Legumele radacinoase (morcov,
patrunjel, pastarnac, telina, sfecla rosie,
ridichi)
MORCOVUL: importanta, origine, raspandire,
particularitati biologice
Daucus carota,
Familia Apiaceae (Umbelliferae). Importanta. Se
cultiva pentru radacinile tuberizate care se folosesc in alimentatie, in stare
cruda, conservata sau deshidratati. Sucul de morcovi se
foloseste in alimentatia copiilor incepand din primele luni de viata. Radacinile de morcov contin 12-14% S.U; glucide, proteine, lipide.
Valoarea alimentara ridicata este asigurata de
continutul in vitamine: caroten (provitamina A), vitamina C, vitamina E,
vitaminele B1, B2, K si saruri minerale: potasiu, fosfor, calciu, magneziu,
fier. Morcovii se folosesc si in furajarea animalelor, in special a tineretului
cabalin, a vacilor de lapte si a iepurilor. Originea si raspandirea.
Morcovul cultivat, provine din specie salbatica care se gaseste in flora
spontana din Asia de Sud-Vest si in zona Marii Mediterane. Se presupune ca
provine din forme care contineau mai mult sau mai putin antocian (de la violet
deschis la rosu inchis) din Afganistan. In aceste forme
primitive au aparut mutati portocalii, fara antocian. Primele forme
cultivate in Europa aveau forma conica-alungita si erau de culoare galbena sau
violeta. Primele forme de culoare portocalie, s-au obtinut
dupa 1600 in Olanda. In Europa se cultiva 144 mii ha realizandu-se o
productie medie de 32 t/ha. Printre tarile mari cultivatoare sunt Franta, Polonia, Marea Britanie,
Italia, Germania, Olanda. La noi se cultiva in
toate zonele, obtinandu-se rezultate bune de productie dar sub potentialul de
productie al soiurilor cultivate. Particularitati biologice. Morcovul este
o planta bienala care in primul an de cultura formeaza radacini tuberizate si
rozeta de frunze
si in al doilea an tulpina florifera, florile si semintele. Sistemul radicular
este bine dezvoltat, patrunde in sol pana la 50-60 cm adancime iar unele radacini
izolate pana la 200 cm. Dupa aproximativ 20-35 de zile dupa rasarire incepe
fenomenul de ingrosare secundara si dureaza pana la 90-120 zile de la rasarire.
Radacinile tuberizate au forma, marime si culoare diferita in
functie de soi. Marimea si intensitatea culorii cilindrului central sunt
indicatori ai calitatii, respectiv cu cat este mai
redus si mai intens colorat cu atat calitatea este mai buna. Rozeta de frunze este formata din 8-14 frunze, petiolate, usor
pubescente. In anul al doilea, mugurele central emite tulpina
florifera inalta de 100-150 cm, striata, ramificata si acoperita cu perisori.
In varful ramificatiilor se formeaza inflorescentele, de tip umbela compusa, cu
flori mici, albe sau alb galbui, pe tipul 5, cu
polenizare entomofila. Fructul este o dicariopsa de
forma elipsoidala sau ovoidala prezentand pe partea dorsala si laterala 4
creste cu cate 10-12 perisori, care se indeparteaza in vederea semanatului. Facultatea germinativa se pastreaza 4-5 ani.
