Planul de afaceri - Studiu teoretic privind elaborarea unui plan de afaceri

Argument

Planul de afaceri este strans legat de mediul de business si de evolutia acestuia, ca urmare primele planuri de afaceri au aparut cu mult inainte de mijloacelele moderne de comunicare ale societatii informationale.

Conceptul unei afaceri reprezinta o idee intangibila. Dar cand afacerea se concretizeaza intr-un plan de afaceri scris, ideile, conceptele, previziunile si cercetarile devin tangibile, pot fi vazute si examinate. Planul de afaceri apropie ideea de afaceri de realitate - fapt ce reprezinta un avantaj psihologic foarte mare. Cum poate fi prezentat un proiect / o afacere unor parteneri comerciali, financiari, industriali de reactia carora depinde succesul demersului dumneavoastra? Raspunsul este simplu: realizand un plan de afaceri cel putin la fel de performant ca si ideea de afaceri in sine.    In ultima perioada putem observa o evolutie din ce in ce mai accelerata a economiei in asamblul ei, evolutie sustinuta de aparitia unor idei de afaceri, a unor noi societati, de dezvoltarea si perfectionarea celor deja existente. Totusi nu putine sunt obstacolele si riscurile ce apar cu ocazia unui proiect de investitie sau unei noi intreprinderi. Unul din cele mai importante pericole il reprezinta lipsa de transparenta.

Este uimitor cate persoane sunt nerabdatoare sa porneasca o afacere doar cu o vaga idee despre ceea ce au de gand sa faca. Eventual, ele vin cu o idee de afaceri si incep sa discute cu prietenii, cunostintele, sau cu alti oameni de afaceri. Acesta este momentul cand intreprinzatorul are nevoie de un plan de afaceri si se impune realizarea unei planificari a afacerii.

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil intreprinzatorilor ce construiesc o afacere sau cauta parteneri, managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau institutii de finantare, institutiilor ce gestioneaza fonduri pentru proiecte de investitii, gestionarilor de proiecte in cadrul asa-numitelor 'incubatoare de afaceri' etc. El reflecta proiecte de investitii din toate domeniile de actiivitate. Astazi aceste proiecte tind sa devina din ce in ce mai importante si complexe, de multe ori fiind de talie internationala.

Tema acestui proiect este justificata deci, prin dorinta de a da un model si totodata un ajutor celor ce doresc sa construiasca o afacere.

Plan de afaceri

I. Memoriu explicativ:

Planul de afaceri al unei intreprinderi este un document completat de catre proprietarii unei firme urmatoarele situatii:

1. proprietarul evalueaza sansele de succes al unei idei de afaceri;

2. se incearca atragerea de parteneri de afaceri straini pentru a infiinta

o societate mixta;

3. se incearca obtinerea unei finantari pentru o firma de la o institutie bancara sau de la Uniunea Europeana.

Acest document contine urmatoarele capitole:

Sumar executiv in care se prezinta in rezumat ideea de afaceri

Piata firmei, clientii si concurentii acesteia

Organizarea afacerii, se prezinta procesul tehnologic, resursele necesare, organizarea conducerii, a productiei si a muncii

Studiul financiar privind indicatorii planificati a se obtine in urmatorii 5 ani privind volumul vanzarilor (cifra de afaceri), valoarea cheltuielilor totale, marimea profitului, indicatori economico-financiari specifici firmei.

Detaliind aceste capitole, formulez urmatoarele precizari:

Istoricul firmei precizeaza data infiintarii, forma juridica, sediul social (adresa), marimea capitalului social de infiintare, obiectul de activitate, baza tehnico-materiala (dotarea), misiunea sau scopul firmei.

Descrierea generala a afacerii: obiective, strategii si politici ale firmei, structura personalului, descrierea produselor, sau a serviciilor oferite, principalii furnizori si clienti.

Descrierea pietei firmei: se precizeaza delimitarea geografica a pietei firmei, marimea productiei anuale si cota de piata detinuta, principalii concurenti de pe piata, caracteristici ale clientilor, produse preferate de clienti.

Organizarea firmei

Organizarea conducerii: componenta AGA, a consiliului de administratie, comisiei de cenzori, atributiile directorului si directorilor adjuncti.

Structura organizatorica a firmei (organigrama), organizarea productiei, ciclul de fabricatie, procesul tehnologic de obtinere a produselor sau de pastrare a serviciilor, organizarea personalului, repartizarea pe schimburi si pe compartimente.

Informatii financiare: valoarea vanzarilor lunare si anuale, evolutia costurilor, evolutia profitului, activele circulante si activele fixe.

II. Studiu teoretic privind elaborarea unui plan de afaceri

II.1.Elaborarea unui plan de afaceri

Trecerea la economia de piata a impus reconsiderarea activitatii economice in termeni de profitabilitate si competitivitate.Dezvoltarea activitatii economice in urma indeplinirii acestor doua concepte presupune utilizarea de instrumente de prefigurare a rezultatelor actiunilor demarate.

in acest scop este utilizat pe scara larga un document denumit 'plan de afaceri' in care se precizeaza intentiile manageriale ale unei intreprinderi existente sau in viitor, metodele folosite la indeplinirea acestora, precum si rezultatele calculate anticipat pentru o perioada determinatat de timp.

Planul de afaceri este un studiu complex ce include indicatori financiari, caracteristici de piata, 'factori de previziune', etc. care se elaboreaza in vederea demararii unui proiect nou ( afacere), in cazul in care intreprinderea solicita credite pentru investitii sau restructurarea pentru constituirea unei societati mixte, in caz de fuziune sau divizare.

Planul de afaceri trebuie sa fie in egala masura realist, viabil, credibil si sa cuprinda indicatori economico-financiari si tehnici, ce pot fi realizati in intervalul previzionat, astfel incat, fie sa pemita identificarea concreta a unor obiective viitoare, fie sa favorizeze investitorilor de capital, bancilor sau altor agenti economici cunoasterea starii actuale si de perspectiva a intreprinderii in competitie cu alti parteneri.

De stabilirea clara a obiectivelor strategice si de fundamentarea indicatorilor depinde conturarea adecvata a solutiilor si masurilor concrete care permit realizarea obiectivelor propuse.

Pentru a-si atinge scopul, planul de afaceri trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:

- prezentarea problematicii sa fie suficient de concisa pentru a oferi unui cititor avizat posibilitatea de intelegere a obiectivelor si a motivelor elaborarii acestuia de catre societatea comerciala.

- sa asigure o informatie bogata si convingatoare cu corespondent direct i    realitatile intreprinderii si ale pietei tinta ale acesteia.

- sa fie sintetizat si usor de parcurs, cu accent pe inlantuirile logice dintre sectiunile care il compun.

- sa fie transparent, astfel incat sa poata fi identificate si cunatificate neajunsurile, riscurile posibile si responsabilitatile pentru fiecare etapa cuprinsa in planul de afaceri.

- sa asigure fundamentarea productiei pe o buna strategie de marketing, evitandu-se rigiditatea in abordarea problematicilor de marketing.

- sa cuprinda previziuni financiare corecte si sa accentueze pe baza unui plan financiar posibilitatile de realizare a benefiniului scontat.

- sa se bazeze pe o analiza competenta a factorilor concurentiali, precum si a capacitatii de relationare cu furnizorii si clientii.

- sa asigure folosirea in mod eficient a capitalului pe baza unui buget si a unui plan de actiune.

- sa instituie mecanisme de control si revizuire, urmarindu-se evitarea unei rigiditati excesive in abordarea strategiei de dezvoltare.

Este recomandabil ca planul de afaceri sa cuprinda un rezumat (de circa 3 pagini) care sa prezinte structural elemetele esentiale ce rezulta in urma proiectarii si analizei, precum si o caracterizare concisa a produselor sau serviciilor ce constituie obiectul proiectului.

Principalele etape ale elaborarii planului de afaceri sunt:

A. Etapa orientarii

- stabileste scopul principal al afacerii prin intermediul unei declaratii de intentie in care se pot mentiona afacerile avute in vedere de societatea comerciala (iar,adesea, afacerile pe care societatea le exclude), produsele i pietele firmei, valorile majore menite sa reglementeze activitatea managerilor si angajatilor, diferentele (pozitive si negative) dintre societatea comerciala si concurentele care opereaza in cadrul aceleiasi industrii.

B. Etapa organizarii

- cuprinde planificarea activitatii intreprinderii, precum si procesarea datelor si a informatiilor.

Perioadele planificate trebuie sa corespunda in egala masura perspectivei strategice pe termen lung si celei operationale pe termen scurt, oferind posibilitatea unei revizuiri frecvente si regulate a planului pe baza unor masuri corective impuse de modificarea datelor de ansamblu(caracteristica si structura pietei, dinamica intreprinderii, tendintele pietei financiare si de capital etc.)

Datele si informatiile necesare elaboraii unui plan de afaceri trebuie sa fie actuale, exacte si sa aiba relevantra in ceea ce priveshte: natura societatii (organigrama, indicatori financiari), natura pietei si a mediului concurential, progresul tehnologic si factori externi (ratele dobanzilor, inflatia etc.)

C. Etapa analizei

- presupune efectuarea unei diagnoze a afacerii curente sub aspectul pietei si a mediului de functionare, a resurselor, calificarea profesionala, a punctelor slabe si punctelor forte, oportunitatile si riscurile intreprinderii.

D. Etapa planificarii

- implica stabilirea si ierarhizarea obiectivelor (strategice si operationale), identificarea limitelor si impartirea lor in externe societatii comerciale (legi si reglementari, opinie publica, reactia concuretei) si interne (lipsa personaluluicalificat, costul ridicat al unei optiuni ce poate antrena o mare parte din resursele financiare etc.), stabilirea obiectivelor cantitative realiste, identificarea optiunilor, determinarea resurselor necesare, proiectarea scenariilor si formularea strategiei, indicarea sarcinilor si responsabilitatilor si obtinerea aprobarilor.

E. Etapa urmaririi planului de afaceri

- se realizeaza monitorizarea rezultatelor si rezolvarea situatiilor neprevazute aparute ca urmare a dinamicii activitatii societatii, pietei, concurentei s.a.m.d.

Respectarea acestor etape contribuie la elaborarea unui plan de afaceri al carui continut general este exemplificat dupa cum urmeaza:

1. Sumar

Cuprinde:

- scurta prezentare a tuturor sectiunilor planurlui de afaceri;

identificarea si accentuarea deneficiilor clientilor;

- prezentarea concisa a produselor (serviciilor), a componentei financiare a managementului.

Sumarul trebuie sa fie concentrat pentru a permite studierea in detaliu a sectiunilor de interes ale planului.

2. Declaratie de intentie si politici de realizare

Cuprinde:

- scop;

- conceptie;

- valori esentiale (indicatori financiari)

- limite.

Aceasta trebuie sa permita intelegerea obiectivelor societatii.

3. Intreprinderea

Cuprinde:

- scurt istoric al intreprinderii;

- prezentarea generala (date de identificare, capital social, structura organizatorica, echipa manageriala etc.)

- obiective si valori principale;

- caracteristicile mediului de functionare;

- politica de personal si salarizare;

- perspective.

4. Planul de productie

Cuprinde:

- achizitii si rularea materialelor;

- tehnologia de productie si fluxul tehnologic;

- capacitati de porductie;

- amplasament si infrastructuri;

- asigurarea calitatii;

- implicatii ecologice;

- nivelul stocurilor.

Rolul acestei sectiuni este acela de a sublinia aspecte specifice ale intreprinderii (porcesul de productie, brevetele, licentele, amplasamentul etc.)

5. Planul de marketing - comercializare

Cuprinde:

- prezentarea principalelor produse si ponderea lor in totalul vanzarior;

- sinteza analizei de piata (populatie, consum, cota de piata, felul si dimensiunea concurentei);

- strategii de marketing (preturi practicate, calitatea, promovarea etc.);

metode de vanzare si puncte de desfacere;

- reclama si canale de distributie;

- principalele contracte de vanzari;

- garantii pentru produse si alte servicii pentru clienti.

Este recomandabila accentuarea caracteristicilor novatoare ale produselor sau serviciilor. Se pune accent pe analiza de marketing.

6. Planul financiar

Cuprinde:

- bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada urmatoare;

- proiectarea investitiilor si surselor de finantare;

determinarea fluxului de numerar (cash - flow)

- indicatori de masurare a performantei economice a intreprinderii;

- riscurile activitatii viitoare (factori posibili de risc, cuantificarea factorilor de riscsi impactul asupra cheltuielilor si veniturilor viitoare).

Aceasta este sectiunea principala a planului intrucat informatiile prelucrate sunt sintetizate in indicatori tehnici si economico-financiari.

7. Anexe

Cuprind:

- anexe;

- contracte;

- prospecte;

- diagrame;

- desene sau planuri ale produselor sau obiectului de investitii.

Aceasta sectiune contine detaliile care nu sunt indispensabile pentru intelegerea planului, dar sunt necesare sau utile pentru aplicare si control.

II.2. Aplicarea aptitudinilor specifice in derularea planului de afaceri

Elaborarea unui plan de afaceri implica cooptarea tuturor segmentelor organizatorice implicate in desfasurarea activitatii curente a intreprinderii.

In functie de specificul activitatii este determinant si gradul de implicare al fiecarui segment. Astfel, societatile comerciale mai complexe necesita o organizare mai elaborata in aplicarea aptitudinilor specifice derularii planului de afaceri.

- societatile comerciale care functioneaza in mai multe zone pot avea centre de conducere regionala, fiecare elaborand un plan regional.

- societatile comerciale diversificate avand centre de conducere pe produse (sau grupe de produse), elaboreaza cate un plan pentru fiecare grupa de produse;

- companiile de tip 'holding', detinand mai multe societati comerciale autonome elaboreaza un plan de afaceri de grup in care sunt introduse planurile independente;

- in cazul intreprinderilor mari, departamentele (de marketing, financiar, de resurse uname etc.) au tendinta de a-si elabora prorpiile planuri.

In general, aplicarea aptitudinilor specifice derularii planului de afaceri este determinata de marimea si complexitatea societatii comerciale, folosindu-se la delegarea sarcinilor mai multe niveluri de calificare:

1. Managerii principali:

- stabilesc scopul si valorile societatii comerciale.

- stabilesc obiectivele concentrandu-se asupra conditiilor pietei.

- iau decizia finala in ceea ce priveste strategia, avand o perpectiva de ansamblu.

- aporba planurile la nivel de companie, de filiala (daca e cazul) si pe cele operationale.

2.Managerii si supervizorii:

- stabilesc obiectivele operationale.

- se concentreaza asupra departamentelor functionale si asupra sucursalelor.

- apoba planurile operationale de nivel inferior axandu-se pe cerintele pietei si ale clientilor.

- introduc planurile de nivel inferior in planurile operantionale ale departamentelor functionale sau sucursalelor.

3.Angajatii individuali implicati in porcesul de planificare:

- asigura imput-urile pentru planificare (culegerea si analiza datelor).

- se concentreaza asupra unitatilor organizatorice, centrelor de cost (unitati organizatorice ale unei intreprinderi care consuma resurse, dar nu porduc venituri, de exemplu: serviciul de achizitii, serviciul administrativ), centrelor de profit (serviciul de vanzari, serviciul tehnic).

- elaboreaza planuri operationale de nivel inferior cu accent pe nevoile consumatorilor.

II.3. Executarea si adaptarea planului de afaceri la conditiile de mediu pe percursul executiei

Strategia intreprinderii este formulata si transpusa in practica tinand seama si de strategiile celorlalti factori externi. De aceea, unul din punctele cheie ale fundamentarii unei strategii eficace este cunoasterea mediului de functionare. Aceasta presupune , pe de o parte, construirea si utilizarea unui sistem de supraveghere, stabilirea unei viziuni prospective a diverselor situatii cu care intreprinderea va fi confruntata in viitor.

Derularea actiunilor prevazute in planul de afaceri se intindea adesea pe intervale mari de timp. Acest lucru favorizeazaaparitzia unor modificari in mediul de functioare, de natura sa influenteze hotarator rezultatele activitatii societatii.

Anticiparea posibilitatilor de dezvoltare, dar si a riscurilor cu care intreprinderea se poate confrunta, impun o cercetare constanta a informatiilor despre mediu in vederea pregatirii reactiilor adecvate.

A avea o informatie pertinenta asupra mediului, in general, si a concurentei, in special, permite intreprinderii sa se adapteze mediului.

Informatia asupra mediului provine, fie din surse intrene intreprinderii (documente, rapoarte, experienta personalului etc.), fie este generata de surse externe.

Principalele informatii asupra mediului de care intreprinderea are nevoie pentru elaborarea planului de afaceri sunt:

- politica de preturi

- programele de expansiune

- strategiile concurentilor

- politicile de pormovare

- date asupra costurilor de productie

- statistici asupra vanzarilor

- informatii privind cercetarea

- inovarea

- brevetarea in domeniu

- informatii financiare

- politica salariala s.a.m.d.

Mediul de functionare reprezinta totalitatea fortelor si factorilor care se afla in afara posibilitatilor de control ale intreprinderii si care afecteaza direct modul de coordonare al afacerii si succesul activitatii sale.

II.4. Evaluarea rezultatelor afacerii

Intreprinderea, ca entitate juridiac si economica, indiferent de statutul juridic de organizare (regii autonome, societati comerciale) cunoaste, in decursul activitatii sale, necesitatea de a imbunatati performantele sau strategiile, efectuarea unui transfer de proprietate pe calea unor participatii, fuziuni, vanzari etc.

Performantele si functionalitatea intreprinderii depind de calitatea gestiunii economico-financiare, in conditiile unei inzestrari tehnice optime si a organizarii rationale a muncii si a productiei. Daca gestiunea financiara a unei intreprinderi asigura protejarea patrimoniului pe baza unei bune administrari si autocontrolului, gestiunea economica are o sfera de cuprindere mult mai mare decat gestiunea financiara, cuprinzand toate domeniile activitatii intreprinderii.

Performanta economica a intreprinderii, numita si eficienta economica, are o sfera larga de curpindere care sintetizeaza la nivelul intreprinderii rezultatele obtinute in gospodarirea patrimoniului (a tuturor resurselor) in vederea maximizarii profitului. Totodata, performanta economica are o sfera larga de cuprindere, in esenta reflectand raportul dintre efecte si eforturi.

Eficienta economica a unei intreprinderi depinde atat de resursele intreprinderii cat si de performantele managementului in toate sferele activitatii acesteia si in special in plan economico-financiar.

Informatiile necesare in vederea masurarii performantei economice se obtin din contabilitatea analitica, din bilantul contabil si anexele acestuia, contul de profit si pierdere, din analiza realizarii pierderilor bugetului de venituri si cheltuieli, din investigarea si evaluarea starii tehnice a intreprinderii si a desfasurarii proceselor tehnologice, din studii de marketing, din analiza bonitatii si a previziunilor financiare. Aceste informatii pot asigura evitarea riscului si permit luarea unor decizii corecte.

Planul de afaceri sintetizeaza deciziile privind activitatile de productie, comercializare si financiare ale firmei.

In vederea evaluarii rezultatelor economice sunt necesari o serie de indicatori economici-financiari:

Indicatori de eforturi:

- capitalul fix;

- capitalul circulant;

- numarul de salariati;

- fondul de salarii;

- cheltuieli de productie;

- volumul investitiilor;

- capitalul social;

- capitalul permanent etc.

Indicatori de efecte:

- capacitatea de productie;

- productia fizica;

- productia marfa;

- cifra de afaceri;

- profitul;

- incasari valutare etc.

Indicatori ai eficientei productiei:

- productivitatea muncii pe produs;

- costurile unitare;

- profitul pe unitatea de produs;

- rata porfitului.

Indicatori ai utilitatii factorilor de productie:

a) factorul munca;

- productivitatea muncii;

- salariul mediu lunar si anual;

- gradul de inzestrare tehnica a muncii etc.

b) factorul capital:

- cifra de afaceri la 1000 lei capital fix;

- profitul la 1000 lei capital fix;

- viteza de rotatie a activelor circulante;

- consumurile specifice de resurse pe unitatea de produs;

- gradul de utilizare a capacitatii de productie;

- investitia specifica;

- termenul de recuperare a investitiilor;

- coeficientul de eficienta al investitiilor etc.

Indicatori financiari:

- indicatori de lichiditate;

- indicatorii solvabilitatii;

- indicatori ai echilibrului financiar;

- indicatori de gestiune;

- indicatori de rentabilitate.

I.           III Studiu practic privind elaborarea unui plan de afaceri

III.1. Conceptul de plan de afaceri

Elaborarea  unui  plan  de  afaceri  are  in  vedere  intotdeana  realizarea  anumitor scopuri sau obiective:
-  determinarea  profitabilitatii  afacerii,  reprezentand  scopul  primar  urmarit  prin  elaborarea  planului  de  afaceri.  Daca  afacerea  preconizata  nu  se  contureaza  a  fi  rentabila,  atunci  toate  celelalte  scopuri  cad  de  la  sine.  Pentru  ca  acest  scop  sa  fie  realizat  este  necesara  o  corecta  si  riguroasa  concepere  si realizare  a  analizelor,  astfel  incat  ele  sa  fie  realiste.  Tentatia  de  a  infrumuseta planul  de  afaceri  se  dovedeste  intotdeauna  contraproductiva,  generand  ulterior  greutati  apreciabile,  care  pot  ajunge  pana  la  falimentul  firmei  respective.
-  stabilirea  principalelor  elemente  de  natura  economica,  financiara,  marketing,  productie,  management  prin  care  se  constituie  afacerea  in  sine.  Absenta  sau  superficiala  cunoastere  a  unor  elemente  majore,  cum  ar  fi  cele  de  marketing  sau  resurse  umane,  pot  pune  in  pericol  viabilitatea  afacerii,  cu  toate  ca  oportunitatea  economica  respectiva  este  profitabila.  Trebuie  evitata  tendinta,  relativ  frecvent  intalnita,  de  concentrare  numai  asupra  elementelor  financiare,  considerand  ca  dupa  obtinerea  resurselor  necesare  se  vor  pune  la  punct  si  celelalte  activitati  majore  implicate.
-  obtinerea  finantarii  este  poate  cel  mai  cunoscut  si  considerat  obiectiv  in  elaborarea  planului  de  afaceri.  Pentru  a  obtine  un  credit  de  la  banca,  planul  de  afaceri    este  necesar  sa  demonstreze  ca  afacerea  este  profitabila,  iar  cash-flow-ul  asigura  returnarea  ratelor  de  credit  la  termenele  convenite.  Esentiala  este  prevederea  in  planul  de  afaceri  de  garantii  acceptate  pe  piata  si  in  marime  suficient  de  mare,  superioara  in  raport  cu  dimensiunea  creditului.  Cu    cat    participarea  intreprinzatorului  cu  lichiditati  este  mai  mare,  cu  atat sunt  mai  mari  sansele  de  a  primi  creditul  solicitat  si  cu  o  dobanda  mai  mica.
-  perfectarea  de  aliante  strategice  cu  alte  firme    in  vederea  valorificarii  superioare  a  unor  oportunitati  economice,  de  regula  de  mare  amploare.  Se  pune  accent  in  special  pe  mecanismul  de  realizare  a  aliantei  strategice  ce  va  diminua  resursele,  cheltuielile  si  veniturile  implicate,  amplificandu-se  profitabilitatea  aliantei  pe  ansamblu  si  pentru  fiecare  partener.  In  Romania,  elaborarea  de  planuri  de  afaceri  directionate  asupra  realizarii  acestui  obiectiv  sunt  foarte  rare  intrucat  nu  se  prea  apeleaza  la  aliante  strategice,  desi  ele  reprezinta  o  importanta  oportunitate  economica.
In  literatura  de  specialitate  regasim  principiile  esentiale  care  stau  la  baza  elaborarii planului de afaceri:

-  stabilirea  scopurilor  de  realizat  prin  elaborarea  planului  de  afaceri.  In  functie  de  scopuri,  se  stabilesc  configuratia  planului,  elementele  carora  li  se  vor  acorda  prioritate  si,  implicit,  informatiile  specifice  de  cules,  analizat  si  interpretat
-  cunoasterea  si  luarea  in  considerare  a  asteptarilor  si  cerintelor  specifice  ale  intreprinzatorului  fata  de  afacere,  elementele  furnizate  de  intreprinzator  servind  drept  baza  pentru  "personalizarea"  planului  de  afaceri
-  includerea  obligatorie  in  planul  de  afaceri  a  elementelor  de  esenta  privitoare  la  afacerea,  intreprinzatorul,  managerii  si  organizatia  implicata  in  activitate  si  performantele  lor  precedente.  Aceste  elemente  se  refera  in  principal  la  piata,  realizarea,  vinderea  produsului/seviciului  si  profitabilitatea  afacerii
-  luarea  in  considerare  a  existentei  mai  multor  moduri  de  a  concepe  planul  de  afaceri,  tinand  cont  de  scopurile  urmarite,  asteptarile  si  cerintele  specifice  ale  intreprinzatorului,  conceptia  si  know-how-ul  consultantilor  care  elaboreaza  planul,  resursele  alocate  si  perioada  avuta  la  dispozitie
-  manifestarea  de  creativitate  in  asamblarea  si  modul  de  prezentare  a  planului  de  afaceri,  in  vederea  evidentierii  aspectelor  care  contribuie  la  maximizarea  atingerii  obiectivelor  stabilite
-  realizarea  unui  plan  de  afaceri  cat  mai  focalizat  pe  obiective  si  mai  concis.  Prin  structura,  continut  si  mod  de  prezentare,  planul  de  afaceri  trebuie  integral  subordonat  realizarii  scopurilor  prestabilite
-  individualizarea  planului  de  afaceri  prin  reflectarea  personalitatii  organizatiei  si  a  oamenilor  din  cadrul  sau,  a  atasamentului  si  increderii  lor  in  organizatie  si  avantajul  sau  competitiv,  evidentiind  specificul  misiunii  si  avantajele  competitive  ale  viitoarei  afaceri,  comparative  cu  concurentii  actuali  si  viitori
-  cuprinderea  atat  a  aspectelor  pozitive,  cat  si  a  celor  negative,  pentru  a  asigura  realismul  si  credibilitatea  planului  de  afaceri
-  redactarea  planului  de  afaceri  este  necesar  sa  dureze  cel  putin  2-3  saptamani,  pentru  a  putea  culege  numeroasele  informatii  necesare  si  a  analiza  in  mod  aprofundat  multiplele  aspecte  necesare  elaborarii  planului  de  afaceri

Intr-un  studiu  realizat  de  Dan  Muzyka  ("Business  Plan  and  Business  Plan  Course"),  unul  din  cei  mai  cunoscuti  profesori  de  management  antreprenorial  in  SUA  si  Europa,  sunt  identificate  cele  mai  frecvente  erori  in  elaborarea  si  prezentarea  planului  de  afaceri:

-  convingerea  ca  planul  de  afaceri  reprezinta  afacerea  in  sine
-  lasarea  orgoliului  si  a  supraincrederii  in  fortele  proprii  sa  prevaleze  in  efectuarea  analizelor  si  formularea  concluziilor
-  tendinta  de  a  supracontrola  procesele  analizate
-  teama  de  imperfectiune,  ceea  ce  duce  la  prelungirea  excesiva  a  procesului  de  realizare  a  planului  de  afaceri  si  la  consumuri  inutile  de  resurse
-  neidentificarea  beneficiilor,  serviciilor  si/sau  avantajelor  pe  care  le  aduce  consumatorilor  folosirea  produselor  rezultate  din  afacere
-  neluarea  in  considerare  a  vitezei  de  reactie  si  a  capacitatii  de  contracarare  a  concurentilor  fata  de  produsele  si  serviciile  rezultate  din  afacere
-  neluarea  in  considerarea  ciclicitatii  vanzarilor
-  politica  defectuasa  a  vanzarilor,  bazata  pe  nivele  reduse  initiale,  care,  ulterior  vor  fi  amplificate
-  "indragostirea"  de  produsul  care  va  fi  fabricat,  ceea  ce  duce  la  supraevaluarea  calitatilor  si  la  subevaluarea  punctelor  sale  slabe
-  subestimarea  costurilor  de  baza  necesare  derularii  afacerii
-  declansarea  prematura  a  actiunilor  de  obtinere  a  fondurilor  pentru  noua  afacere Elaborarea  planului  de  afaceri  este,  prin  urmare,  un  proces  complex  si  de  durata,  impunandu-se  un  studiu  amanuntit  al  tuturor  factorilor  implicati  in  dezvoltarea  afacerii  respective,    tinand  cont  de  scopurile  si  obiectivele  prestabilite. 

III.2. Planul de afaceri - scopul si structura

III.2.1. Necesitatea unui plan de afaceri

O activitate planificata are mai multe sanse pentru reusita decat una neplanificata. Planificarea combina disponibilitatea de resurse cu activitatea intentionata si cu timpul, planul, natura activitatii, scopurile si timpul trebuie clar definite.

Toate inceputurile de afaceri necesita planificare, deoarece afacerea presupune un

management al diferitor resurse si activitate pentru producerea marfurilor si serviciilor pentru a satisface cererea de pe piata, asigurand in acelasi timp ca afacerea sa ramana viabila si sa poata continua sa opereze.

Managementul resurselor, deseori, include o obligatiune programata - plata dobanzii, rambursarea imprumuturilor, plata creditorilor si apararea intereselor actionarilor. Aceasta, la randul sau, necesita ca utilizarea resurselor si amplasarea marfurilor si serviciilor rezultante sa fie sincronizate cu necesitatea de a onora obligatiunile in mod punctual; aceasta, de asemenea, necesita ca costul efectuarii activitatii si a obligatiunilor sa fie mai mic decat veniturile generate de catre marfurile si/sau serviciile produse.

Cei care ofera finantare pentru a ajuta un fermier sau om de afaceri la crearea si gestionarea unei afaceri vor sa cunoasca, pana a face finantarea disponibila, ce scop avea afacerea, cum se vor desfasura activitatile, care va fi costul afacerii si daca aceasta va fi suficient de profitabila pentru a putea satisface obligatiunile de rambursare, legate de finantarea acordata. Fara un plan scris ar fi dificil de facut aceasta evaluare.

Cu cat este mai lunga perioada de finantare, cu atat este mai mare necesitatea ca activitatile si scopurile afacerii sa fie exprimate in termeni clari, concisi si in consecutivitatea etapelor de dezvoltare a afacerii.

Cu cat este mai indelungata perioada imprumutului, cu atat sunt mai complicate investitiile - o complexitate mai mare introduce o examinare mai aprofundata a disponibilitatii si aplicarii materialelor tehnice necesare. Fara un plan, managementul eficient al activitatii de afaceri, in conditii de timp indelungat si complexitate crescanda devine incert, iar riscul pierderii de finante creste.

Multi, daca nu toti cei care sunt in cautarea unui imprumut, au experienta practica de producere, dar putina experienta de management financiar comercial si, ca rezultat, putina experienta de management al afacerilor. Aceasta nu este o piedica pentru un antreprenoriat prosper si poate fi trecuta prin concentrarea pe dezvoltarea abilitatilor de management pentru cei care lucreaza in sprijinul imprumutului.

Pregatirea unui plan de afaceri pentru a oferi unei banci mijloace de a judeca, daca o propunere de investitie are un risc acceptabil este primul pas pe calea dobandirii abilitatilor de management al afacerilor.

III.2.2. Scopul planului de afaceri

Primul scop al unui plan de afaceri este de a oferi un cadru pentru o propunere buna de afacere. Planul de afaceri va acoperi aspectele esentiale ale afacerii si va asigura ca resursele, costul lor si utilizarea lor sa fie clar identificate si legate de potentialul de piata, care va fi sursa de venituri pentru mentinerea afacerii.

Al doilea scop este de a oferi creditorului o baza pentru evaluarea viabilitatii propunerii. Deoarece conceptul planului de afaceri are scopul de a permite ca planul sa fie folosit pentru orice categorie de propunere de afacere, uniformitatea motivelor pentru luarea deciziilor de a acorda imprumutul solicitat este atinsa - uniformitatea unor criterii comune, critice.

Urmatorul scop al planului de afaceri este de a-i prezenta proprietarului intreprinderii unele laturi ale managementului afacerilor - pregatirea unui plan de afaceri obliga proprietarul sa prezinte detalii despre intreprindere, sa se familiarizeze cu elementele lui integrale. O cunoastere detaliata a afacerii se dezvolta in decursul pregatirii planului si aceste cunostinte vor ajuta persoana care ia imprumutul sa efectueze controlul activitatii in viitor. Prin pregatirea planului se initiaza intarirea abilitatilor antreprenoriale in comunitatea rurala: se va schimba perceperea activitatii sale economice a fiecarui solicitant si multe alte afaceri se vor construi in baza adoptarii unor practici similare de planificare a altor activitati.

Planul de afaceri cere documente descriptive lungi - boxele, care cer constatari descriptive sunt destinate exprimarii concise a trasaturilor principale. Acest fapt are cateva beneficii pentru solicitant si pentru creditor:

solicitantul este obligat sa clarifice pentru sine obiectivele intreprinderii nu doar in termeni generali, ci si dupa etapele de dezvoltare in timp si date limite, mai ales atunci, cand caracterul sezonier al producerii agricole trebuie luat in considerare;

. solicitantul, in incercarea de a completa detaliile cerute in spatiul alocat, se confrunta cu realitatea afacerii sale ca participant pe piata si cu natura si impactul competitiei;

. necesitatile de resurse sunt clar identificate, este stabilita cantitatea si costul lor, iar timpul efectuarii lor devine evident;

. optiunile si profilurile utilizarii resurselor devin evidente si impun orare, care trebuie

acomodate;

. elaborarea planului creeaza o cunoastere mai buna a cererilor pentru intrarea intr-un acord de imprumut cu creditorul.

Cerinta pentru a prezenta un plan de afaceri nu are intentia de a micsora dorinta solicitantilor, dar de a le ajuta sa se pregateasca pentru sarcina de management al unei afaceri cu obligatii contractuale in relatii cu alte persoane, pentru care au fost gajate bunurile personale.

III.2.3. Utilitatea unui plan de afaceri

Valoarea unui plan de afaceri nu consta doar in faptul ca acesta prezinta o descriere ordonata a intentiilor de afaceri si a rezultatelor anticipate in jurul carora un creditor poate evalua investitia de afacere propusa.

Un plan de afaceri nu-si pierde validitatea in timp, fie evaluarea facuta pozitiva sau negativa, deoarece el ramane in calitate de caracteristica initiala pentru evaluarea viitoarei activitati. Atat creditorul cat si solicitantul pot folosi planul pentru a compara realizarile reale cu tintele planificate.

Planul de afaceri, de asemenea, ofera o baza pentru discutie in decursul vizitelor de supraveghere a activitatii de afaceri. Faptul ca solicitantul a elaborat planul ii ofera o

caracterizare de client disciplinat.

III.3. Structura planului de afaceri

Planul de afaceri este construit astfel, incat sa fie posibil de obtinut informatie despre

urmatoarele trasaturi ale intreprinderii:

. detalii despre solicitant si intreprindere;

. actionarii/partenerii principali si managerii;

. produsele;

. starea financiara a afacerii;

. planurile pentru dezvoltarea afacerii;

. activele oferite ca garantie pentru imprumut;

. presupunerile pentru investitia capitala si pentru mijloacele circulante;

. prognozele veniturilor si cheltuielilor;

. prognozele fluxului mijloacelor banesti;

. rapoarte sumare:

- privind venitul prognozat pentru perioada imprumutului;

- privind prognoza fluxului mijloacelor banesti sumar pentru perioada imprumutului.

III.4. Planul de afaceri - informatia solicitata

III.4.1. Introducere

Planul de afaceri este autoexplicativ conform informatiei cerute in el. Subcompartimentul despre starea financiara a intreprinderii va fi completat numai atunci, cand planul de afaceri va fi pregatit de catre o persoana sau companie care a operat in anii precedenti.

III.4.2. Detalii despre solicitant si intreprindere

Detaliile sunt autoexplicative. Detaliile despre parteneri, executanti si manageri sunt esentiale, deoarece un creditor doreste sa cunoasca care sunt celelalte persoane, care sunt managerii intreprinderii si au o anumita responsabilitate pentru gestionarea activitatii si pentru respectarea obligatiilor contractuale ale intreprinderii:

Conducerea firmei: responsabilitati, pregatire, experienta/ locuri de munca anterioare (Se pot anexa si CV-urile persoanelor-cheie implicate in activitatea respectiva). Prezentarea conducerii firmei/a initiatorilor afacerii este necesara si in cazul noilor afaceri.

Contributia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. O participare importanta poate fi interpretata ca un semn clar al interesului si implicarii proprietarilor in afacere, ceea ce reprezinta una din cheile succesului acesteia.

Numarul de salariati existenti. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ), pe niveluri de pregatire profesionala etc. Ca o anexa suplimentara, poate fi prezentata organigrama firmei.

Produsele/serviciile actuale (enumerare, caracteristici, rentabilitate, avantaje competitive).

Locul in care se desfasoara activitatea si implicatiile acestei situatii (de exemplu privind utilitatile, forta de munca etc.).

Principalii furnizori de materii prime si materiale (enumerare, ponderea fiecaruia, eventual si date referitoare la forma lor de proprietate si la localizarea geografica - poate fi relevanta, de exemplu, distinctia intre furnizorii interni si cei externi si, in cazul celor din urma, intre cei din tarile membre ale Uniunii Europene si cei din alte zone ale lumii).

Dotarile cu masini, utilaje, mijloace de transport etc., imobilele detinute (trebuie precizat daca acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai inchiriate sau obtinute prin leasing).

Clientii actuali. Garantia viitorului oricarei firme este reprezentata de orientarea spre piata; din acest motiv, firma trebuie sa dovedeasca o buna cunoastere a clientilor sai. In cazul in care exista un numar redus de clienti, pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere in totalul vanzarilor, forma de proprietate, localizare geografica etc.). Daca care este vorba, de exemplu, de desfacere cu amanuntul, vor fi prezentate date care caracterizeaza grupul/grupurile de cumparatori (numar mediu de clienti, valoarea medie a vanzarilor catre un client, caracteristici de varsta, statut social etc.).

Principalii concurenti (enumerare, ponderea lor pe piata si pozitia firmei fata de acestia, explicatii ale acestei situatii).

III.4.3. Starea financiara a afacerii

Creditorii vor cere ca intreprinderile stabilite sa prezinte dari de seama financiare (bilantul, raportul privind rezultatele financiare) pentru trei ani precedenti.

Este necesar de efectuat analiza comparativa a profiturilor si pierderilor pentru 3 ani precedenti si de constatat starea financiara curenta a intreprinderii, imprumuturile si alte credite, pe care le poate avea si activele, pe care le detine cu ridicarea obtinuta.

III.4.4. Produsele din afacere

Acest subcapitol este necesar pentru a descrie succint produsul (produsele) si/sau serviciile oferite de intreprindere. In caz cind intreprinderea ofera pe piata mai mult decat un produs sau tip de servicii, trebuie de indicat ponderea vanzarilor pe fiecare produs/serviciu in vanzarile totale ale intreprinderii.

Planul de afaceri trebuie sa demonstreze ca initiatorii proiectului au o idee clara asupra a ceea ce isi propun sa realizeze. Un finantator care citeste un plan de afaceri trebuie sa vada care sunt scopurile afacerii si care sunt obiectivele in urmatoarele luni sau in urmatorii ani. Vor trebui prezentate misiunea/scopul principal al firmei, obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem sa ajungem in urmatorii 3-5-7 ani?), precum si cele pe termen scurt (ce urmeaza sa facem imediat?).Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentata intr-un mod convingator. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie sa evite exprimarile vagi sau excesiv de optimiste. Formularile care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate - sau numai intr-o lume ideala - reprezinta o dovada a lipsei unei strategii coerente.

E bine sa se evite aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. Totusi, cei care citesc planul de afaceri trebuie sa inteleaga ideile principale ale afacerii.

Planul de afaceri trebuie sa ofere o descriere suficient de detaliata a produsului/serviciului firmei. In cazul in care un investitor potential nu intelege in ce consta produsul respectiv, s-ar putea sa nu mai aveti ocazia sa oferiti explicatii suplimentare.

In cazul in care este vorba de un produs/serviciu existent, poate fi prezentata experienta firmei in domeniu, capacitatile de productie existente, competentele tehnice acumulate, performanta in domeniul vanzarilor etc. In cazul in care este vorba de un produs/serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei obtinerea acestuia si actiunile care mai trebuie intreprinse pana la inceperea activitatii normale.

Poate fi anexat si un buget special al lucrarilor necesare pana la iesirea pe piata sau un buget de cercetare. Existenta unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezinta un avantaj pentru firma si va fi desigur mentionata in planul de afaceri.

Calitatea si pretul produsului reprezinta aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. Ele sunt esentiale in pozitionarea firmei fata de clienti si concurenta. O calitate inferioara reprezinta un risc crescut de pierdere a clientilor in fata concurentilor; in acelasi timp, cheltuielile pentru imbunatatirea produsului nu vor fi recuperate daca nu corespund perceptiilor clientilor. Imaginea despre calitatea produsului poate fi imbunatatita prin garantiile sau alte servicii postvanzare oferite. Alegerea pretului produsului este un aspect extrem de important; multe modele de planuri de afaceri sugerate de finantatori solicita aprecieri ale pretului produsului in comparatie cu cele ale concurentei. In cazul in care pretul este mai ridicat, trebuie sa aratati ce ii va determina pe clienti sa cumpere de la dumneavoastra.

Ceea ce conteaza este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pret. Daca aveti mai multe produse sau servicii, veti prezenta caracteristicile fiecaruia si ponderea estimata in totalul vanzarilor. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezinta un risc, in special in cazul in care piata este ingusta sau preferintele consumatorilor se modifica rapid. In acelasi timp, extinderea in domenii in care nu aveti experienta reprezinta si ea un risc. Un produs sau serviciu usor de imitat s-ar putea sa nu ofere suficienta protectie in fata concurentei.

Diverse documentatii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri - sau pot fi preluate in cadrul unui studiu de fezabilitate.

III.4.5. Elaborarea planurilor pentru afacere

Intrebarile la inceputul fiecarei boxe trebuie clarificate. Unii solicitanti pot sa nu cunoasca raspunsurile la fiecare intrebare si vor avea nevoie de indrumari referitor la faptul de unde si cum se poate obtine informatia necesara sau vor fi ajutati sa gaseasca raspunsurile. Faptul daca solicitantul trebuie sa fie ajutat la compilarea datelor si la analiza este mai putin important decat beneficiile de management, care se vor obtine in rezultatul acestui exercitiu, care-i va demonstra solicitantului implicarile investirii intr-o operatie comerciala - si el/ea va fi mai bine pregatit(a) pentru inceperea afacerii.

III.4.6. Siguranta imprumutului

Un creditor va solicita o asigurare pentru imprumut si va dori sa cunoasca, prin urmare, ce active are solicitantul si daca acestea au fost gajate altora in calitate de asigurare pentru imprumuturile luate anterior si care este valoarea curenta a fiecarui bun.

Un creditor va dori sa cunoasca daca solicitantul a mai imprumutat din alte surse sau are un overdraft bancar sau are creditori comerciali si daca solicitantul a putut mentine nivelul de plati cerute de creditori in mod regulat si punctual.

III.5. Estimarile ce stau la baza prognozelor fluxului mijloacelor banesti

III.5.1.Introducere

Trasatura predominanta a unui plan de afaceri este existenta prognozelor fluxului mijloacelor banesti. Prognozele fluxului mijloacelor banesti nu pot fi pregatite fara anumite date esentiale despre volume, cantitati si costuri/preturi. Aceste detalii sunt estimarile dupa care intreprinderea isi prognozeaza viitoarea activitate.

III.5.2. Estimarile ce stau la baza prognozelor fluxului mijloacelor banesti

Oricat de interesanta si de novatoare este o afacere, un investitor este interesat, in cele din urma, de aspectele financiare ale afacerii in care se implica. Din acest motiv, trebuie acordata toata atentia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolutia estimata a veniturilor si cheltuielilor afacerii pentru urmatoarea perioada de timp - de regula urmatorii cativa ani, indicatori de rentabilitate etc.).

III.5.3. Ce venituri va aduce afacerea?

Un element cheie al oricarui plan de afaceri il reprezinta volumul anticipat al vanzarilor. Analiza nevoilor clientilor, a caracteristicilor produsului, a dinamicii pietei si a strategiilor concurentilor va vor ajuta in acest sens.

Este important de cunoscut numarul cumparatorilor potentiali, posibilitatea de a stabili legaturi pe termen lung cu acestia, frecventa si marimea comenzilor, cota de piata pe care o veti detine etc. In functie de aceste date va puteti ajusta si politica de preturi.

In cazul in care vanzarile au o sezonalitate accentuata, acest lucru trebuie luat in considerare in elaborarea bugetului afacerii si determinarea necesarului de finantare. Trebuie sa evitati atat perioadele cu resurse neutilizate, cat si insuficienta acestora. Este bine sa evaluati si cat de solide sunt estimarile dumneavoastra cu privire la venituri. Daca sunteti vulnerabil la un atac din partea concurentei sau la o schimbare brusca in preferintele consumatorilor este indicat sa verificati daca aveti capacitatea de a depasi aceste situatii.

III.5.4. Care vor fi cheltuielile?

Un volum mare al incasarilor nu este o realizare prea mare daca nivelul cheltuielilor este inca si mai ridicat. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atentie si monitorizat pe tot parcursul derularii afacerii. Cheltuielile pe care urmeaza sa le angajati nu vor avea o structura omogena si, din acest motiv, trebuie sa distingeti intre diferitele destinatii ale resurselor de care dispuneti.

O prima distinctie importanta este cea dintre cheltuielile initiale - care vor fi efectuate pentru a pune in miscare noua afacere - si cele aferente activitatii curente dupa atingerea parametrilor propusi. Primele trebuie efectuate de regula o singura data, in perioada initiala, perioada in care si afacerea este mai vulnerabil. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil in timp, dar este si mai indepartata in timp fata de momentul intocmirii planului de afaceri. Este foarte important sa aveti un grafic al celor doua categorii de cheltuieli si sa determinati cu precizie momentul in care afacerea va incepe sa functioneze la capacitatea normala.

In cazul in care acest moment este mai indepartat in realitate decat ati crezut initial, s-ar putea ca rentabilitatea afacerii sa nu mai fie cea scontata. Atunci cand previzionati cheltuielile cu activitatea curenta, va trebui sa fie determinata si marimea stocurilor necesare. Un volum prea mare va tine resurse imobilizate in mod inutil, in timp ce un volum prea redus creeaza riscul unor intreruperi fortate ale activitatii. Va trebui sa puteti justifica nivelul pentru care ati optat.

O alta distinctie importanta este cea intre cheltuielile fixe - cele care trebuie suportate si atunci cand nu se desfasoara vreo activitate 'productiva" - si cele variabile - de exemplu, cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv.

Este recomandabil ca aceasta grupare a cheltuielilor sa fie precedata de o analiza atenta - distinctia perfecta dintre cele doua categorii exista mai degraba in teorie decat in practica. De exemplu, banii investiti intr-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decat cei investiti intr-un utilaj cu mai multe intrebuintari posibile in cazul esecului afacerii, este mai usor sa reduceti volumul aprovizionarilor cu materii prime decat sa concediati salariati, fie ei si 'direct productivi".

Chiar daca formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii, ele sunt necesare in formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. Mai ales in cazul in care aveti mai multe produse/servicii, este bine sa fie determinate cheltuielile, veniturile si rentabilitatea pe unitate de produs.

III.5.5.  Care va fi rentabilitatea scontata a afacerii?

Datele referitoare la veniturile si cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilitatii afacerii. In aprecierea acestei rentabilitati este bine sa evaluati cum vor arata rezultatele in cazul in care apar evenimente neprevazute. Daca rezultatele arata bine pe hartie dar, de exemplu, intarzierea in obtinerea unui spatiu adecvat cu cateva luni transforma profitul in pierderi, este bine sa va luati masuri de siguranta. Analiza de sensibilitate da imaginea evolutiei rezultatelor in cazul in care anumite evolutii nefavorabile afecteaza activitatea firmei.

De exemplu, puteti estima profitul firmei in cazul in care vanzarile sunt cu 20% sub cele programate, sau costurile cresc cu 10%. Probabil nu veti putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea intampla, dar este bine sa analizati macar impactul unor evenimente cat de cat previzibile. In plus, includerea unei analize de sensibilitate in planul de afaceri creeaza o impresie pozitiva unui potential finantator.

III.5.6. Care vor fi principalii indicatori financiari?

Indicatorii financiari sunt deosebit de importanti pentru un potential investitor. De obicei, trebuie inclusi:

Indicatori de rentabilitate - de exemplu, rata de rentabilitate a activelor (profit net/active totale), rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/capitaluri proprii);

Indicatori de lichiditate - de exemplu, rata curenta de lichiditate (active circulante/obligatii curente), rata imediata de lichiditate (disponibilitati banesti/ datorii pe termen scurt);

Indicatori de solvabilitate - de exemplu, rata de indatorare (datorii totale/ total pasiv);

Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor viteza de rotatie a stocurilor (cifra de afaceri/stoc mediu), durata medie de incasare a creantelor si de plata a furnizorilor etc.

Se va vedea ca estimarile se refera la investitiile capitale, veniturile si cheltuielile operationale si vor identifica articolele in fiecare dintre cele trei categorii, necesare pentru o anumita perioada dupa cantitate, cost pe unitate si cost total.

Scopul este de a ne asigura ca am identificat si evaluat costurile necesitatilor de baza pentru a le include in prognozele fluxului mijloacelor banesti. Perfectand un tabel de estimari pentru fiecare perioada aparte, antreprenorul poate sa verifice cantitatea informatiei sale si sa se mai asigure o data ca lista este atat de cuprinzatoare si ea satisface cerintele activitatii necesare pentru a atinge scopurile afacerii. Scopul este de a asigura ca prognozele fluxului mijloacelor banesti sa reflecte necesitatea completa si de a evita omiterea articolelor de o importanta critica.

Compiland aceste liste, antreprenorul va cerceta preturile, disponibilitatea, calitatea si timpurile de livrare si va determina nivelele de stocuri, care vor permite afacerii sa continue sa activeze fara probleme. Compilarea listei va asista la identificarea potentialelor deficiente de resurse si la identificarea substitutilor potriviti. Listarea estimarilor ofera o posibilitate de a dezvolta abilitati manageriale, deoarece necesita un efort de cercetare si va impune o disciplina manageriala in procesul de planificare.

III.5.7. Prognoze ale fluxului mijloacelor banesti

Managementul este legat de viitor. Fundatia pentru o viitoare afacere o constituie disponibilitatea mijloacelor banesti. Planificarea viitorului nu are rost, daca nu suntem siguri ca vom avea la dispozitie suficient numerar pentru a finanta acest viitor. Ca parte a exercitiului de planificare, prin urmare, trebuie sa pregatim bugete si sa evaluam strategii. Pentru a face aceasta trebuie sa cunoastem de cati bani va fi nevoie, de unde-i vom lua si cum ii vom obtine. Aceasta inseamna ca va trebui sa prognozam fluxul mijloacelor banesti ale afacerii.

Circulatia numerarului constituie existenta unei afaceri - el vine de la investitori, se transforma in active sau capital circulant, provine din vanzari si merge pentru achitarea notelor de plata.

Este esential pentru un manager sa cunoasca exact cati bani el are sau va avea disponibili in orice moment, fie acum sau in viitor. Trebuie, de asemenea, de retinut ca mai ales in economiile dependente de agricultura, fluxul mijloacelor banesti este rareori constant (in mod regulat) din cauza caracterului sezonier al    afacerii si ale unor cicluri operationale, deseori mai indelungate. Numerarul nu este acelasi lucru ca veniturile din vanzari din cauza existentei debitorilor. El nu este acelasi lucru ca si costul procurarilor din cauza creditorilor. In mod similar, numerarul nu inseamna profit. Nu este ceva

neobisnuit pentru o afacere care face profit sa aiba putin numerar sau pentru o afacere, ce are un mare surplus de mijloace banesti sa aiba pierderi.

IV. Studiu de caz privind elaborarea planului de afaceri de catre SC. Dambovita Transport Service S.R.L

O modalitate diferita de a calatori si de a vizita capitala Romaniei

Asemenea celorlalte capitale europene, capitala Romaniei este si tinde sa devina din ce in ce mai aglomerata, in special in ceea ce priveste traficul Cele aproape 1.000.000 de autovehicule inregistrate in Capitala la care se adauga si cele aflate in tranzit creaza o imagine "de cosmar" in ceea ce priveste traficul in special in zilele lucratoare, la orele de varf si    in zonele centrale.

Departe de a fi solutia miraculoasa a traficului supraaglomerat prezentul plan de afaceri isi propune a fi o alternativa pentru cei care calatoresc zilnic dinspre zonele periferice spre zona centrala si totodata sa constituie o modalitate de a vizita Bucurestiul.

A)    SUMARUL PLANULUI DE AFACERI

Definirea viziunii afacerii

Afacerea isi propune folosirea Raului Dambovita, care strabate Bucurestiul de la est la vest, ca o modalitate de a calatori in conditii mult mai rapide catre zonele centrale ale orasului, evitandu-se astfel rutele aglomerate prin care se ajunge in zona centrala.

In plan secundar poate fi vazuta ca o modalitate de agrement inedita si relaxanta prin care se poate vizita Capitala Romaniei.

Cine sunt clientii afacerii?

In general afacerea se poate bucura de doua categorii de clienti.

Prima categorie se refera la cei care locuiesc in partea estica a orasului si calatoresc zilnic spre zona centrala sau catre zonele estice, trecand prin zona centrala.

Punctual vorbim despre locuitori ai cartierelor Crangasi, Giulesti, Militari, Politehnica si complexul Regie care calatoresc spre zonele Eroilor, Izvor, Piata Unirii, Tineretului, Vitan.

A doua categorie se refera la clienti ocazionali care pot folosi serviciul pus la dispozitie in scopuri de agrement. Pe acesta ruta se pot vizita o serie de obiective: Dambovita Center, Parcul Eroilor, Opera Romana,Opera Center, Casa Poporului, Zona Financiara Unirii-Victoriei, Tribunalul Bucuresti, Muzeul de Istorie, Unirea Shopping Center, Vitan Mall, Parcul Tineretului- Eroii Revolutiei.

1.2 Pe ce piata va activa?

Strict vorbind afacerea nu are concurenti care sa presteze servicii similare pe latura de agrement. Pe acesta latura se poate spune ca afacerea ofera un serviciu care nu mai este oferit pe piata nici in acesta forma nici sub forma unui substitut.

Cu toate acestea afacerea va intra in concurenta pe latura de transport persoane pe de o parte cu regia de transport in comun (RATB) si cu regia de transport subteran (METROREX).

1.3 Ce va oferi afacerea ?

Dupa cum s-a anticipat, afacerea va presta doua mari categorii de servicii. In functie de receptivitatea pietei la cele doua categorii de servicii oricare dintre ele poate devenei principal in functie de rentabilitate si cerere.

Servicii de transport

Afacerea isi propune sa presteze servicii de transport persoane sau marfa. Acesta poate deveni o alternativa transportului in comun supraaglomerat.

Punctual vorbim despre servicii de transport dispre Crangasi, Giulesti, Militari, Politehnica si complexul Regie spre zonele Eroilor, Izvor, Piata Unirii, Tineretului, Vitan.

Afacerea poate include si servicii de transport bagaje usoare sau marfa sau orice alt serviciu de transport care se preteaza la un asemenea mijloc.

Servicii de agrement

Afacerea poate oferi servicii de transport agrement, realizand totodata un acces facil la o serie de puncte de atractie arhitectonice, istorice, culturale si moderne ale Capitalei: Dambovita Center, Parcul Eroilor, Opera Romana,Opera Center, Casa Poporului, Zona Financiara Unirii-Victoriei, Tribunalul Bucuresti, Muzeul de Istorie, Unirea Shopping Center, Vitan Mall, Parcul Tineretului- Eroii Revolutiei.

1.4 Planuri de extindere a afacerii

Pe termen mediu se va urmari extinderea cu preponderenta a laturii de agrement a afacerii. Astfel se doreste extinderea afacerii asupra potentialului neexploatat pentru lacul Morii - Crangasi. In acest sens se doreste dezvoltarea unor programe de agrement:

organizarea de plimbari de agrement pe lac

delimitarea unor zone de pescuit amator

amenajarea unui camping intr-o zona mai restrasa in zona Rosu

1.5 Avantajul competitional

Avantajul competitional al transportului de calatori este dat de urmatoarele aspecte:

pentru clientii "tinta" ai afacerii ofera calea cea mai rapida spre zona Piata Unirii si zona de sud-est a orasului.

Estimativ se apreciaza o durata de circa 20 min din zona Crangasi - Piata Unirii, putandu-se garanta o durata constanta a calatoriei datorita lipsei blocajelor, intersectiilor etc, in comparatie cu mijloacele "clasice" care au nevoie de un timp dublu de acces.

De asemenea mijloacele conventionale de transport in comun, pentru respectiva zona, nu asigura o ruta directa de acces spre zona Unirii lucru care asigura un avantaj concurential clar si palpabil si fac planul de afaceri viabil.

1.6 Este fezabila afacerea?

Afacerea este fezabila in conditiile in care cea mai mare parte din infrastructura exista dar nu este exploatata, Raul Dambovita nefiind exploatat sub nici o forma pe aceasta latura.

Fezabilitatea afacerii depinde si de existenta acceptului municipalitatii pentru exploatarea acestei afaceri, in conditiile in care infrastructura ce tine de Raul Dambovita este un bun public.

1.7 Pot fi suportate costurile?

Costurile afacerii sunt legate de costurile ambarcatiunilor dotate corespunzator scopului pentru care sunt folosite. In acest sens se pot folosi modalitatile non-numerar de achizitie, respectiv leasing sau rate.

Dat fiind faptul ca se urmareste realizarea unui proiect care vizeaza si dezvoltarea infrastructurii Bucurestiului se poate apela la fonduri PHARE sau la imprumuturi garantate de municipalitate.

Strategia afacerii

Afacerea se bazeaza pe o strategie de diferentiere .

Acesta deoarece pe latura de agrement afacerea nu are un concurent pe piata, oferind un serviciu unic si atractiv pentru cei care viziteaza orasul. Caracterul inedit poate constitui un element cheie de succes

Pe latura de transport persoane afacerea asigura cea mai rapida si totodata cea mai constanta cale de acces catre zona centrala a orasului pe ruta respectiva constituind o alternativa reala pentru clientii "tinta".

2. Scopul si obiectivele afacerii

Scop

Scopul afacerii este crearea unei alternative reale si viabile transportului in comun de calatori asa cum este el astazi: aglomerat, congestionat, ineficient si din ce mai costitisitor, si prin acesta sa devina o afacere rentabila.

Chiar in conditiile in care infrastructura limiteaza aria de acoperire a acestei afaceri pentru zona sa de acoperire se urmareste potentarea necesarului de transport al celror care utilizeaza preponderent mijloacele de transport in comun.

Afacerea va debuta ca o afacere de mici dimensiuni, avand un numar minim de angajati. In momentul in care se realizeaza consolidarea afacerii pe piata afacerea va trece intr-o noua etapa, scopul final dorindu-se a fi o afacere de dimensiuni medii sau mari.

Obiective

In ceea ce priveste obiectivele pe termen scurt (se ia in considerare o perioada de maxim 12 luni), se urmareste:

promovarea afacerii prin toate mijloacele media eficiente: presa, radio, televiziune, sampling, demonstratii.

crearea unei plaje de clienti fideli, realizand astfel o baza solida pentru rezultatele afacerii

orientarea intregii afaceri in scopul mediatizarii acesteia chiar in conditiile unui profit 0 sau mai mic decat 0 pentru primii doi ani.

realizarea lucrarilor de infrastructura necesare demararii afacerii respectiv puncte de acces calatori, puncte de comercializare bilete respectiv abonamente de transport;

incheierea de contracte de parteneriat cu regia locala de transport in vederea    cresterii gradului de interconectare cu transportul conventional

incheierea de contracte publicitare cu firme de profil pentru promovare unilaterala sau reciproca

In ceea ce priveste obiectivele pe termen mediu si lung ( perioada de 2-5 ani):

dezvoltarea infrastructurii de transport calatori prin achizitionarea de mijloace de transport noi si modernizarea celor existente;

dezvoltarea afacerii catre servicii de transport marfuri si bagaje

dezvoltarea infrastructurii de transport prin amenajarea si modernizare punctelor de preluare calatori;

demararea proiectului de dezvoltare a zonei de agrement "Lacul Morii"

realizarea si mediatizarea satului de agrement Rosu.

- extinderea programului de agrement si pentru salba de lacuri existenta pe raul Colentina, din partea de nord a orasului.

B) DESCRIEREA AFACERII

Prin natura ei, afacerea se preteaza a fi o societate pe actiuni intre capitalul privat (2 asociati) si municipalitate in care municipalitatea detine 30% din capital iar coproprietarii restul de 70 %. Acest joint venture este gandit avand la baza urmatoarea idee:

In schimbul a 30% din capital municipalitatea:

aduce aport concesionarea pe o perioada de 10 ani a exploatarii albiei Raului Dambovita si a zonei Lacul Morii;

de asemenea implementeaza un sistem de crestere a nivelului apei pentru albia Raului Dambovita

contribuie in proportie de 50% la realizarea lucrarilor de realizare a punctelor de acces calatori

C) PRODUSELE SI SERVICIILE FURNIZATE

Descrierea produselor si serviciilor

Serviciile de transport persoane

Presupune prestarea serviciilor de transport persoane intre punctul de plecare zona Semanatoarea si punctul de sosire in zona Tineretului.

Intre aceste doua puncte exista o serie de puncte intermediare care pot fi modificate in functie de cerintele clientilor firmei: Pod Grozavesti, Pod Cotroceni, Pod Eroilor, Pod Izvor, Pasaj Piata Unirii, B-dul Marasesti, Tineretului. Fiecare dintre aceste puncte intermediare dispun de puncte de acces pasageri precum si de zone de comercializare a biletelor de calatorie.

Transportul este realizat prin ambarcatiuni special echipate in acest sens si diferentiate in ambarcatiuni de transport calatori si ambarcatiuni de agrement.

Serviciile de transport agrement

Presupune asigurarea de servicii de transport agrement persoanelor interesate. Spre deosebire de transportul de persoane, in cadrul trensportului de agrement ambarcatiunile sunt destinate acestui scop: au un itinerar bine stabilit, la cerere se poate pune la dispozitie un ghid atat pentru turistii romani cat si pentru turistii straini.

Principalele puncte de interes turistic pot fi: Complexul Politehnica, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Opera Romana, Dambovita Center, Tribunalul Bucuresti, Cladirea CEC, Muzeul de Istorie, Unirea Shopping Center, Palatul Parlamentului, Dealul Mitropoliei, Parcul Tineretului.

Parcul de agrement Rosu

Pe termen mediu si lung se preconizeaza organizarea unei zone de agrement in zona Lacul Morii al carei principale atractii sa fie un sat de agrement care sa ofere chiar posibilitatea cazarii turistilor in camping-uri.

Prin acesta zona de agrement se vor organiza zone speciale pentru pescuitul amator, plimbari cu barci sau hidrobiciclete si numeroase alte atractii turistice.

Comparatii de competitivitate

Legat de transportul de persoane competitivitatea, in raport cu alternative de transport existente, va fi asigurata prin doi factori cheie de succes:

a)      mentinerea unui pret mai scazut decat alternativa oferita de transportul in comun pe uscat. Acesta se va realiza datorita costurilor mult mai reduse de exploatare decat in cazul exploatarii RATB sau METROREX. Prin urmare se va putea mentine o marja rezonabila de profit prin mentinerea unui cost al calatoriei / abonamentelor sub costul alternativelor de transport

b)      prestarea unor servicii de o calitate superioara sub mai multe aspecte: un timp de transport mult mai redus (cu pana la 50% mai redus), siguranta respectarii orarului de transport datorita lipsei riscului de aglomerare a traficului,    asigurarea unui grad de confort ridicat.

In ceea ce priveste serviciile de transport de agrement este greu sa se estimeze competitivitatea datorita caracterului de pionierat in acesta zona, insa experienta unor zone precum Parcul Herastrau tind sa indice o afacere de succes.

Documentatiile de vanzare

Servicile vor trebui avizate de catre Primaria Municipiului Bucuresti si de catre Capitania Snagov care vor supraveghea calitatea serviciilor oferite precum si derulrea activitatii in conditii de siguranta.

Tehnologia - infrastructura

Ambarcatiunile necesare vor vi achizitionate prin UNICOMP Boats Division, care asigura si vanzarea de ambarcatiuni in sistem de leasing, putand realiza si diferite adaptari si modificari ale ambarcatiunilor in functie de necesitatile afacerii.

Pretul produselor s serviciilor

Pentru inceput se va stabili in functie de pretul produselor substiut, respectiv pretul transportului in comun conventional. In situatia in care acest pret nu asigura rentabilitatea afacerii dupa primul an, se va cauta majorarea acestuia pana la atingerea punctului de echilibru.

D) ANALIZA DE PIATA SI PLANUL DE MARKETING

1. Prospectarea pietei

Inainte de demararea proiectului este necesara derularea unui studiu de piata pentru a vedea masura in care demararea unui asemenea proiect reuseste sa atraga clientii "tinta" pe care se mizeaza in vederea demararii afacerii si exploatarii rentabile a acesteia.

In acest sens se vor creea trei esantioane reprezentative selectionate din zonele Militari - Virtutii, Crangasi-Giulesti si Complexul Regie.

Dimensiunea esantioanelor va fi de :

-cca. 500 persoane cu domiciliul stabil in zona Militari-Virtutii   

- cca 1500 persoane cu domiciliul stabil in zona Crangasi-Giulesti

- cca 700 persoane avand rezidenta in Complexul Regie.

-cca 300 persoane care frecventeaza complexul de bazine Dambovita din zona Lacul Morii

Cercetarea de piata se va derula in luna martie 2006 pe acest esantion extins de 2000 de persoane considerat reprezentativ pentru populatia vizata.

Prin acest studiu de piata se vor urmari urmatoarele obiective:

disponibilitatea de a incerca noul sistem de transport si de a furniza informatii referitoare la disponibilitatea utilizarii permanente a acestui serviciu.

sugestii referitoare la rutele de transport avand cel mai mare grad de interes respectiv principalele puncte de oprire dorite de populatia tinta

indicarea nivelului pretului pentru care ar fi dispusi sa utilizeze noul serviciu

interesul manifestat in legatura cu proiectul amenajarii in scopuri de agrement a zonei Lacul Morii precum si parcul Rosu

interesul manifestat in legatura cu proiectul legat de calatoriile de agrement pe raul Dambovita si disponibilitatea de a-l incerca

2. Metodele de promovare ale afacerii

Promovarea afacerii se va face utilizand un mix de marketing care, pornind de la    caracterul de noutate al afacerii, va include:

publicitate prin televiziune- va fi utilizata dat fiind impactul foarte mare pe care il are asupra clientilor tinta dar si asupra celorlalti potentiali clienti aflati in zona de influenta a afacerii. Totusi datorita costurilor foarte ridicate acest tip de mediatizare se va utiliza la o scara restransa

reviste - serviciile de agrement vor fi promovate in reviste de profil care apar in special in vederea promovarii centrelor de atractie ale Capitalei

publicitate site-ul oficial - o atentie deosebita va fi acordata prezentei pe site-ul www.bucuresti.ro in care va fi prezentata atat disponibilitatea serviciului cat si o prezentare succina a acestuia. De asemenea bannerul va cuprinde un link catre site-ul oficial al afacerii www.dtrans.ro

presa locala - se va urmari promovarea produsului in presa nationala. In acest sens se va incerca un parteneriat cu una dintre publicatii in vederea unei promovari reciproce prin promovarea respectivei publicatii pin intermediul infrastructurii DTrans.

radio - promovarea afacerii prin intermediul posturilor de radiu va urmari un parteneriat reciproc prin care DTrans va mediatiza un anumit post de radio in schimbul unui spatiu de reclama radio

Marca produsului

Serviciile vor fi comercializate sub marca DTranS acronime de la Dambovita Transport Service. Se vor inregistra:

la OSIM marca "DTranS", logo-ul "DTS"

la ICI domeniul www.dtrans.ro

- la registrul comertului denumirea "Dambovita Transport Service"

E) STRATEGIA SI MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DE AFACERI

1. Calendarul de implementare

- demararea afcerii de doreste a fi 01.06.2006

- 01.02.2006 se prezinta proiectul de afeceri municipalitatii in vederea obtinerii unui acord de principiu cu privire la utilizarea infrastructurii Raului Dambovita si de utilizare, in perspectiva, a complexului Lacul Morii

- 01-02-2006 depunerea unui avans de catre partea privata (2 asociati)

- 05.02.2006 se fac demersurile in vederea obtinerii unui acord de principiu din partea Capitaniei Snagov si a Administratiei Domeniului Public

- 10.02.2006 in situatia in care sunt obtinute acordurile de principiu se propune municipalitatii o afacere de tip joint venture

- 11.02.2006 - 28.02.2006 finalizarea obtinerii acordurilor de principiu din partea autoritatilor in masura

- 01.03.2006 - 15.03.06 derularea unei misiuni de cercetare a pietei prin analiza esantioanelor descrise anterior, centralizarea datelor si formularea concluziilor.

- 15.03.06-15.04.06 in situatia in care prospectarea pietei scoate in evidenta un potential pentru afacere se demareaza procedurile pentru:

*depunerea capitalului social

*constituirea DTrans

* inregistrarea marcii si a site-ului

*incheierea contractului de joint venture

*obtinerea aprobarilor necesare

- 15.05.06 demararea lucrarilor de amenajare a punctelor de acces calatori, mediatizare preliminara a serviciilor, stabilirea rutelor

- 15.05.06 inceperea demersurilor pentru achizitia in regim de leasing a ambarcatiunilor de la UNICOMP Boats Division

- 20.05.06 - 30.05.06 promovarea intensa prin mixul de marketing previzionat si incheierea unor contracte de natura aliantelor strategice cu parteneri media si parteneri de afaceri.

- 01-06-2006 deschiderea afacerii catre publicul interesat

2. Bugetul de implementare a afacerii:

Bugetul de implementare porenste de la urmatoarele considente:

a)             presupune existenta a doi asociati care aporteaza la capital o suma estimata la 25.000 $, defalcata intr-un avans de 2.500 $ urmat de varsarea diferentei de aport in suma de 22.500 $.

b)             Cheltuielile diverse legate de incheierea acordurilor de principiu cu autoritatile locale sunt in suma de 600 $ (cheltuieli de protocol, cheltuieli cu deplasarile, cheltuieli cu taxe si onorarii, diverse)

c)             Cercetarea de piata se estimeaza a costa in jur de 1000$. Se incearca mentinerea costurilor la un nivel scazut prin utilizarea studentilor angajati part-time pentru colectarea datelor iar prelucrarea acestora se face de catre managementul afacerii

d)            Cheltuielile de constituire, taxe avize (inregistrare site, marca, societate) se estimeaza a fi in suma de circa 1300 $

e)             Crearea punctelor de acces calatori si a adaposturilor necesare pentru gazduirea calatorilor pana la sosirea ambarcatiunii 1700$

f)              Avansul platit pentru achizitionarea ambarcatiunilor in regim de leasing 10.100 $

g)             Cheltuieli operationale pentru demararea afacerii circa 4850 $

h)             Cheltuielile cu salarii presupun angajarea unui personal minim de 6 persoane care sa deservesca cele 3 ambarcatiuni plus o persoana (1) cu atributii general - organizatorice

i)               Serviciile contabile-taxe vor fi externalizate catre firma de contabilitate Finans-Contabilitate. Conform contractului onorariile vor fi mai mici pentru inceput si va creste odata cu cresterea cifrei de afaceri

j)               Sediul social nu va produce costuri, pentru inceput, deoarece va fi folosita o proprietate a unuia dintre asociati, concesionata DTranS, cu plata dupa 2 ani

3. Aliante strategice

Implementarea afacerii ia in considerare incheierea unor aliante strategice care privesc diferite laturi ale afacerii:

cu regia de transport in comun locala - in vederea crearii unui plan de interconectare a punctelor de oprire DTrans cu statiile RATB si creearea, in timp a unei infrastructuri care sa permita transbordarea facila a pasagerilor DTrans catre RATB.

cu un partener media - radio in vederea promovarii reciproca (la o anumita paritate) a celor doua branduri. DTrans va promova marca partenerului media prin intermediul ambarcatiunilor (atat prin plasarea unui banner cat si prin utilizarea preferentiala a respectivului post de radio pentru divertisment ) iar operatorul radio va promova marca DTranS.

o alianta pe latura de divertisment standul Dambovita - Ciurel in vederea interconectarii complexului Dambovita - Ciurel cu sistemul de transport-divertisment DTranS

F) STRUCTURA SITE-ULUI WEB

Se va pune accent pe site-ul web al societatii, mai ales datorita interconectarii acestuia cu site-ul oficial www.bucuresti.ro. Site-ul va fi creat cu un buget foarte redus. Va fi creat de catre unul dintre asociati care are cnostiinte si experienta in creeare de site-uri de promovare - prezentare.

Un aspect important al site-ului va fi posibilitatea crearii unui mediu interactiv    prin care clientii firmei isi vor putea exprima sugestiile, vor putea participa la concursuri de fidelitate si vor putea afla informatii atat despre serviciile firmei cat si informatii de interes general legate de orasul in care locuiesc.

Pe langa obiectivul primordial al interconectarii site-ului www.dtrans.ro cu www.bucuresti.ro, se vor incerca si o serie de obiective secundare: interconectarea cu site-ul partenerului media www.radio.ro si cu site-ul www.ratb.ro.

In perspectiva va mai fi creat www.laculmorii.ro care va promova etapa a doua a dezvoltarii afacerii, respectiva latura de divertisment Lacul Morii - Camping Rosu.

G) ECHIPA DE MANAGEMENT ROLUL ACESTORA

Pentru inceput personalul va fi dimensionat la nivelul minim necesar desfasurarii activitatii:

Managementul va fi realizat de catre cei doi asociati care vor avea roluri complementare, deciziile strategige fiind luate prin acord comun.

Asociatul 1: absolvent ASE Contabilitate si Informatica de Gestiune va avea drept atributii :

gestionarea relatiei cu Banca principala prin intermediul careia opereaza DTrans

detine drep de semnatura pentru platile efectuate

controlul politicii de plati si de incasari - creditul clinti si furnizori (pentru serviciile prestate agentilor economici)

gestionarea laturii IT & C a firmei prin coordonarea politicii de dezvoltare IT si in special a site-ului firmei, un element cheie de succes

gestionarea interactiunii DTrans cu firma care asigura serviciile financiar contabile ale afacerii - Finans Contabilitate

politica de finantare a afacerii atat pe termen scurt cat si pe termen lung

Asociatul 2: absolvent ASE - Management Marketing va avea drept atributii:

gestionaea politicii de personal legate de salarizare, promovare

drept secundar de semnatura pentru contul bancar

coordonarea politicii de marketing si gestionarea acesteia (contracte de promovare, colaborare, asociere)

gestionarea directiilor strategice de dezvoltare

Angajati operativi ambarcatiuni:

3 persoane acreditate de Capitania Snagov in vederea operarii celor 3 ambarcatiuni ambarcatiuni

3 persoane asistenti care asigura compostarea biletelor si asistarea calatorilor la imbarcare / debarcare

Angajat TESA

- asigura evidenta stricta a platilor si incasarilor scadente

- gestioneaza necesitatile serviciului de contabilitate

- gestionare achizitii si contracte persoane juridice

- plati taxe, impozite, salarii in functie de datele contabile

Politica de salarizare va incerca sa combine un salariu de baza cu un procent din vanzari pentru cointeresarea materiala a angajatilor operativi.

Salariul de pornire pentru angajatii operativi principali va fi de 350 $ net (pentru inceput, odata cu ddezvoltarea afacerii acesta va creste), pentru asistentii de calatorie va fi de 270$ (pentru inceput urmand sa cresca cu un procent din vanzari).

Salariu personalului TESA va de 300$ pentru inceput, si va creste cu sume fixe la anumite intervale negociate.

Pe langa aceste drepturi salariale pot aparea si prime in conditiile desfasurarii afacerii conform previziunilor si asteptarilor managementului.

H) PREVIZIUNI

Bugetul de venituri si cheltuieli lunar previzionat pentru primul an de functionare:

Pentru 2007 bugetul de venituri si cheltuieli previzionat lunar va fi urmatorul:

Situatiile financiare previzionate pentru anii 2006 si 2007 sunt urmatoarele:

V. Concluzii

S.C. Dambovita Transport Service S.R.L. prin detinerea avantajului competitional al transportului de calatori, este fezabila in conditiile in care cea mai mare parte din infrastructura exista dar nu este exploatata, raul Dambovita nefiind exploatat sub nici o forma pe aceasta latura, acesta reprezentand un aspect pozitiv al infiintarii societatii.

Realizarea afacerii mai depinde si de existenta acceptului municipalitatii pentru exploatarea acestei afaceri in conditiile in care infrastructura ce tine de raul Dambovita este un bun public. Ar putea fi considerat un aspect negativ deoarece acceptul municipalitatii ar putea intarzia sa apara,dar la fel de bine poate fi si un aspect pozitiv, societatea comerciala aratandu-se promitatoare.

Costurile, fiind legate de costurile ambarcatiunilor dotate corespunzator scopului pentru care sunt folosite, pot si diminuate prin modalitatile non-numerar de achizitie, respectiv leasing sau rate,aceasta evidentiind si de aceasta data fezabilitatea afacerii. De aseamenea, in cazul in care, chiar si prin modalitatile de mai sus, costurile se arata ridicate se poate apela la fonduri PHARE sau la imprumuturi garantate de municipalitate,dat fiind faptul ca se urmareste realizarea unui proiect care vizeaza si dezvoltarea infrastructurii Bucurestiului.

In concluzie, folosirea raului Dambovita ca o modalitate de a calatori in conditii mult mai rapide catre conele centrale ale orasului, evitandu-se astfel rutele aglomerate prin care se ajunge in zona centrala se arata a fi o afacere profitabila atat pentru municipalitate cat si pentru fiecare locuitor al Bucurestiului dependent de transportul in comun.

Bibliografie

internet :https://www.postuniversitar.ro/art-planuri-de-afaceri.php

https://www.plandeafacere.ro/

https://www.bplans.com/sp/

Planul de afaceri - creeaza.com

Delia Georgescu, Elena Daniela Hangan, Florentina Dumitras, Valentina Capota - Educatie Antreprenoriala manual pentru cls a XII-a, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2002