Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» RIDICHILE: importanta, origine, raspandire, particularitati biologice, soiuri, relatii cu factorii de vegetatie (Raphanus sativus Fam. Brassicaceae)


RIDICHILE: importanta, origine, raspandire, particularitati biologice, soiuri, relatii cu factorii de vegetatie (Raphanus sativus Fam. Brassicaceae)


RIDICHILE: importanta, origine, raspandire, particularitati biologice, soiuri, relatii cu factorii de vegetatie (Raphanus sativus Fam. Brassicaceae)

Importanta culturii. Ridichile se cultiva pentru radacinile tuberizate care se consume in stare proaspata. Ridichea de luna contine 5-8% substanfa uscata, 3-3,5% glucide, 0,6-1,2% protide, vitaminele B1,C (20-30 mg/100 g), saruri minerale: calciu, fosfori magneziu si substante volatile. Ridichile de vara-iarna contin 8-11% substanja uscata, 5-8 % glucide, 1-1,3% protide. Datorita cortinutului ridicat in substante volatile, ridichile au actiune diuretica, bactericide si vermifuga. Originea si raspandirea. Ridichile sunt originare din Asia si zona Marii Mediterane si se presupune ca la formarea speciei cultivate R. sativus au contribuit patru specii: R. raphanistrum L., R. maritime Smith, R. landra Moretti, R. rostratus D.C. Ridichea a fost luata in cultura de catre egipteni cu aproximativ 3000 ani i.e.n. A fos cunoscuta de toate popoarele antice, dar in China a patruns mai recent (500 ani i.e.n). Ridicile de luna au aparut in sec. XVIII-XIX. Se cultiva in zonele umede si racoroase din Europa, Asia si America fiind mai raspandite in centrul Europei, in Japonia, Coreea si China. Particularitati biologice. Ridichea de luna este o planta anuala iar ridichea de vara-iarna se comporta ca o specie bienala.In sol se dezvolta portiunea tuberizata reprezentata de axul hypocotil, la soiurile sferice iar la cele alungite pe langa hypocotil se ingroasa si partea superioara a radacinii. Are culoare alba, roz, rosie, neagra iar la unele soiuri, portiunea tuberizata este bicolora. Radacinile secundare sunt fibroase si patrund in sol la 30-40 cm, la ridichile de luna si pana la 60-80 cm la cele de vara-iarna. Frunzele cotiledonale sunt cordiforme, pubescente. Rozeta de frunze cuprinde 3-8 frunze lirate sau penatsectate, acoperite cu perisori. Tulpina florifera inalta de 50-100 cm, este ramificata, florile sunt grupate in inflorescence de tip racem terminal, sunt pe tipul 4, de culoare alba sau violacee, cu polenizare alogama, entomofila. Fructul este o silicva indehiscenta, in care se formeaza semintele ovoidale, de culoare cafenie, fiind mai mari, comparativ cu cele ale altor specii din fam.Brassicaceae(80-120buc./g). Soiuri cultivate: Ridichea de luna: timpurii (30-40 zile): Rotunde timpurii, Rosii cu varf alb, Redo, Ilka; semitimpurii (40-50 zile): De Blaj, Tepusi de gheata; Ridichea de vara(5060zile):Albe japoneze, De Dumbraveni, De Iernut; Ridichea de toamna (70-80zile): Bere de Munchen; Ridichea de iarna (100-120zile): Negre rotunde. Relatiile cu factorii de vegetatie. Ridichile au cerinte moderate fata de temperatura. Temperatura minima de germinatie este de 1 -2°C iar cea optima de 20-25°C. Plantele calite rezista pana la -3. -6°C. Temperatura optima de vegetajie este de 15-20°C. Temperaturile scazute, de 5-8°C in primele faze de vegetate pot determina aparitia tulpinilor florale, la ridichile de vara-iarna. Temperaturile ridicate asociate cu seceta, determina, la ridichile de luna, pornirea prematura a lastarilor floriferi, aparitia tesutului spongios in portiunea tuberizata acumularea uleiurilor eterice care depreciaza calitatea. Cerintele fata de umiditate sunt mari, necesitand in sol 70-80% din capacitatea de camp. Din acest punct de vedere ridichile de iarna, datorita sistemului radicular mai profund se pot aproviziona mai bine cu apa si suporta mai usor perioadele secetoase. Alternanta perioadelor secetoase cu cele cu umiditate ridicata determine, in special la ridichile de luna, craparca partii comestibile. Ridichile au cerinte moderate fata de intensitatea luminii. Insuficienta luminii, la ridichile de luna determina alungirea axului hypocotil si din aceasta cauza se deformeaza portiunea tuberizata. Acest aspect trebuie avut in vedere in special la culturile din sere efectuate in perioada de iarna fiind necesara corelarea intensitatii luminii cu niveiul de temperatura asigurat plantelor. Ridichea de luna fiind o planta de zi lunga, care in astfel de conditi formeaza tulpini florifere, trebuie cultivate numai in conditii de zi scurta, primavara devreme sau toamna tarziu.Pentru cultura ridichilor de luna si de vara sunt potrivite solurile mijlocii spre usoare, fertile iar pentru cele de toamna-iarna sunt bune solurile semigrele, luto-argiloase, care retin mai bine apa in timpul verii, cu reactie neutra, pH-ul optim fiind 6 -7,4.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate