CASTRAVETELE Cucumis sativus L. Fam. Cucurbitaceae

CASTRAVETELE    Cucumis sativus L. Fam. Cucurbitaceae

Importanta culturii.Castravetele se cultiva pentru fructele proaspete care se utilizeaza in alimentatie sub forma de salate. Fructele se conserva sub forma murata sau marinata, constituind astfel o importanta sursa de materie prima pentru fabricile de conserve. Sucul de castraveti st foloseste in cosmetica la prepararea unor produse emoliente pentru intretinerea tenului.

Originea si raspandirea culturii. Pe baza dovezilor botanice si istorice se apreciaza ca zona de origine a castravetilor este in nord-vestul Indiei. Castravetele se cultiva pe 1 mii. ha realizandu-se 26,5 mii. tone.

Particularitati biologice. Specia Cucumis sativus are doua forme cultivate, una cu fructe mici, cunoscuta sub denumirea de cornison, care se foloseste in principal pentru conserve si o forma cu fructe lungi sau semilungi, care se consuma in stare praspata. Castravetele este o planta anuala, erbacee. Sistemul radicular este ramificat dar slab dezvoltat, avand tendinta de a creste la suprafata solului. Tulpina este erbacee, ramificata, acoperita de perisori aspri si este prevazuta cu carcei. Poate ajunge la o lungime de 2 -3 m iar in contact cu solul, emite radacini adventive. Pe tulpina, la subsuoara frunzelor se formeaza lastari. Frunzele sunt mari, pentagonale, mai rar trilobate, dintate pe margini si acoperite cu perisori aspri. Ele au dimensiuni diferite in functie de soi. Astfel, hibrizii cu fructe lungi au frunze mult mai mari comparativ cu soiurile cu fructe mici. Florile sunt unisexuat monoice, dispuse cate 3-5 la subsuoara frunzelor. Ele sunt mari, de culoare galbena si au forma de palnie. Polenizarea florilor este entomofila. Daca polenizarea este incompleta se formeaza fructe deformate.

Fructul este de tip melonida avand forme si marimi diferite in functie de soi. Suprafata fructului poate fi neteda sau prevazuta cu ridicaturi semisferice, broboane, cu tepi la unele soiuri. Fructele se dezvolta, de la inflorire pana la maturitatea tehnica in 4-12 zile, la soiurile de tip Cornison si 12-32 zile la cele de sera. Pana la maturitatea fiziologica necesita in continuare o perioada de 35-45 zile, timp in care are loc un consum mare de hrana. Semintele sunt alungit-ovoidale, turtite, ascutite spre extremitati, de culoare alba sau alb-galbuie, de marime mijlocie.

Relatiile cu factorii de vegetatie

Castravetii au cerinte mari fata de temperatura. Temperatura optima de germinatie este de 25-30°C si se realizeaza dupa 3-5 zile. Semintele incep sa germineze de la 14-15°C dar in acest caz rasarirea plantelor are loc dupa 10-14 zile. Temperatura optima de vegetatie este de 25-28°C, iar temperatura minuna de vegetatie este de 14-15°C. Fata de lumina pretentiile sunt mari. Plantele de castraveti prefera zile scurte (12 ore) dar cu intensitate ridicata. Insuficienta luminii perturba procesul de fructificare. Prefera solurile mijlocii, luto-nisipoase, cu structura buna, bogate in humus, cu reactie neutra sau slab acida, pH=5 -7,5.