Caiet de practica - Tehnologii agricole

Universitatea de stiinte agronomice si medicina veterinara Bucuresti-filiala Calarasi

Facultatea de management,inginerie economica in agricultura si dezvoltare rurala

Caiet de practica

Tehnologii agricole

Floarea Soarelui

Metode agrofitotehnice

Metodele agrofitotehnice se inscriu in conceptul protectiei integrate, prin modificarea constanta a conditiilor de mediu in agroecosistem, in sensul de a favoriza dezvoltarea plantei de cultura, potentand rezistenta sa la atac si de a defavoriza dezvoltarea si inmultirea in masa a agentilor patogeni si daunatorilor, actionand ca factor de reducere a populatiilor daunatoare (SANEA, 1996).

Amplasarea corecta a culturii, rezerva posibilitatea realizarii potentialului de productie, dar si limitarea atacului unor patogeni si daunatori. In judetul Timis, favorabilitatea edafica cea mai buna este asigurata de cernoziomuri. Sunt restrictive solurile cu exces de umiditate, ce pot favoriza aparitia si evolutia bolilor, precum si cele puternic infestate cu viermi sarma.

Rotatia culturii de minim 6 ani, reduce substantial atacul de Sclerotinia sclerotiorum de Bary, Sclerotinia bataticola Taub., de Plasmopara helianthi Novot., paraziti ce se transmit, in principal prin sol (ILIESCU si colab., 1990). Sclerotii primelor doua ciuperci si oosporii celei din urma se pot pastra in sol timp de 6-8 ani. In cazul parazitului Phomopsis helianthi Munt. Cvet., la care sporii sunt transportati de vant, reducerea atacului, cu durata rotatiei este comparativ mai mica .

Planta nu poate intra in succesiune cu soia, fasolea, tutunul, rapita, canepa, plante receptive la atacul de Sclerotinia sclerotiorum de Bary si putregaiul radacinilor si tulpinilor (Sclerotium bataticola Taub.). Monocultura se exclude, dat fiind permanentizarea rezervei de patogeni.

Premergatoarele recomandate sunt cerealele paioase si porumbul, cu conditia sa nu fie erbicidate cu triazinice mai mult de 1-1,5 kg s.a./ha. In conditiile unei infestari puternice cu viermi sarma (Agriotes ssp.) sau gargarita frunzelor (Tanymecus dilaticollis Gyll.), susccesiunea porumb-floarea-soarelui nu este recomandata, decat cu masuri adecvate de protectie chimica.

Disponibilitatile naturale ale solului, aportul de elemente nutritive prin fertilizare, sunt factori de baza, care intervin direct in starea de vegetatie si vigurozitatea plantelor (ILIESCU si colab., 1987), influentand starea fitosanitara a acestora. Fertilizarea si amendarea actioneaza si asupra unor daunatori ca Agriotes ssp., prin efectul nociv al substantei chimice (azotat de amoniu, superfosfat, amendamente cu calciu)-GHIZDAVU si colab.,1997; PERJU, 1995, cat si asupra unor patogeni ce se conserva pe resturi vegetale

(Phomopsis helianthi Munt. Cvet., Phoma macdonaldii Boerema), prin accelerarea biodegradarii suportului vegetal, la aportul suplimentar de azot (SANEA, 1995).

Fertilizarea echilibrata cu azot, fosfor si potasiu asigura o mai buna toleranta a plantei la patarea bruna si necrozarea tulpinilor, la patarea neagra si la atacul de afide. Aplicarea unilaterala sau in exces a ingrasamintelor cu azot, favorizeaza atacul agentilor ce produc putrezirea tulpinii si capitulului, a celor ce provoaca boli foliare sau la radacina, cat si atacul afidelor.

Stabilirea unui sistem eficient de fertilizare la floarea-soarelui, presupune aplicarea ingrasamintelor in functie de particularitatile biologice ale plantei si insusirile chimice si hidrofizice ale solului (BORLAN, 1982).

Samanta sanatoasa, libera de boli, reduce atacul de putregai alb, putregai cenusiu si mana. In plus, o samanta de calitate, cu valoare biologica si culturala ridicata, asigura o rasarire energica si uniforma, cu ritm intens de crestere in fazele initiale, respectiv o depasire mai rapida a atacurilor timpurii, de putregaiuri si daunatori de sol.

Samanta utilizata trebuie sa provina din culturi recunoscute pentru seminte, sa fie conditionata si tratata, avand identitatea genetica a hibridului zonat.

Data semanatului rezerva intre anumite limite, posibilitatea evitarii incidentei stadiilor de maxima sensibilitate a plantei, cu perioada in care, in natura organismele daunatoare dezvolta potential mare de atac.

In acest fel poate fi atenuat atacul de Phomopsis helianthi Munt. Cvet., prin efectuarea semanatului la inceputul optimului fitotehnic (cand s-au depasit 8 C, in sol). In cazul hibrizilor timpurii si spre sfarsitul epocii optime, cand se cultiva hibrizi cu perioada mai lunga de vegetatie (SANEA, 1995). Semanatul in epoca optima, la inceputul intervalului, permite in relativa masura, evitarea atacului de putregaiuri si a activitatii de hranire maxima a gargaritei frunzelor, in fazele timpurii ale plantelor.

Lucrarile solului subordoneaza, din punct de vedere fitosanitar, adancimea de executie a araturii de baza (25-30 cm), pentru o incorporare buna a resturilor vegetale atacate de patogeni, indeosebi a acelor purtatoare de Phomopsis helianthi Munt. Cvet. si Phoma macdonaldii Boereme, cat si calitatea pregatirii patului germinativ, pentru o buna si rapida rasarire a plantei si scurtarea astfel a duratei de expunere la atacul daunatorilor de sol.

Desimea plantelor, poate induce variatii in aparitia si circulatia bolilor, prin fitoclimatul creat si starea de vigoare a plantelor, aflata in concurenta pentru apa, hrana si lumina. Densitatea optima in cultura

neirigata este de 40-50 mii plante recoltabile/ha, cu unele depasiri ale limitelor, corelate cu timpurietatea formei cultivate.

Combaterea buruienilor, unele dintre ele gazde pentru patogeni, precum si distrugerea samulastrei din alte culturi, sursa de infectie pentru mana, patarea bruna si necrozarea tulpinilor, sunt masuri care contribuie la diminuarea atacului patogen.

Eliminarea plantelor cu atac timpuriu de mana (infectie sistemica) si a celor afectate de putregai alb, reduce posibilitatea de raspandire a patogenilor.

Recoltarea la timp, fara pierderi, limiteaza evolutia putregaiului cenusiu si scuturarea semintelor, sursa de samulastra.

Porumbul

Porumbul, numit si cucuruz, este cea de-a treia
cultura cerealiera ca importanta s este cea de-a doua,
dupa grau, in topul comertului international.

Probabil ca porumbul a evoluat dintr-o specie de iarba salbatica
numita teosinte, care mai creste si astazi pe dialurile din
apropiere de Mexico City. Cam de acum 7000 de ani
nativii din America au inceput sa cultive porumbul.
Pana in anul 200 d.Hr. cultura se raspandise si in alte parti ale Americii. Porumbul nu a devenit cea mai importanta hrana din Mexic si America Centrala decat intre anii 800 si 1100. Arheologii au descoperit ca oamenii cand au aflat ca prin cultivarea porumbului se poate produce pe aceeasi suprafata de teren mai multe decat prin cultivarea orcarui alt produs

, productia de porumb a crescut rapid. In secolul XVI-lea porumbul s-a raspandit in intreaga lume.Porumbul reprezinta hrana principala intr-o mare parte a Africii.
Porumbul este alcatuit din mai multe parti:flori barbatesti, nod, intrenod, flori femeiesti, frunza, cocean si radacina firoasa. Tulpina este inalta,dreapta, cu noduri si
Taciune de porumb intrenoduri.Ea este groasa, plina cu maduva si se numeste cocean. Frunzele sunt mai mari si mai late decat cele
ale graului. Florile au un singur sex si sunt situate pe aceeasi planta. Polenizarea se face cu ajutorul vantului, cu polenul adus de pe alta planta, deoarece florile nu ajung in acelasi timp la maturitate. Fructele sunt galbene si ele raman prinse pe stiuleti.
II Tehnologii de cultura

Rotatia culturii
Cultivarea porumbului mai multi ani la rand pe aeeasi suprafata de teren se numeste monocultura.
Prin succesiunea culturilor se intelege cultivarea a doua culturi cu perioada mai scurta de vegetatie pe acelasi teren in acelasi an. Practicand monocultura solul saraceste in aceleasi elemente nutritive si apar aceleasi buruieni si aceiasi daunatori.Treptat se creaza conditii nefavorabile pentru acea cultura iar productia scade motiv pentru care nu se recomanda practicarea monoculturii.
Rolul rotatiei culturilor este combaterea monoculturii. Se realizeaza prin schimbarea culturii.

Pregatirea terenului
Pentru cultura de porumb se executa inainte lucrari de pregatire a terenului (arat, grapat, nivelat etc.) pentru a crea coditii bune de crestere si dezvoltare a acestuia (maruntire, nivelare, distrugerea buruienilor ).
Lucrarea de baza este aratul care se executa cu plugul tras de tractor sau de cal si are scopul de a afana si amenaja solul, distrugerea buruienilor si a unor daunatori.
Maruntirea solului se realizeaza cu ajutorul grapei trasa de tractor.
Nivelarea solului se face primavara inainte de semanatul porumbului.
Ea se realizeaza cu netezitorul tras de tractor sau de animale.
Cand terenul se pregateste trebuie respectate anumite reguli :
- trebuie verificata starea utilajelor folosite
-nu se repara defectiunile utilajelor in timpul mersului
Utilajele agricole folosite sunt din punct de vedere tehnic mecanizate.

Semanatul
Semanatul este operatia prin care samanta se introduce in sol pentru a incoltii, a creste si a fructifica.
Semanatul poate fi manual sau mecanic.
Semanatul se poate face in mai multe feluri :
-prin imprastiere
-in randuri
-in cuiburi
Pentru a obtine productii mari de porumb, samanta trebuie sa fie sanatoasa, curata si tratata improtiva atacurilor de boli

si daunatori.

Lucrari de ingrijire a culturilor
Lucrarile de ingrijire a plantelor cuprind toate lucrarile care se fac de la semanat pana la recoltat, cu scopul de a crea conditii bune de viata

porumbului.
Lucrarile de ingrijire se pot grupa in doua categorii :
A. lucrari comune
B. lucrari speciale

La porumb se practica lucrarile comune care cuprind :
-lucrarile solului
-combaterea bolilor si daunatorilor
-distrugerea buruienilor prin prasit,plivit sau erbicidat
-irigarea

-administrarea ingrasamintelor

Recoltarea si conditionarea produselor agricole
Productia porumbului este reprezentata de o productie principala si una secundara. Recoltarea reprezinta strangerea si depozitarea intregii productii.

Procesul de recoltare cuprinde mai multe etape :
-verificarea si repararea masinilor de recoltat
-alegerea momentului potrivit pentru recoltare
-recoltarea propriu-zisa
-transportul productiei principale si secundare
-depozitarea recoltei

Importanta culturi
Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, in zootehnie si in industrie.
Boabele (care contin in medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat in alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate in larga masura si in alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care raman reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite in furajarea animalelor.

Tulpinile (coceni ) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc in hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse impletiturii si ambalaje.
In afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie
Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decat, la alte plante fiind rezistent la seceta si avand putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samanta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc.
In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza in randul tarilor mari cultivatoare de porumb ,ocupand locul intai in Europa si locul opt in lume.
Datorita importantei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre
In tara noastra se cultiva, in prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. In cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT
Lucrarile pentru obtinerea hibrizilor dureaza mai multi ani. In primul rand se obtin linii consagvinizate, prin autofecundari dirijate repetate timp de cel putin 5-7 ani.
Prin incrucisare a doua luni consagvinizate rezulta un hibrid simplu, iar din incrucisare a doi hibrizi simpli se obtine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezulta din incrucisarea unui hibrid simplu o linie consagvinizata.
Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentata schematic in figura.
Hibrizi de porumb sau generalizat in agricultura tuturor taranilor, pentru ca prezinta mari avantaje fata de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicata ,valorifica mai bine ingrasemintele si apa de irigatie, suporta o densitatea mai mare ,sunt mai rezistenti la seceta, la boli si la daunatori, rezista la cadere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o crestere uniforma, stiuletii se desprind usor de pe penducul, iar panusile se desfac usor de pe stiulete.
Capacitatea de productie ridicata a hibrizilor se manifesta numai in prima generatie , de aceea samanta hibrida trebuie produsa in fiecare an.
Hibrizi de porumb cultivati in tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa intre 115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai tarzii) . In functie de durata vegetatiei, ei se impart in cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai tarzii. Hibrizi se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse intre C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pana la maturitatea hibridului.
Dupa acest criteriu, hibrizii se incadreaza in trei clase de maturitate:
- timpurii, necesitand o suma a unitatilor termice cuprinse intre C 801 - 1200
-C); mijlocii (1201 - 1400)

- C). tarzii (1400 - 1600)
Hibrizii din grupele 90 si 100 sunt timpurii, cei din grupa 200 - mijlocii, iar cei din grupele 300 si 400 - tarzii.
Principalii hibrizi de porumb zonati in tara noastra, grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate, sunt prezentati in tabel.
Principalii hibrizi zonati in tara noastra grupati dupa suma unitatilor termice necesare ajungerii la maturitate.

Rotatia

Porumbul este mai putin prtentios decat planta premergatoare si poate fi cultivat mai multi ani in monocultura. Productiile sunt insa influentate de planta premergatoare. Astfel foarte bune plante premegatoare sunt leguminoasele anuale pt boabe si furajere (mazarea, lucerna, trifoi, soia, etc.).

In conditiile structurii actuale a culturilor rotatia porumb-grau este obligatory din cauza ponderii de circa 60% a celor doua culture. In culturile atcate de fuzrioza boala comuna ambelor specii aceasta rotatie se intrerupe dupa 4-5 ani.

Monocultura de porumb se poate practica mai multi ani cu conditia aplicarii unei tehnologii corecte in special in ceea ce priveste fertilizarea combaterea buruienilor a bolilor si daunatorilor. Cele mai eficiente productii se realizeaza in asolamente de 4-6 ani.

Fertilizarea

Porumbul este o mare consumatoare de substante nutritive datorita productiei mari de masa uscata la umiditatea de suprafata.

Consumul specific pentru 100 kg de boabe si productia secundara aferenta este de 1,8-2,8 kg azot, 0,86-1,4 kg fosfor si 2,4-3,6 kg potasiu.

Ingrasaminte naturale

Azotul este elemental care influenteaza cel mai puternic productia de boabe la porumb. Dozele de ingrasaminte chimice se stabilesc in functie de productia planificata consumul specific fertilitatea solului planta premergatoare si precipitatiile cazute.

Dupa leguminoasele anuale si perene dozele de ingrasaminte se reduce cu 25-40 kg/ha iar dupa floarea soarelui sfecla sau porumb dozele se maresc cu 15-30 kg/ha.

Fosforul inluenteaza favorabil cresterea si fructificarea porumbului.

Potasiul mareste rezistenta la cadere, seceta si boli.

Microelementele

Pe solurile cu pH-ul peste 7 sau in conditiile unei fertilizari repetate cu azot si fosfor apare carenta de zinc. Preventiv se recomanda aplicarea a 3-4 kg zinc/ha odata la 3-4 ani (9-12 kg/ha sulfat de zinc).

In vegetatie daca apare carenta de zinc se vor efectua 1-3 stropiri cu sulfat de zinc 0,2-0,5% incepand cu faza de 5-6 frunze la intervale de 5-7 zile.

Fertilizarea organica a porumbului

Gunoiul de grajd este indicat pe toate tipurile de sol din tara aplicat in doza de 20-40 t/ha. Porumbul avand o per lunga de vegetatie valorifica bine gunoiul de grajd.

Se recomanda a se aplica sub aratura de baza.

Ingrasamintele verzi au rol asemanator gunoiului de grajd fapt pentru care sunt mult aplicate in SUA, Italia, Ungaria.

Samanta si semanatul

Samanta trebuie sa apartina unui hybrid zonat trebuie sa aiba puritatea min de 98% si germinatia min de 90%.

Tratarea semintelor impotriva agentilor patogeni: inflorirea alba a boabelor (gibberella fujikuroi) putregaiul tulpinilor si stiuletilor (gibberella zae) taciunele stiuletilor si paniculelor (sorosporium holcisorghi).

Protectia impotriva daunatorilor din sol: viermii sarma (agriotes sp) ratisoara porumbului gargarita frunzelor (tanymecus dilaticollis)etc se realizeaza prin tratarea semintelor cu insecticide.

Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand la ora 8 la 10 cm adancime temperature este de 8^oC si vremea este in curs de incalzire.

Calendaristic cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie cand se seamana intre 1-20 aprilie si intre 15-30 aprilie in celelalte zone.

Densitatea este dependenta de hibridul cultivat fertilitatea solului ingrasamintele aplicate umiditatea solului la desprimavarare si regimul hidric din cursul per de vegetatie.

Cantitatea de samanta la ha se calculeaza in functie de: desime masa a 1000 de boabe puritate si germinatie.

Pt realizarea densitatilor dorite la recoltare la semanat se mareste nr de seminte cu 10-15% rep pirderile ce apar pana la rasarire si in intervalul rasarire recoltare.

Distanta intre randuri este de 70 cm pe terenurile neirigate pe cele irrigate prin brazde.

Reducerea distantei intre randuri la 50 cm a det realizarea unor sporuri de 5-10% dar nu in toate cazurile prin reducerea distantei se realizeza o mai buna distributie a plantelor in lan.

Adancimea de semanat variaza in functie de textura si umiditatea solului. In regiunile mai umede cu soluri grele semanatul se va realize la 5-6 cm iar pe alte suprf mai uscate cu textura mij 6-8 cm.

Lucrarile de ingrjire

Combaterea buruienilor rep principala lucrare de ingrijire din sporul total de recolta care se realizeza la porumb prin diferite metode tehnologice 26% revine combaterii buruienilor 20% ingrasamintelor si 10% densitatii.

Combaterea buruienilor trebuie sa se faca intr-o conceptie integrata utilizand in primul rand metode agrotehnice (rotatia culturilor lucrarile solului si lucrarile mecanice de intretinere).

La stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor prin metode chimice sau prin aplicarea de erbicide associate la porumb este necesar sa se tina seama de urmatoarele: gradul de infestare cu buruieni specii de buruieni dominante tipul de sol (continutul de humus, argila, reactia solului) conditiile climatice zonale si rotatia culturilor.

Combaterea daunatorilor se face prin: tratament la sol samanta si in vegetatie.

Daunatori care produc pagube in cultura porumbului:

-paduchi de frunze (rhoplophm maidis: schizaphis sp)

-purici de pamant (phyllotreta sp)

-ratisoara porumbului (tanymecus dilaticollis)

-buha semanaturilor (sotia segetum)

-sfredelitorul porumbului (ostrinia nubilalis)

-viermii sarma (agriotes lineatus)

-viermii sarma falsi (opatrum sabulosum)

Irigarea

Consumul de apa al porumbului se diferentiaza in functie de hibridul si zona de cultura fiind cuprins intre 4800-5800 m³/ha.

In primaverile secetoase se face o udare de rasarire cu 300-400m³/ha.

Recoltarea

Porumbul se recolteaza la coacerea deplina cand boabele au sub 30% umiditate.

Recoltarea mecanizata sub forma de stiuleti se realizeaza cu combina.

Recoltatul mecanizat in stiuleti va incepe cand umiditatea boabelor de 30% si se va incheia cand aceasta scade la 24-26% intrucat cresc pierderile prin scuturarea boabelor.

Recoltarea mecanizata sub forma de boabe se efectueaza cand umiditatea boabelor este cuprinsa intre 25-16% cu combina. Dupa recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de pastrare de sub 14%.

Orzul si orzoaica

Importanta -in hrana animalelor;

-in industria berii;

-in industria mestesugarilor(paiul)

-subprodus:paiul;

->Tehnologie -eliberarea terenului de resturi vegetale se realizeaza cu combine CS si tocator sa dezmniristire cu grapa cu discuri.

->Administrarea ingrasamintelor chimice.

->Aratul se realizeaza cu pluguri de diferite marimi(3-14 metri).

->Adancimea araturii este de 18-22 cm.

Mobilizarea terenului cu grapele cu discuri la adancimea de 8-10 cm cu scopul maruntirii bolovanilor si nivelarea solului.

La grapele mare sunt dotate cu tavalugi cu rolul de a nivela solul.

Pregatirea patului germinativ se realizeaza cu ajutorul combinatoarelor in agregat cu tractoarele.Lucrarea este executata la o adanicme de 1-2 cm mai mare decat adancimea de semanare.

Samanta certificate si tratata.Tratamentul se face cu fungicide sau insectofungicid in functie de planta premergatoare.

Puritatea samantei sa fie de 98-99%,caracteristica soiului sis a nu prezinte lovituri mecanice.

Semanatul se realizeaza cu semanatori purtate/tractate speciale pentru culture de cereal.

Cantitatea de samanta este de 220-240 kg/ha.

Adancimea la semanat este de 5-7 cm.

Distanta intre randuri este de 12,5-16 cm.

Rotatia

Orzul si orzoaica de toamna sunt pretentioase fata de planta premergatoare care trebuie sa paraseasca terenul de devreme permitand semanatul in conditii optime.

Pentru orzul de toamna:

-plante foarte bune premergatoare sunt: mazarea fasolea borceagul rapita de toamana inul pt ulei si fibra

-plante bune premergatoare: floarea-soarelui trifoiul cartofii timpurii si soia- soiurile timpurii

-plante mijlocii: porumbul- hibrizii timpurii cartoful soiurii semitimpurii ovazul graul de toamna sfecla pentru zahar

-plante rele premergatoare: orzul porumbul hibrizii tardivi soia- soiurile tarzii

Orzul si orzoaica de toamana eliberand terenul devreme sunt la randul lor foarte bune plante premergatoare pt majoritatea culturilor. In zonele de campie si in special in perimetrele irrigate dupa orz se poate semana o cultura succesiva pt boabe (porumb fasole) sau furaj (sorg porumb rapita).

In cultura de orz se poate insamanta trifoi in "cultura ascunsa".

Fertilizarea

Se face diferentiat cu destinatia culturii cu productia scontata cu potentialul biologic al soiului cultivat consumul specific de elemente nutritive si rezerva acestora din sol si posibilitatile de aprovizionarecu apa.

Produs principal boabe si produs sec paie se consuma in medie: 20-26,5 kg fosfor si 22-29,5 kg potasiu.

Orzul are o per scurta de vegetatie si necesita substante nutritive usor solubile pt a putea realize productii ridicate.

Fata de grau si secara pana la intrarea in iarna orzul consuma o cantitate dubla de NPK.

Stabilirea dozelor de ingrasaminte se face ca si la grau tinand cont de nivelul prod dorite destinatia culturii 9furaj sau malt) de fertilitatea solului si de soiul cultivat.

Samanta si semanatul

La semanat se foloseste numai samanta certificata din soiurile recomandate cu valoare culturala care sa corespunda indicilor de calitate: puritate (peste 98%) germinatie (peste 90%) si MMB specifica. Inainte de semanat samanta se trateaza impotriva bolilor: taciunele zburator (ustilago nuda); patarea bruna a frunzelor si inegrirea embrionului (helminthosporium teres); malura(tilletia).

Per de semanat a orzului si orzoaicei de toamna este cu circa 5 zile inaintea graului (15sep-10 oct) pt ca plantele sa intre in iarna bine inradacinate si calite.

Densitatea este de 450-500 boabe germinabile/m²(orzul de toamna); 450-550 boabe germinabile/m²(orzoaica de toamna); 450-500 boabe germinabile/m²(orzoaica de primavera).

Distanta intre randuri este de 12,5 cm si se mai poate la 8-10 cm sau 6-8 cm atunci cand terenurile sunt foarte curate.

Adancimea la semanat la orzul si orzoaica de toamana este de 3-5 cm iar la cele de primavera de 2-4 cm in functie de textura si umiditatea solului.

Cant de samanta la ha la densitatea amintita pt orz si orzoaica este intre 160-200 kg/ha in functie de MMB puritate si germinatie.

Lucrarile de ingrijire

La orzul si orzoaica de toamna sunt necesare aceleasi prezentate ca si la grau. Combaterea bolilor in per de vegetatie care ataca frunzele tulpina si spicul.

Irigarea

Apare necesara in zonele si in anii cu deficit de umiditate. In cursul per de vegetatie orzul si orzoaica de toamna necesita 3500-4000 m³/apa/ha pt cresterea dezvoltarea si formarea recoltei.

Recoltarea

Incepe la cocacerea deplina cand umiditatea boabelor este sub 16-17% intarzierea provoaca mari pierederi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor.

Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cutivate in tara noastra este ridicata permitand obtinerea unor productii medii de 5000-7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de toamna si de primavara asigura productii medii de 4000-6000 kg/ha in functie de conditiile de cultura.

Raportul boabe; paie este la orz de circa 1:1,5.

Graul de toamna

Importanta :- hrana oamenilor

Boabele procesate ->faina+tarata->faina folosita in procesarea painii

Taratele sunt folosite in hrana animalelor,in special a celor ce produc lapte(bovinele,ovinele, si suinelor in gestatie)

Tehnologii.Eliberarea terenului de resturi vegetale se face cu masini de tocat.Miristirea se face cu grape cu discuri

->Ingrasamant de baza:fosfor denumit superfosfat.

->Aratul se face la o adancime de 18-20 cm cu ajutorul plugului(simpluautohton sau revesibil cu 3 sau 12-14 brazde)

->Mobilizarea terenului la o adancime de 8-10 cm cu ajutorul grapelor combinatoare prin 1-2 sau mai multe treceri .Se repeat cand terenul nu are umiditate si prezinta bolovani.

->Pregatirea patului germinativ cu combinatorul.Adancimea patului germinativ este cu 1-2 cm mai mare decat adancimea de semanat

->Samanta trebuie sa fie certificata(puritate 98% libera de boli,tratata cu fungicide si insecticid)

Samanta se trateaza cu fungicide in situatia in care cultura se seaman dupa o alta planta (porumb,grau,orz etc)

Graul se poate semana la rand de 2-3 ori pe acelasi teren

->Semanatul.Epoca optima de semanat a graului in zona noastra este de 5-25 octombrie.Cantitatea de samanta folosita la hectar este in functie de germinatie si puritate.La soiurile autohtone romanesti cantitatea variaza intre 200-270 kg/ha.

Semanatul se realizeaza cu semanatori speciale in agregat cu tractorul iar latimea de lucru a masinii este variabila

Adancimea de semanare este 6-8,9 cm.

Distanta de semanare este de 1,5,17-19 cm in miriste.

Lucrari de ingrijire:

Primavara se administreaza ingrasaminte chimice pe baza de azot.

Combaterea buruienilor se face pe cale chimica cu ajutorul erbicidelor

Combaterea secetei se realizeaza cu ajutorul unor instalatii speciale care asigura un anumit volum de apa .

Momentele critice de administrare a apei sunt in anii secetosi, imediat la pronirea vegetatiei/la alungirea paiului/formarea spicului/umplerea bobului.

Tratamentele fitosanitare-combaterea bolilor(ruginili,fainarea,sfasierea frunzelor).

-combaterea daunatorilor(gandacul ghebos,tripsii,musca cerealelor,pleosnita cerealelor).

Recoltatul se realizeaza cu combine autopropulsate cand umiditatea bobului este mai mica de 14%.

Transportul se realizeaza cu remorci,masini auto,masini speciale pentru cereale.

Depozitarea se face in hale si silozuri special amenajate.

Productia obtinuta este de 4-10 tone/ha

Tehnologia la grau

Planta premergatoare si rotatia culturilor au o influenta insemnata aspura productiei de grau prin reducerea gradului de infestare cu buruieni boli si daunatori acumularea apei si a elementelor nutritive din sol precum si asigurarea timpului necesar pentru pregatirea terenului si realizarea semanatului in per optima.

Plante foarte bune premergatoare: mazarea fasolea soia etc.

Plante bune premergatoare: sfecla pentru zahar cartofi de toamna floarea soarelui etc.

Plante rele prmergatoare: sorgul iarba desudan lucerna. Aceste pl sunt mari cons de apa iar dupa lucerna apare un inconvenient datorat elementelor structurale mari si foarte mari ale solului care se formeaza in lucerniere si care determina un regim aerohidric necorespunzator incoltirii boabelor datorat excesului de aer.

Monocultura det scaderea acccentuata a prod datorata acumularii in sol a unei flore bacteriene rizosferice care prin prod exudates impiedica cresterea si functionarea in conditii normale a radacinilor de grau inmultirii bobilor daunatorilor si a imburuienarii puternice.

La randul sau graul este o buna premergatoare pentru majoritateaculturilor deoarece se recolteaza timpuriu si lasa solul curat de resturi vegetale de buruieni si intr-o stare buna de fertilitate.

Lucrarile solului

Pregatirea terenului pentru semanat este o lucrare extreme de importanta cu efecte ircte si majore asupra calitatii semanatului determinand in buna

masura densitatea si uniformitatea repartitiei plantelor pe unitatea de suprafata.

Lucrarile solului maresc intesificarea procselor de nitrificare din sol acumularea si retinerea apei realizarea unui raport optim aer-apa in sol combaterea buruienilor si realizarea unui pat germinativ corespunzator penntru o rasarire exploziva a plantelor.

Prima lucrare recomandata dezmiristirea care se efectueaza imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare printr-o trecere cu grapa cu discuri.

Prin demiristire urmarim: maruntirea resturilor vegetale se impiedica pierderea apei din sol si se creeaza conditii de germinare pentru o parte din semintele de buruieni.

Lucrarile solului pentru cultura graului se diferentieaza in functie de planta premergatoare astfel:

Dupa premergatoare timpurii:

-daca solul este sufficient de umed se face imediat aratura in prealabil aplicandu-se ingrasamintele cu fosfor potasiu si gunoiul de grajd;

-adancimea araturii va fi de 18-22cm sau 20-25cm unde plugul va lucra in agregat cu grapa stelata;

-daca solul este uscat si ar rezulta o aratura necorespunzatoare se face o lucrare cu grapa cu discuri urmand ca aratura sa se efectueze dupa prima ploaie.

Patul germinativ trebuie sa fie bine maruntit nivelat si asezat pe adancimea de semanat.

Pregatirea patului germinativ se face printr-o trecere cu combinatorul pe adancimea de semanat.

Pt grau se recomanda pregatirea terenului printr-o singura trecere cu agregate complexe de tip freza care maruntesc incorporeaza resturile vegetale afaneaza niveleaza realizand un pat germinativ corespunzator.

Fertilizarea

Graul consuma cantitati relative reduse de elemente nutritive. Pentru o productie de 5000kg/ha si productia aferenta graul consuma: 114kg de azot 57kg fosfor si 107kg potasiu.

Consumul specific la 100kg boabe si paiele aferente este de 2,28kg azot 1,14kg fosfor si 2,14kg potasiu. Graul este deosebit de pretentios fata de fertilizare datorita unui sistem radicular care exploreaza un volum redus de sol avand o putere mai slaba de solubilizare si absortie a elementelor nutritive.

Ingrasamintele organice

Gunoiul de grajd este bine valorificat de grau indeosebi pe solurile mai sarace. Se poate aplica direct in cultura graului sau mai frecvent la planta premergatoare (porumbul, sfecla)

Urmand ca graul sa benificieze de efectul remanent. Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grau sunt de 15-20tha incorporate sub aratura.

Samanta si semanatul reducerea atacului patogenilor si daunatorilor di culturile de grau impune aplicarea unui sistem de combatere integrata in cadrul caruia alaturi de diferite masuri agrotehnice un rol important il au tratamentele chimice effectuate la samanta cat si in per de vegetatie.

Bolile graului:

-taciunele zburator (ustilago tritici)

-fuzarioza (fusarium spp) septorioza (septoria spp) inegrirea spicelor (dilophia graminis).

Per de semanat a graului 25 sep - 10 oct.

Densitatea la semanat trebuie sa asigure la recoltare o dens de 500-700 spice/m². Pt a realiza aceasta dens trebuie sa fie semanate 450-600 boabe germinabile/m². Intre aceste lemite dens de semanat se stabileste in fuctie de cap de infratire a solului data semanatului caliatea pregatirii patului germinativ umiditatea solului.

Cantiatea de semanat la hectar 200-250 kg samanta/ha.

Adancimea de semanat in Romania 4-5cm sau 5-6cm (in cazul semanturilor timpurii).

Distant ape plan mondial este cuprinsa intre 10-18cm in Romania in mod obisnuit 12,5cm.

Lucrarile de ingrijire

Tavalugirea semanaturilor de grau imediat dupa semanat apare ca necesar atuci cand s-a semanat in sol afanat si mai uscat se face cu scopul de a pune samanta in contact cu solul si de a favoriza astfel absortia apei.

Tavalugirea la desprimavarae este necesar numai in situatii extreme cand din cauza alternantei temp negative cu cele pozitive pe timpul iernii radacinile plantelor de grau au fost desprinse de sol (plantele sunt descaltate) ca urmare la desprimavarare poate apare ofilirea si uscarea plantelor de grau partial dezradacinate. Atunci cand situatia o impune lucrarea dee tavalugit trebuie efectuata pe sol bine scurs dar inca reavan pentru a realize aderarea radacinilor si a nodului de infratire la sol dar fara a tasa suprf solului.

Combaterea buruienilor este principala lucrarea de ingrijire a graului si se face cu ajutorul erbicidelor in functie de gradul de imburuienare existent si previzibil speciile predominante spectrul de combatere selectivitate modul de actiune modul de utilizare a erbicidelor si starea de vegetatie a culturii.

Combaterea bolilor se face pe baza controalelor per in lan la 4-5 zile mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temp.

Se aplica unul sau doua tratamente in per de la reluarea vegetatiei primavera-aparitia primelor simptome de boala pana la stadiul de aparitie a spicului-inspicarea pana la inflorire.

Daunatorii;

-nematodul graului (anguina tritici0

-tripsii (hplothrips spp)

-plosnitele cerealelor (eurygaster sp)

-soarecele de camp

Aplicarea ingrasamintelor foliare

Se aplica doua tratamente primul la faza sfarsitul infratirii-inceputul impaierii (concomitant cu erbicidarea) iar al doilea tratament la inceputul inspicarii.

Irigarea

Necesarul de apa al graului de toamna (3500-4500 m³/ha) poate fi asigurat de precipitatiile din toamna iarna si din per aprilie-iunie.

Inainte de pregatirea patului germinativ se aplica o udare cu o norma de 400-600 m³/ha sau o udare de rasarire cu o norma de 300-500 m³/ha.

Recoltarea

Momentul optim se face la maturitatea deplina atunci cand boabele ajung la 14-15% umiiditate. Lucrarea de recoltare trebuie incheiata cand boabele au ajuns la circa 12-13% umiditate mai tarziu graul trece prin faza de supercoacere si se amplifica pierderile prin scuturare.

Lanurile de grau sunt recoltate dintr-o singura trecere cu combina.

Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultita cu un coefficient de 0,59 cand recolta este peste 4000 kg/ha si cu 0,65 cand recolta este intre 300-4000 kg/ha.

Soia

Rotatia

Nu sunt recomandate ca plante premergatoare: floarea soarelui; soia comparative cu alte culture este mai putin pretentioasa fata de planta premergatoare.

Prefera totusi ca plante premergatoare cerealele paioase gramineele furajere sfecla pentru azhar cartoful porumbul neerbicidat cu triazinicesi rapita (boli commune) alte leguminoase anuale sau perene porumbul erbicidat cu triazinice.

Fertilizarea

Pentru o productie de 100 kg boabe si productia secundara aferenta soia consuma: 9,3 - 10,4 kg azot 2,2 - 2,6 kg fosfor si 2,9 - 4,4 kg potasiu cantitati mari de calciu magneziu sulf si microelemente.

Samanta si semanatul

Pentru semanat trebuie folosita samanta cu o germinatie de peste 85% si puritate 95%. Inainte de semanat semintele se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor.

Perioada optima de semanat in sudul tarii este in prima si a doua decada a lunii aprilie iar in celelalte zone in decada a lunii aprilie iar in celelalte zone in decada a doua si a treia. Mai intai se vor semana soiurile tardive semitardive apoi cele semitimpurii si timpurii.

Densitatea de semanat 40-45 plante/m² la culturile semanate in randuri rare si 50-55 plante/m² la culturile semanate in randuri apropiate.

Pentru realizarea acestor densitati se vor semana 50-55 boabe germinabile/m² la culturile semanate in randuri rare respective 6065 boabe germinabile/m² la culturile semanate in randuri apropiate.

Cantitatea de samanta folosita este de 70-100 kg/ha.

Distanta intre randuri este la 70 cm in cultura neirigata si 80 cm in cultura irigata cand irigarea se realizeaza prin brazde.

Adancimea de semanat este de 3-5 cm se stabileste in functie de textura umiditate si temperature din sol (incepe cand in sol se realizeaza 7^oC la adancimea de incorporare a semintei si vremea este in curs de incalzire).

Lucrarile de ingrijire

Ritmul de crestere este lent in primele 5-7 saptamani din care cauza este sensibila la imburuienare in aceasta perioada.

Combaterea integrata a buruienilor prin: rotatia culturilor, aratura adanca si pregatirea corespunzatoare a patului germinativ tratamente cu erbicide preemergente si postemergente.

Combaterea bolilor si a daunatoriulor.

Irigarea culturii

In primaverile secetoase dupa semanat se face o udare de rasarire cu 350-440 m³. In intervalul de la imbobocire pana la umplerea boabelor se mai fac 3-4 udari la intervale de 10-14 zile cu norme de 500-800 m³/ha. Irigarea se poate efectua prin aspersiune sau prin brazde.

Recoltarea

Se declanseaza atunci cand umiditatea boabelor a ajuns la 16% si trebuie incheiata pana cand boabele ajung la 115 umiditate. La maturitate frunzele se usuca si apoi cad tulpinile se lignifica recoltarea se face cu combinele pt cereale paioase reducandu-se turatia tobei de la combina pt a evita spargerea boabelor.

Inaltimea de taiere a plantelor va fi cat mai mica pt a nu pierde primul etaj de pastai care se afla la cca. 10-15 cm deasupra solului. Este important in vederea unei recoltari de calitate ca terenul sa fie nivelat. Aceasta nivelare se asigura prin lucarile solului iar prin lucarile de prasit se va avea grija san u se produca din nou denivelarea terenului.

Productiile care se obtin la soia sunt de 2000-3000 kg/ha. Potentialul de productie e cuprins intre 4500-5000 kg/ha.

Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii

Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate, care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.

De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice:
- stabilirea datei de plantare
- varsta optima a rasadului;
- durata de semanat la rasarire;
- stabilirea datei de semanat.
Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ.
Semanatul se face in doua moduri:
- semanatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri.
Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat, bine maruntit si nivelat, alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive, alcatuit din mranita, pamant de gradina si nisip, gros de 7-10 cm.
Semintele se distribuie fie prin imprastiere, cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora, fie in randuri, cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm, iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.
Dupa semanat, semintele se acopera cu un strat de 0,5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.
Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor.
Cand plantele incep sa rasara, se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie.

Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de

rasaduri, pentru gospodariile particulare, dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare, laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.
Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%, sulfat de cupru 2-3%, si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm, se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.
Se acopera cu bucati de sticla, cu hartie sau cu folie, se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.
Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
- introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului, in grosime de 40-50 cm, circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm.
De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul
- saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri;
- instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului, peste patul de gunoi asezat.
Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume:
- dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.
Astfel, imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata, insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole, scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare.
Inainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, in vederea calirii rasadurilor, pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.
- lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor, folosirea de folie de polietilena noua etc.).
- aerisirea se face zilnic, in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului.
- udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C);
- udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.

- fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0,4-0,5 - 1%.
Se fac 2-4 fertilizari, prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.
Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate, in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de hartie, de turba etc. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.
- raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina, prevenind alungirea;
- tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire;
- combaterea bolilor si daunatorilor;
- calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute, cu lumina mai multa, apa mai putina si aerisire mai buna.
Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta, iar la tomate, varzoase, rasadul capata o culoare violacee.

Mazarea

Importanta mazarei

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.

Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.

In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.

Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.

Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile (cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.

Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Raspandire, Suprafata, Productii

Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50° latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive ( la peste 25-28° C avorteaza florile sau pastaile ), secetei si daunatorilor.

Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha .

Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada ( 1,39 mil. ha ) urmata de China ( 750 mii ha ) si India ( 700 mii ha ) , Franta ( 417 mii ha ) , Ucraina ( 300 mii ha ) , Germania ( 164 mii ha) si Danemarca ( 60 mii ha).

Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.

In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.

Evolutia suprafetei cu mazare in Romania

Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.

Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.

Sistematica, Soiuri

Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :

a)            Pisum sativum - mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;

b)            Pisum arvense - mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor, florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.

Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.

Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata, pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina.

Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania

Particularitati biologice

Radacina - la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul superficial de sol, dar poate ajunge uneori la 1 m pe solurile aluviale.

Pe radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobiunm leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita existentei in sol a tulpinilor bacteriene.

Cele mai multe nodozitati sunt distribuite pe ramificatiile radacinii raspandite in stratul superficial de sol unde regimul aerohidric este favorabil

Tulpina - are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 60-150 cm in functie de soi si conditiile climatice.

Tulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea frunzelor. La subsoara frunzelor bazale ale tulpinii se diferentiaza cate un mugure vegetativ, care la unele soiuri si in conditii de densitati reduse poate da nastere la ramificatii ale tulpinii.

La mazarea cu frunze normale tulpina ramane in pozitie erecta sau semierecta pana la inflorire, dupa care pe masura ce se formeaza pastaile si boabele cresc in greutate, planta se apleaca, iar la maturitate se culca pe sol deoarece tesuturile tulpinii sunt slab dezvoltate.

Frunzele - sunt paripenat compuse, prezinta 1-3 perechi de foliole, la baza prezinta stipele mari, iar in patea terminala carcei.

La mazarea tip afila, foliolele sunt transformate in carcei, care fixeaza plantele intre ele, formeaza o retea in lan care mentine plantele in pozitie erecta, pana la maturitate, daca vremea este ploioasa apa se scurge repede, lanul se poate recolta intr-o singura trecere cu combina si pierderile de boabe sunt reduse.

Florile - sunt grupate in racente dispuse la subsuoara frunzelor de la etajele 4-7 ale tulpinii, la fiecare etaj se formeaza 2-3 flori, de culoare alba.

O floare prezinta 5 sepale concrescute ; 5 petale libere ( stindard, 2 aripioare superioare si 2 petale inferioare care formeaza luntrita ) ; androcelul cu 10 stamine, din care 9 unite si una libera; gineceul cu ovarul superior, monolocularul, cu numar diferit de ovule in functie de soi si stigmat maciucat.

Florile sunt hermafrodite si polenizarea este autogama.

Inflorirea este esalonata, cu un procent redus de fructificare in conditii de seceta si arsita.

Fructul - este o pastaie cu 3-6 boabe in functie de soi, pastaile sunt usor dehiscente la maturitate, se deschid datorita alternantei de umiditate si caldura intre zi si noapte si creeaza dificultati la recoltare si pierderi mari de boabe prin scuturare in cazul recoltarii divizate.

Semintele - la maturitate au marimi variabile in functie de soi, conditiile climatice din cursul perioadei de vegetatie si tehnologia de cultura, pot avea tegumentul neted sau zbarcit, de culoare alb rozie sau verzuie, cu MMB intre 200-350 g.

Datorita actiunii agresive a aparatului de treier al combinei si a manipularilor mecanice boabele se fisureaza si se sparg usor.

Rotatia

Bune premergatoare sunt culturile care parasesc terenul devreme lasa terenul curat de buruieni si fara resturi vegetale.

Da bune rezultate dupa cereale paioase: cartofii timpurii si semitimpurii sfecla de samanta porumbul timpuriu culture pt siloz etc.

Mazarea se poate cultiva dupa porumb deoarece este mai putin sensibila la efectul remanent al erbicidelor (triazince) decat ale culturii.

Nu se recomanda amplasarea culturii de mazare dupa alte leguminoase datorita inmultirii bolilor.

Ca planta premergatoare mazarea este una din cele mai valoroase pt majoritatea culturilor in special pt cultura graului parasind terenul devreme lasandu-l structurat bine aprovizionat in azot.

Monocultura sau cultura repetata de mazare determina fenomenul de "oboseala a solului" care determina tulburari de crestere absenta formarii nodozitatilor pe radacini putrezirea radacinilor si a tulpinii.

Mazarea poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani fara risc cu conditia tratarii semintelor inainte de semanat impotriva bolilor.

Fertilizarea

Pana la terminarea infloririi mazarea consuma: 75% din azot 60% din fosfor si 85% din potasiu.

Pt 100 kg boabe si productia aferenta mazarea consuma: 5,75 kg azot 1,55 kg fosfor 3,05 kg potasiu si 3,20 kg calciu.

Microelementele (molibdenul, borul, magneziul, cobaltul) determina sporuri de recolta precum si o crestere a continutului de proteine in boabe.

Microelementele vor fi utilizate fie prin tratament la samanta fie pe vegetatie.

Samanta si semanatul

Samanta trebuie sa aibe o puritate fizica de peste 95% si o capacitate germinativa de 90%. Inainte de semanat samanta se trateaza impotriva antrctozei (ascochyta pisi) ofilirea fuzariana (fuzarium oxysporim) si arsura bacteriana (pseudomonas pisi) folosind produse specifice de tratare. Tratarea semintelor cu fungicide se face cu 2 saptamani inainte de semanat pt a nu dauna bacteriilor fixatoare de azot.

Semanatul se face primavara foarte devreme imediat ce terenul s-a zvantat si se poate intra in camp. Calendaristic mazarea se seamana in prima jumatate a lunii martie iar daca este posibil se poate semana si in februarie.

Intarzierea semanatului cu 10 zile reduce productia cu 20-30% iar o intarziere cu 20 de zile poate determina injumatatirea recoltei.

Tratarea semintelor cu Nitragin-mazare se face utilizand 4 flacoane pt cantitatea de samanta necesara la un hectar cu cateva ore inainte de semanat in locuri ferrite de razele solare pt a nu distruge bacteriile.

Semanatul se face in randuri dese de 12,5 cm intre randuri la adancime de 5-6 cm si la o densitate de 120-140 boabe germinabile/m² folosind o cantitate de samanta de 170-300 kg-ha.

Lucrarile de ingrijire

In anii secetosi imediat dupa semanat este indicat tavalugitul culturii.

Combaterea buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate anuale se realizeaza cu produse chimice premergent sau postemergent.

Combaterea bolilor in vegetatie vizeaza: mana (perenospora pisi) fainarea (erysiphe pisi) si rigina (uromyces pisi). Tratamentele se fac la avertizare primul tratament dupa rasarirea plantelor al doilea tratament la inceputul infloririi si al treilea dupa formarea primelor pastai.

Daunatorul cel mai periculos - gargarita mazarii (bruchus pisorum) se combate in vegetatie si in depozite. In vegetatie primul tratament se efectueaza la inceputul infloririi iar al doilea la 10-14 zile de la inflorit. Larvele acestui daunator patrund in bob unde consuma continutul acestuia si se transforma in adulti. Dupa recoltare inainte de depozitare este obligatory dezinsectizarea cu produse de combatere.

Recoltarea

Pastaile usor dehiscente caderea plantelor si maturarea pastailor esalonat incepand de la baza spre varf ingreuneaza foarte mult recoltarea.

Recoltarea se face in doua faze:

-Faza I - plantele sunt taiate sau smulse sunt lasate in brazda pe sol pt uscare. Aceasta operatiune se executa cand 70% din pastai au ajunns la matturitate in zilele noroase dimineata sau seara.

-Faza a II-a - dupa 2-3 zile se efectueaza treieratul cu combine prevazute cu ridicator de brazda. Umiditatea semintelor trebuie sa fie intre 17-20% pt a preveni spargerea semintelor.

La mazarea de tip "Afila" recoltarea se face direct din lan.

Productia care se obtine este de 3000-4000 kg/ha iar productia secundara de tulpini este de 1500-3000 kg/ha.