copii intre 1 si 3 ani : 75-90/50-60 mm Hg.
Notarea in foaia de observatie: se noteaza cu culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate coloana de mm Hg,deasupra liniei groase se noteaza tensiunea maxima iar tensiunea minima dedesupt.
Observarea clinica generala a copilului
Apetitul
Lipsa totala sau partiala a poftei de mancare poate provoca scaderi bruste ale curbei poderale.Alimentatia facuta cu neatentie sau folosirea unor alimente fierbinti creeaza reflexe conditionate negativ fata de alimentatie ce se mentin timp indelungat.
Coloratia tegumentelor si a mucoaselor
Orice modificare a tegumentelor se raporteaza medicului.Poate sa apara cianoza tegumentelor,roseata intensa in caz de febra.In tusea convulsiva fata congestionata,devine cianotica,ochii injectati,limba proiectata in afara,salivatie ambundenta.
Eruptiile cutanate
Manifestarile cutanate de intoleranta fata de anumite medicamente sau alimente trebuie imediat descoperite si raportate medicului pentru a scoate factorul alergen din regim sau medicatia copilului.
Tusea
Este un fenomen frecvent la copilul cu tuse convulsiva.
Asistenta va supraveghea:
- caracterul - ritmul
- frecventa - sonoritatea
- orarul
Tusea poate fi uscata sau umeda.Tusea uscata are caracterul sonor si nu este urmata niciodata de expectoratie.In schimb tusea umeda cu expectoratie are tonalitate joasa determinata de aerul care traverseaza secretiile cailor respiratorii.
In tusea convulsiva,tusea are caracter emetizant urmat de varsaturi alimentare .
La inceput tusea este usoara,devine mai frecventa si predominant nocturna,capatand treptat un caracter spastic.
2.5. Alimentatia bolnavului
Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia.
Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea,intretinirea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispenabila unei bune functionari.Pentru a se mentine sanatoasa fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de alimente continand elemente nutritive indispensabile vietii.
Cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt in functie de :
- sex
- varsta
- greutate
- inaltime
- activitate depusa
- starea de sanatate sau boala
O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale:
- glucide
- proteine
- lipide
- vitamine
- apa
- saruri minerale
Exista varietati individuale importante in ceea ce priveste necesitatile de aport alimentar.Aportul alimentar este legat si de apetitul copilului,reglator central si de obiceiuri alimentare.Cel mai bun indicator de aport energetic alimentar corespunzator ,echilibrat este rata de cresterea copilului.
Apa si saruri minerale
Odata cu nevoile de apa se satisfac si nevoile de saruri minerale organismului sanatos.
Satisfacerea nevoilor de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod proportionat,altfel organismul ramane in dezechilibru hidromineral .
Copilul intre 1-2 ani are nevoie de 80-90 cal/Kg corp/zi.
Necesarul hidric scade treptat de la 85-80 ml / Kg corp/zi la 60 ml /Kg corp/zi
Alimentatia se compune din :
- lapte 500-600 gr/zi,lapte simplu,lapte cu cacao sau derivate din lapte
- oua intregi fierte moi,administrat odata la 2 zile
- carne de pasare,vita si peste
- lichide sub forma de apa,suc de fructe,ceaiuri
- dulciuri nu se dau inainte de ora mesei,scad pofta de mancare
Deoarece copilul varsa dupa accesele de tuse,regimul alimentar trebuie repartizat in mai multe pranzuri,de asemenea se administreaza ceai indulcit ori de cate ori este nevoie.
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Medicamentele: substante transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare,folosite pentru prevenirea,ameliorarea sau vindecarea boliilor.
Destinate uzului intern sau extern medicamentele sunt administrate pe cai diferite:
Directe - suprafata cutanata si a mucoaselor (supozitoare, pudre, comprese , unguente, mixturi), digestive,respirator si urinar.
Indirecte - parenterala, intravenos, intradermic, intraarterial, medulara, osoasa, epidulara, intrarahidiana.
In ingrijirea bolnavului de o importanta practica deosebita e sa se cunoasca pentru fiecare medicament :-doza terapeutica
-doza maxima
-doza toxica
-doza letala
Pe cale intravenoasa doza medicomentoasa actioneaza integral si rapid avand un efect puternic.Administrarea medicamentelor la copii se pregateste in lingurite adecvate,se
piseaza tabletele si drajeurile si se divid dupa indicatia medicului;corectam gustul neplacut prin adaos de zahar.
Administrarea medicamentelor prin injectii intramusculare se face in masa musculara fesiera a cadranului supero-extern sau a fata anterioara a capsei,treimea mijlocie pentru imunizari. Nu se pregateste materialul pentru injectii in fata copilului,se vorbeste bland cu copilul,incurajandu-l.
Administrarea intravenoasa se face alegand locul favorabil punctiei,inspectand cu atentie regiunea vaselor epicraniene,plica cotului,fata dorsala a pumnului sau a piciorului,vena jugulara.
Copilul va imobilizat cu blandete pentru o punctionare reusita.
In spital medicamentele prescrise de medic fiecarui bolnav sunt consemnate la rubrica "tratament"din foaia de observatie cu data calendaristica,doza pentru 24 ore ,calea
de administrare,doza unica si orarul.
Este interzisa depozitarea medicamentelor in noptiere.
Oxigenoterapia
Scopul este terapeutic-imbogatirea aerului inspirat cu oxigen.Administrarea de oxigen se face cu sonda sau cateter nazal,ochelari,masca.
Hidratarea organismului
Apa este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice,organice si anorganice,necesare functionarii organismului.In mod normal exista un echilibru intre
lichidele introduse in organism si pierderile fiziologice.
Mentinerea echiblibrului hidromineral si a schimburilor dintre diferitele compartimente se realizeaza printr-un mecanism complex de coordonare.
Deshidratarea extracelulara este cel mai des intalnita si necesita o reechilibrare urgenta.
Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala pe baza de de tabele speciale,iar a sugarului dupa greutatea corporala 100-180/Kg corp:
50-100 ml transpiratii
10-20 ml cu scaunul
35-40 ml urina/Kg corp/24h precum si a pierderilor in plus ( diaree,varsaturi,febra)
25-30 ml perspiratie
Hidratarea organismului se face pe cale naturala peros,sau parenteral.
Solutii pentru hidratare : ser fiziologic(NaCl),glucoza,clorura de potasiu.
Hidratarea organismului se face prin perfuzie,care are scopul si de a mineraliza organismul,administrarea medicamentelor ,depurative,completarea mineralelor alimentare si alimentare parenterala.
2.7. Recoltarea produselor biologice si patologice
1.) Recoltarea sangelui pentru examinari hematologice(hemolucograma)
Recoltarea sangelui la copil mic se face in salon,se recolteaza sange de pe fata plantara a halucelui degetului.Locul de unde se face recoltarea se poate masa usor,se degreseaza si se dezinfecteaza cu alcool suprafata care va fi intepata.Se va intepa cu acul la o profunzime de 2-3 mm pentru ca sangele sa tasneasca singur fara a fi necesara stoarcerea degetului.
Se va recolta 2ml sange intr-o ecrubeta EDTA.Dupa recoltare se aplica un tampon imbibat in alcool si se va tine 3-5 minute.
Recoltarea sangelui prin punctie venoasa la copil mic si sugar se face din vena jugulara sau temporala superficiala.
Fiind o tehnica putin dureroasa copilul va plange,de aceea dupa terminarea tehnicii asistenta va linisti copilul oferindu-i jucarii,vorbindu-i sau luandu-l in brate daca este cazul.
Valori normale :
-leucocite 4,5 - 8 *10x3
-hematii 4,5 - 5,5*10x6 mm;
-hematocrit 40 -45+ 5%(pe cristale EDTA)
-hemoglobina barbati 14-16gr%
femei 12-15gr%
2.) Recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului.
Recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului la copii se face prin punctie venoasa de la nivelul venelor epicraniene.Sedimentarea este asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoaguabil lasat in repaus.
Viteza de sedimentare a hematiilor(VSH) : rigiditatea cu care se produce depunerea lor.
Se recolteaza 1,6 ml sange intr-o eprubeta cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
Valori normale dupa 1 ora 7-13mm
3.)Recoltarea sangelui pentru examene biochimice.
Se recolteaza "a jeune" prin punctie venoasa 5-10 ml sange.
-Creatinina 0,6-12 mg%,
-uree sangvina 0,2-0,4 gr /1000 ml,
-colesterol 1,8-2,8 gr%0
-calcemie 9-12 mg %
-sideremie (recoltarea direct in eprubeta cu ac de platina)100-160/100ml
-glicemia (2ml sange pe fluorura de Na 4mg) 80-120 mg%
4.) Recoltarea urinii pentru examenele bacteriologice
Cantitatea de urina necesara pentru urocultura este de 10 ml si se recolteaza in salon la patul copilului.Se recolteaza urina de dimineata,pentru ca este mai concetrata.
Urina se trimite la laborator fiind insotita de un bilet de trimitere continind urmatoarele date: nume,prenume,sectia si diagnosticul .
5.) Recoltarea exudatului faringian
Pentru recoltarea exudatului faringian se pregateste :
-un tampon faringian steril sau o ansa de platina
-o spatula linguala
-medii de cultura
-lame de microscop
-masca de protectie pentru asistenta
Recoltarea se face dimineata pe nemancate,pacientul nu se spala pe dinti.Asistenta e spala pe maini,se dezinfecteaza cu alcool,isi pune masca de protectie,copilul e luat in brate de o alta persoana imobilizandu-se capul,mainile si picioarele.Daca nu vrea sa deschida gura se va apasa cu degetele in dreptul molarilor sai si se va obstura nasul,imediat dupa deschiderea gurii se introduce intre arcadele dentare indepertator de maxilar.Se apasa apoi limba cu spatula linguala sterila sau ansa de platina ,se sterge depozitul de pe faringe si amigdale dezlipind daca este cazul si o portiune din falsa membrana.Produsul obtinut se intinde pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau se inseminteaza pe medii de cultura.
Spatula linguala si ansa se dezinfecteaza imediat dupa recoltare.
Se scoate indepartatorul de maxilar si asistenta va linisti copilul oferindu-i jucarii si hrana.
6.)Recoltarea varsaturilor
Materiale necesare - 2 tavite renale curate si uscate
- pahar cu apa sau solutie aromata
- musama
- traversa
- prosop
Bolnavul se aseaza in decubit dorsal cu capul intors in lateral sau in pozitie sezanda.
Se aseaza sub cap sau in jurul gatului prosopul ,se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musamaua sau traversa.Se sprijina fruntea bolnavului,si se ofera tavita renala,dupa
varsatura se indeparteaza tavita si se ofera paharul cu apa aromata sa-si clateasca gura (se arunca continutul in cealalta tavita),se sterge gura bolnavului si se indeparteaza materialele folosite,se aseaza bolnavul in pozitie comoda si se acopera.
Se trimite produsul la laborator insotit de buletinul de recoltare.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorari radiologice
Examenul radiologic toracic pentru evidentierea organelor intratoracice se face fara pregatirea lor prealabila.
Radioscopia da o imagine dinamica a inimii si plamanilor.Copii mici vor fi suspendati in hamuri sau fixari pe scanduri pentru a putea fi evitata sustinerea lor de catre asistenta sau mama care ar putea fi iradiata cu raze Roentgen.
Deoarece regiunea care este exploatata se dezbraca complet,camera in care se fac examinarile radiologice trebuie sa aiba temperatura de minimum 20 garde Celsius.
Dupa efectuarea radioscopiei,asistenta va imbraca copilul si va astepta rezultatul exploatarii,urmand sa il prezinte medicului.
Greautatea - Copii vor fi cantariti ,greutatea corporala fiind notata grafic in foaia de observatie,reprezentand un indiciu direct asupra starii de nutritie si a dezvoltarii copilului.
Somnul - Se va urmarii daca somnul este linistit sau agitat
Starea psihica - copilul bolnav poate sa fie agitat,nelinistit datorita dispneei si datorita ascensiunii temperaturii,in alte situatii copilul poate deveni apatic,somnolent chiar daca temperatura creste.
Masurarea lungimii - se masoara cu ajutorul pediometrului sau cu o panglica metrica
Exercitii respiratorii
Se efectueaza exercitii de gimnastica respiratorie.Bolnavul va tusi si va elimina sputa pentru a evita incarcarea bronsica,in timpul exercitiilor se va proteja peretele abdominal cu ajutorul palmelor,pentru a preveni durerile.
2.9. Educatia pentru sanatate
Asistenta medicala are rolul de a educa mama asupra modului de ingrijire a copilului cu tuse convulsiva,sa o asigure ca copilul se va vindeca.Asistenta va indruma mama sa asigure ca copilul va avea o igiena riguroasa,sa nu-l expuna in perioada de convalescenta la frig,umezeala dar nici la caldura prea mare.
Daca tuseste si vomita des dupa ce a mancat i se indica mamei sa ii dea mese mici si dese de preferat lichide bogate in proteine.
De asemenea i se indica mamei sa-i supravegheze somnul pentru a-l ajuta in timpul unui acces de tuse in timpul noptii;sa-l fereasca de contactul cu alti copii si sa respecte doza,orarul si ritmul de administrare a medicamentelor.
Profilaxia bolii
Tusea convulsiva este o boala cu declarare obligatorie.Izolarea la domiciliu se impune timp de 30 de zile de la inceputul chintelor sau 5-6 saptamani daca a fost surprinsa din faza de invazie.
Mijlocul cel mai eficace de profilaxie este vaccinul.La noi in tara vaccinarea antipertusis(A.R)se face cu vaccin asociat(Di-Te-Per= Difteric Tetanic Pertusis).
Parintii sunt datori sa se prezinte la medicul de familie atunci cand se planifica vaccinarea.Rareori se intalnesc incidente si accidente dupa vaccinare.La copii la care dupa prima vaccinare a aparut un simptom neurologic,se va face in viitor un bivaccin
(Di-Te).De altfel este recomandabil ca la copii care au "suferit"la nastere scor Apgar mic sa se faca vaccin fara fractiune Pertusis.
2.10. Externarea pacientului
Ziua externarii copilului este stabilita de catre medicul primar sef de sectie.Acesta va anunta mama sau apartinatorul copilului de data iesirii din spital si va fixa cu aceasta ora plecarii pentru a-i asigura alimentatia si medicatia pana in ultimul moment.
La externare mama sau apartinatorul vor primi biletul de iesire ce cuprinde epicriza efectuata de medic pe perioada spitalizarii si reteta pentru perioada de convalescenta.
Asistenta va aprofunda cu apartinatorii copilului indicatiile primite de la medic asupra modului de continuare a tratamentului la domiciliu si va insista sa se prezinte la control la data indicata.
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
CAZUL NR.1 - PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor:
Nume si Prenume: M.M
Sex : F
Date fixe :
Data nasterii :02.05.2005
Domiciliul :Iernut
Diagnostic de internare :Tuse convulsiva
Anamneza ;
Antecedente hetero colaterale : neaga
Antecedente personale : varicela
Conditii de viata : corespunzatoare
Istoricul bolii :
Debutul bolii a fost in urma cu o saptamana prin tuse continua seromucoasa,obstructie nazala si dispnee.A urmat tratament cu Biseptol 2 tablete de 2x/zi si Romergan 1-2 lingurite 2x/zi.Simptomele nu s-au ameliorat motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la serviciul de urgenta.
Manifestari de dependenta: - tuse productiva,obstructie nazala,rinoree semimucoasa,neliniste,apetit diminuat,dispnee.
Probleme ale pacientului : alterarea respiratiei,alterarea somnului ,accese de tuse insotite de varsaturi, discomfort fizic si psihic.
|
Diagnostic de ingrijire |
Obiective |
Interventii |
Evaluare |
|
1.Alterarea respiratiei datorita obstructiei nazale,manifestata prin dispnee |
Normalizarea respiratiei Asigurarea unui mediu optim pentru a usura respiratia bolnavului. |
Asigur pacientului pozitie sezanda si semisezanda Administrez tratament prescris de medic(bronhodilatatoare,antiimflamatoare)Supraveghez functiile vitale |
In urma interventiilor si datorita tratamentului prescris ,copilul prezinta o ameliorare a simptomelor de dispnee. Respiratia se normalizeaza,caile respiratorii devin permeabile |
|
2. Alterarea somnului datorita acceselor de tuse insotite de varsaturi |
Copilul sa se poata odihni ,sa diminuam accesele de tuse si varsaturile |
Administrez bolnavului tratamentul medicamentos prescris .Ofer paharul cu apa bolnavului pentru a-si clati gura dupa varsaturi |
Copilul devine linistit si incearca sa se odihneasca |
|
3. Deficit de reglare a temperaturii corpului prezentand febra si congestia fetei |
Copilul sa aiba o temperatura a corpului in limite normale Sa aiba o stare de bine atat fizic cat si psihic |
Administrez Paracetamol la indicatia medicului Servesc copilul cu lichide cat mai multe, aplic frictiuni si mentin igiena corpului |
In urma interventiilor copilul prezinta o temperatura buna |
|
4. Copilul prezinta o stare de neliniste ,de disconfort si psihic si fizic |
Linistirea copilului Copilul sa prezinte tegumente uscate ,curate |
Vorbesc cu copilul si incerc sa-i explic ca totul va fi bine De asemenea asigur linistea in salon |
Copilul devine mult mai linistit |
|
Data |
Functii vitale |
Recoltari de produse Biologice si Patologice |
Examinari paraclinice |
Tatament |
Regim alimentar |
|||
|
T.A. mmgHg |
PULS |
RESP. |
TEMP | |||||
|
38.5 C |
VSH :prin punctie venoasa,16ml sange pe 0,4ml citrat de NA 3,8% VN 1h=1-10mm3/ 2h=7-15mm3/ VO. = 20/36mm3 Hemoleucograma: se recolteaza sange prin inteparea pulpei degetului,sauprin punctie venoasa pe cristale de EDTA.. Leucocite: se recolteaza 2 ml sange venos pe cristale EDTA V.N= mm3 V.O. 14600 Hematii : se recolteaza 2ml sange venos pe cristale EDTA V.N=4,5-5,5 ml/mm3 barbati 4-5ml/mm3- femei V.O 3,57 ml/mm3 Hemoglobina se recolteaza 2ml sange venos pe cristale EDTA V.N 14-16g%-barbati 12-15g%-femei V.O. 13,5gr% Hematocrit: se recolteaza 2ml sange venos pe cris tale EDTA. VN VO Examenul urinii: se fixeaza un balonas cu gat larg pe vulva cu ajutorul unei benzi de romplast,banda se despica la mijloc si la cele doua extremitati Se va trece gatul balo nasului,a vand grija ca suprafata adeziva a romplastului sa ramana indreptata in sus.Cu cele doua extremitati ale benzii,se fixeaza recipientul in plica inghinala si regiunea fesiera a copilului. Examenul urinii:negativ Exudat faringian : arata flora microbiana normala= flora normala. |
RTG Pulmonar :se constata o imagine caracteris tica exprima ta printr-un proces infiltrativ. Imaginea de hil ingrosat cu umbre care iradiaza in jur dand un aspect de "cord in flacara" |
1.Oxigenoterapie 2.Eritromicina 50mg/Kg/corp/i.m 3.Ampicilina -indicatii:in fectii ale aparatului respirator, ale pielii, ap.digestiv Administra rea injectabil: in infectiile tractului respirator, meningite bacteriene Reactii adverse:toxi citate redusa,tulburari hemato gice. Eritromicina Indicatii in infectii ale cailor respiratorii superioare si mijlocii,infec-tii bacteriene sensibile la eritromicin cu diverse localizari. Reactii adverse: doar in cazul dozelor mari 4.Parace tamol suspensie 3x1 lingurita Indicatii: durere medie si febra.Reactii adverse: nu are 5.Romergan Indicatii: voma de cauze diverse,isomn-ii Administ rare:1-2 lingurite de 2x pe zi Reactii adverse:nu are 6.Biseptol Indicatii in special in infectiile cailor respiratorii Administrare: 5-10ml de 2x pe zi Reactii adverse:nu are 7.Vitamina C Intervine in fenomenele de oxidoreducere,fiind cel mai puternic antioxidant -are rol de reglare a nivelului glicemiei,de distrugere a toxinelor in organism Administrare: 1 capsula/zi Reactii adverse: nu are |
Trebuie sa fie bogat,si sa-i oferim copilului ce-i place cel mai mult sa manance -regim hidric-ceaiuri,supe si sucuri de fructe. -regim hidrozaharat -sucuri de fructe indulcite -ceaiuri indulcite -zeama de compot Se repeta ori de cate ori bolnavul a varsat. -regim hipercaloric-alimente cu continut mare de calorii:carne de vitel,de pui,orez cu lapte,budinci. |
||||
|
DATA |
FUNCTII VITALE |
Recoltari de produse biologice si patologice |
Examinari paraclinice |
Tratament |
Regim alimentar |
|||
|
TA mmgHg |
PULS |
RESP |
TEMP | |||||
|
38.3 *C |
Diureza 150ml/24h Scaun 2 | |||||||
|
37.9*C |
Diureza 120ml/24h Scaun 1 | |||||||
|
37.5*C |
Diureza 150ml/24h Scaun 1 | |||||||
|
37.2*C |
Diureza 200ml/24h Scaun 2 | |||||||
|
37.0*C |
Diureza 200ml/24h Scaun 2 | |||||||
CAZUL NR 2. -PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor :
Nume si prenume : H.A.
Sex : M
Date fixe:
Data nasterii : 13.05.2000
Domiciliul : Ungheni
Diagnostic de internare : tuse convulsiva
Anamneza :
Antecedente hetero-colaterale : neaga
Antecedente personale : apendicita
Conditii de viata normale.
Istoricul bolii :
Debutul bolii a fost in urma cu o saptamana prin tuse continua cu expectoratie seromucoasa,obstructie nazala si dispnee.Dupa o saptamana copilul prezinta tuse chinuitoare desii a urmat un tratament cu aspirina si biseptol
Motiv pentru care medicul de familie i-l trimite la clinica noastra ,pentru efectuarea tratamentului corespunzator.
Manifestari de dependenta : dispnee,febra,rinoree mucoasa,tuse productiva,oboseala,neliniste,congestia fetei.
Probleme ale pacientului : rinoree mucoasa,alterarea somnului,alimentatie inadecvata,alterarea respiratiei,febra 38.8gradeC
|
Diagnostic de ingrijire |
Obiective |
Interventii |
Evaluare |
|
1.Alterarea respiratiei datorita obstructiei nazale,manifestata prin rinoree si dispnee |
Copilul sa respire normal |
-aspir secretiile nazale care impiedica respiratia -administrez tratamentul prescris de medic -supraveghez functiile vitale -dezobsturarea cailor respiratorii cu ser fiziologic |
-in urma aspirarii secretiilor nazale si efectuarea interventiilor necesare copilul respira normal |
|
2.Alimentatie inadecvata prin deficit datorita tusei productive,rezultand scaderea ponderala |
Copilul sa poata fi alimentat corespunzator Sa ii fie diminuata tusea |
-administrez o medicatie antitusiva,asez copilul intr-o pozitie care sa favorizeze eliminarea secretiilor -alimentez copilul de fiecare data dupa ce varsa pentru a prevenii deshidratarea |
-in urma medicatiei administrate copilului i-a diminuat tusea si a inceput sa manance mai bine |
|
3.Deficit de reglare a temp.corpului manifestata prin febra si congestia fetei. |
Copilul sa aiba o temperatura in limte fiziologice normale Sa aiba o stare de bine psihic si fizic |
-administrez antipiretic(paracetamol) -aplic impachetari partiale si frictiuni cu spirt mentolat -servesc copilul cu lichide in cantitati suficiente -asigur lenjerie de pat si de corp curate |
Copilul are temp.in limite normale in urma interventiilor efectuate copilul este cu functii vitale in limite fizilogice |
|
4.Alterarea somnului datorita febrei manifestate prin treziri frecvente si oboseala |
Copilul nu se poate odihnii din cauza febrei,care ii provoaca neliniste |
-administrez antipiretice care sa-i reduca febra -aplic comprese reci -asigur linistea in salon |
Temperatura scade progresiv datorita medicatiei si ingrijirilor acordate,copilul devine mai linistit . |
|
Data |
Functii vitale |
Recoltari de produse biologice si patologice |
Examinari paraclinice |
Tratament |
Regim alimentar |
|||
|
TA mmHg |
PULS |
RESP |
TEMP | |||||
|
38.8*C |
VSH -se recolteaza prin punctie venoasa 16ml sange pe 0,4ml citrat de Na 3,8% VN 1-10 mm3/1h 7-15 mm3/2h VO 20 mm3/2h Hemoleucograma : se recolteaza prin punctie venoasa pe cristale de EDTA Leucocite : se recolteaza 2ml sange venos pe cristale de EDTA VN 4000-8000 mm3 VO 15000 mm3 Hematii Se recolteaza 2ml sange venos pe cristale EDTA VN 4,5-5,5ml/mm3 barb. 4-5 ml/mm3 femei VO 3,36ml/mm3 Hemoglobina Se recolteaza 2ml sange venos pe cristale EDTA VN 14-16g%-barbati 12-15g%-femei VO 10,9% Hematocrit Se recolteaza 2ml sange venos pe cristale EDTA VN 40-45+5% VO 35,4% Examenul urinei : se face toaleta organelor genitale externe ,se recolteaza prin emisie spontana din eprubeta sterila jetul mijlociu si se trimite la laborator .Examenul urinii negativ VO Sumar de urina negativ |
Radiolo gie :se constata o imagi ne caracte ristica , imagine de ril ingrosat cu umbre care radiaza in jur de un aspect de cord de flacara |
1.Oxigenoterapia 2.Paraceta mol tablete 3x1 Indicatii: durere medie si febra Reactii adverse:nu are 3.Ampicilina cu eritromicina 50mg i.m de 3x/zi Ampicilina Indicatii in infectii ale aparatului respirator Adm.injectii in infectii ale tractului respirator. Reactii adverse :toxicitate redusa Eritromicina Indicatii:in infectiile ale tractului respirator superioare si mijlocii,in infectii bacteriene sensibile la eritromicina Reactii adverse:doar in cazul dozelor mari 4.Ser fiziologic 3x2 picaturi in nas la nevoie. Indicatii in tratamentul deshidratariilor izotone sau hipertrofice prin pierdere de lichid extracelular. Solvent sau diluant pt electroliti sau medicamente compatibile Reactii adverse :hi percloremie,diureza si diaree 5.Romergan Indicatii : in voma de cau ze diverse, insomnii Administra re 1-2lg-te/zi Reactii ad verse:nu are 6.Vit C Indicatii: in reglarea nivelului de glicemie,colesterol si de distrugere a toxinelor din organism Administrare 1tb/zi Reactii adverse:nu are. |
-regim hidric si hidrozaha rat -ceaiuri multe si indulcite -suc de fructe,indul cit -zeama de compot -gris cu lapte -supe Se administreaza in cantitati mici si repetate dupa fiecare varsatura -regim hipercaloric-carne de vitel ,de pui,piure de cartofi , paste fainoase, budinci Vitamino terapie: Vit A-morcovi, lapte Vit D- oua,unt Vit K- varza, cartofi Vit C se gaseste si in fructe, lamai, portocale, grepfruit |
||||
|
Data |
Functii vitale |
Recoltari de produse bilogice si patologice |
Examinari paraclinice |
Tratament |
Regim alimentar |
|||
|
TA mmHg |
Puls |
Resp |
Temp |
| ||||
|
Diureza 200/24h Scaun 3 | ||||||||
|
Diureza 200/24h Scaun 1 | ||||||||
|
Diureza 240/24h Scaun 2 | ||||||||
|
Diureza 200/24h Scaun 2 | ||||||||
|
Diureza 200/24h Scaun 2 | ||||||||
CAZUL NR.3 - PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor
Nume si Prenume : B.A.
Sex : F
Date fixe
Data nasterii : 03.06.2006
Domiciliul : Ernei
Diagnosticul de internare : tuse convulsiva
Anamneza :
Antecedente hetero-colaterale: neaga
Antecedente personale : -
Conditii de viata : corespunzatoare
Istoricul bolii :
Boala a debutat in urma cu doua saptamani cu o tuse chintoasa,inapetenta,febra,dispnee,treziri fercvente.
Starea generala se altereaza motiv pentru care sa optat pentru internare in vederea efectuarii tratamentului corespunzator.
Manifestari de dependenta : tuse chintoasa,congestia fetei,febra,paliditate,tulburari de somn
Problemele pacientului : tuse chintoasa insotita de varsaturi,alterarea somnului datorita febrei,alterarea respiratiei si circulatiei,alimentatie inadecvata prin deficit,dificultatea mentinerii temperaturii in limite normale.
|
Diagnostic de ingrijire |
Obiective |
Interventii |
Evaluare |
|
1.Alterarea somnului datorita febrei si acceselor de tuse,manifestata prin frisoane,treziri frecvente |
Copilul sa se poata odihni,sa diminuam accesele de tuse,care ii provoaca neliniste |
Administrez antipiretice Aplic comprese reci administrez medicatia indicata de medic pt. a usura tusea |
In urma administrarii medicatiei indicate de medic,si a compreselor copilul este mai linistit |
|
2.Alimentatie inadecvata prin deficit de alimente si lichide nesatisfacand nevoia organismului datorita procesului inflamator,manifestat prin anorexie |
Copilul sa redobandeasca apetitul alimentar Asigurarea necesarului de alimente |
Administrez vitamine Ofer copilului lichide in cantitati suficiente urmaresc zilnic mictiunile,scaunele pentru a preveni deshidratarea |
In urma aplicarii trat. ingestia de alimente si lichide se amelioreaza Copilul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional |
|
3.Alterarea respiratiei si a circulatiei din cauza,complicatiilor. Manifestate prin dispnee,tuse chintoasa |
Copilul sa respire eficient Sa combatem dispneea si calmarea tusei |
Supraveghez functiile vitale si vegetative Aerisesc salonul Asigur o pozite confortabila pt a usura respiratia Administrez antibiotice,antiimfla matorii si expectorante pt a usura tusea |
In urma interventiilor si a tratamentului administrat copilul respira normal,si tusea sa ameliorat |
|
4.Dificultatea mentinerii temperaturii in limite normale manifestat prin tegumente calde,transpiratii si neliniste |
Copilul sa prezinte o temperaura corporala in limite normale |
Administrez antipiretice (paracetamol) aplic comprese reci,impachetari speciale si frictiuni cu spirt mentolat |
Dupa administrarea tratamentului si interventiilor efectuate febra sa ameliorat si copilul este mai linistit. |
|
Data |
Functii vitale |
Recoltari de produse biologice si patologice |
Examinari paraclinice |
Tratament |
Regim alimentar |
|||
|
TA mmHg |
PULS |
RESP |
TEMP | |||||
|
V.S.H.se recolteaza prin punctie venoasa 16ml sange pe 0,4ml citrat de Na 3,8% VN.1-10mm/1h 7-15mm?2h VO.20MM/24hHemoleucogra-ma:se recolteaza sange prin inteparea pe fata plantara a halucelui;sau prin punctie venoasa p cristale E.D.T.A. Leucocite:se recolteaza 2ml sange venos pe cristale E.D.T.A. VN.4000-8000/mm VO. 7300mm3 Hematii:se recolteaza 2ml sange venos pe cristale E.D.T.A. VN.4,5-5,5mil/mm3-barbati 4-5 mil/mm3-femei VO. 4,6mil/mm3 Hemoglobina :se recolteaza 2ml sange venos pe cristale E.D.T.A. VN.14-16g%-barbati 12-15g%-femei VO.13,6g% Hematocrit:se recolteaza 2ml sange venos pe cristale E.D.T.A. VN.40-46+5% VO.35,5% Examenul urinii:Se fixeaza un balonas cu un gat larg pe vulva cu ajutorul unei banzi de romplast,banda se despica la mijloc si la cele doua extremitati ,avand grija ca suprafata adeziva a romplastului sa ramana indreptata in sus.Cu cele patru extremitati ale benzii se fixeaza recipientul in plica inghinala si regiunea fesiera a copilului. Examenul urinii:negativ |
R.T.Pulmo-nar:raluri bronsice |
1.Oxigenotera-pia 2.Ampicilina cu eritromicina 200mg la 4h intramuscular.Ampicilina: Indicatii:in infectii ale tractului respirator. Administrare:injectii in infectii ale tractului respirator. Reactii adverse:toxicitate redusa Eritromicina: Indicatii:in infectii ale tractului respirator,in infectii bacteriene sensibile la eritromicina. Reactii adverse:doar in cazul dozelor mari. 3.Paracetamol suspensie 3x1lingurita. Indicatii:durere medie,febra. Reactii adverse:nu are 4.Ser fizilogic:3x1picatura la nevoie in nas. Indicatii:in tratarea deshidratarilor izoterme sau hipertrofice prin pierdere de lichide extracelular. 5.Romergan:1-2lingurite/zi Indicatii:in voma de cauze diverse,insomnii. Reactii adverse:nu are 6.Biseptol: Indicatii:in special in infectii ale cailor respiratorii. Administrare:5-10ml/2/zi Reactii adverse:nu are 7.Vitamina C.are rol de reglare a nivelului glicemiei,si ajuta la distrugerea toxinelor din organism. Administrare:1tableta/zi Reactii adverse:nu are |
Regim hidric si hidrozaharat-ceaiuri si sucuri indulcite. -supe -zeama de compot -branza de vaci administrata in cantitati mici si repetate Regim hipercaloric:alimente cu continut mare de calorii-carne de vitel, ,pui,peste -budinci,orez cu lapte |
|||||
|
DATA |
Functii vitale |
Recoltari de produse patologice si biologice |
Examinari paraclinice |
Tratamrnt |
Regim alimentar |
|||
|
TA mmHg |
Puls |
Resp. |
Temp. |
|||||
|
Diureza:190ml/24h Scaun:3 | ||||||||
|
Diureza:180ml/24h Scaun:2 | ||||||||
|
Diureza:190ml/24h Scaun:2 | ||||||||
|
Diureza:220ml/24h Scaun:1 | ||||||||
|
Diureza:250ml/24h Scaun:2 | ||||||||
3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII
Tusa convulsiva este o boala infectioasa si contagioasa, concretizata printr-o tuse chinuitoare, caracteristica ce dureaza cateva saptamani. Este produsa de germenul cocobacil numit Bordetella pertusis.
Tusa convulsiva este cunoscuta printre cele mai grave maladii a copilului sub 2 ani. Mortalitatea este joasa, decese unice se inregistreaza printre sugari.
Vaccinarea este mijlocul cel mai eficace de profilaxie, vaccinarea antipertusis (A.R) se face cu vaccini asociat (DI-TE-PER; Diftenic-Tetanic-Pertunis).
In urma studierii celor trei cazuri de boala am concluzionat ca pacientii, in urma tratamentului acordat si cooperarii mamei cu medicul si asistenta medicala starea lor s-a stabilizat si au fost externati in satre generala buna.
Asistenta recomanda mamei sa asigure copilului o igiena riguroasa si sa nu expuna copilul la frig si umezeala in perioada de convalescenta, sa ii administreze o alimentatie corespunzatoare varstei.
Asistenta medicala aprofundeaza cu familia copilului indicatiile primite de la medic asupra modului de continuare a tratamentului la domiciliu si i se va indica sa se prezinte la control in data indicata.
BIBLIOGRAFIE
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
