LEGUMINOASE FURAJERE

LUCERNA

1. ZONE DE CULTURA

Foarte favorabile: cernoziomurile, solurile aluvionare si solurile brun roscate din Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Banatului.

.Favorabile : cernoziomurile si solurile aluvionare din Transilvania si Moldova.

.Mediu favorabile : solurile brune din zona forestiera cu veri relativ racoroase, permeabile, rendzinele si branciocurile cu orizont arabil mai profund.

2. PLANTELE PREMERGATOARE

Foarte bune: plante anuale furajere recoltate pana la inceputul toamnei.

Bune: cerealele de toamna si de primavara, floarea- soarelui, cartofii timpurii.

. Medii: hibrizii timpurii de porumb, sfecla furajera, sfecla de zahar recoltata pana la mitlocul toamnei.

Contraindicate: prasitoarele tratate in ultimii 3 ani cu erbicide triazinice; lucena sa nu revina pe acelasi teren decat dupa 5-6 ani.

3. LUCRARILE SOLULUI

Aratura cu plugul in agregat cu grapa stelata, executata pana la 25 octombrie pentru lucena semanata primavara si pana la 10 august pentru lucena semanata la inceputul toamnei.

adancimea:

la 22-25 cm pentru lucena semanata primavara;

la 18-20 cm sau prin discuiri repetate pentru lucena semanata la inceputul toamnei.

Pregatirea patului germinativ se executa inainte de semanat, cu agregatul de grape cu colti reglabili prevazut in spate cu bara metalica sau cu combinatorul, la adancimea de semanat.

4.STABILIREA DENSITATII PLANTELOR

Numarul de seminte germinabile la metru patrat (sg./m²):1000 (20-22 kg/ha);cand lucerna se seamana in amestec cu golomat sau paius de livez, raportul optim de semanat este alcatuit din 700 s.g./m² de lucerna (16-18 kg/ha) si 600 s.g./m₂ graminee (6-7 kg/ha); se pot adauga si 3 kg/ha raigras aristat sau hibrid.

Valoarea culturala a semintei:

-puritatea (P) : minimum 94 %;

-germinatia (G) : minimum 70 %

Greutatea a 1000 de boabe : 1,8-2,1 g.

Cantitatea de samanta la hectar (C)

Metoda de calcul:

C (kg /ha ) =( s.g./m²*g)/(P%*G%

5. SEMANATUL

Soiuri cultivate. Primul soi intensiv de lucerna, Gloria, se caracterizeaza printr-o rezistenta sporita la vestejirea fuzariana, ger si seceta. Soiurile create in continuare au potential superior de productie, fiind mai rezistente la complexul de boli si la conditiile nefavorabile de mediu, cu o perenitate sporita. Aceste soiuri sunt: Triumf, Adonis, Selena, Magnat, Cristal si Granat. Ele, avand un grad ridicat de competitivitate, se preteaza si pentru alcatuirea amestecurilor intensive cu graminee perene. Pentru aceste amestecuri sunt indicate urmatoarele soiuri de graminee perene: Olimp, Intensiv, Ovidiu, Claudiu si Traian la golomat, Tampa, Transilvan si Postavar la paiusul de livezi, Anca, Luky, Zefir si Venus la raigras aristat si hibrid.

Epoca de semanat:

primavara:

in zonele de campie: 1-15. III;

- in zonele colinare: 5-25. III;

toamna:

in zonele de campie: 25. VIII - 5. IX;

in zonele colinare: 15-25. VIII.

Adancimea de semanat: 1,5-2,5 cm.

Distanta intre randuri: 12,5 cm. :

6. INTRETINEREA CULTURII

Asigurarea necesarului de elemente nutritive: ;T:'

Doza optima de ingrasaminte chimice (kg/ha s.a.)

*numai pentru amestecuri de lucerna cu graminee **din doi in doi ani

● cand s-a fertilizat cu gunoi de grajd (planta premergatoare), nu se folosesc ingrasamintele azotate si potasice, iar doza de fosfor se reduce cu 40-50%.

Combaterea integrata a buruienilor se face prin respectarea integrala a verigilor tehnologice si prin folosirea erbicidelor:

Pivot 100 LC (0,5-0,7 l/ha) pentru lucena in cultura pura si 2,4 DB (2,5 l/ha) pentru amestecurile de lucena cu graminee perene. Tratamentele se fac cand buruienile dicotiledonate se afla la inceputul fazei de rozeta. Combaterea buruienilor monocotiledonate se face numai in cazul lucernei in cultura pura, de preferinta cu Fusilade, Targa sau Gallant (2,5-3,0 l/ha), aplicate la 2-3 saptamani dupa pornirea plantelor in vegetatie. Cand nu se folosesc erbicide, coasa I, in anul I de vegetatie, se recolteaza cand buruienile au inaltimea de cel mult 45 cm.

Combaterea daunatorilor se realizeaza prin respectarea tehnologiilor si prin tratarea semintei cu produse pe baza de carbofuran (35 ST) in doza de 28 mVkg de samanta.

Daunatorii care defoliaza plantele (Hypera variabilis) se combat cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis sau Karate 2,5 CE (300 ml/ha).

Asigurarea necesarului de apa:

pentru rasarire: 25-30 mm (o udare), numai cand semanatul se face la inceputul toarnnei;

- in perioada de vegetatie: in perioadele secetoase, pentru fiecare coasa se aplica cate 1-2 udari de 40-50 mm.

7. RECOLTAREA

Coasa I: la inceputul fazei de inflorire.

Coasele urmatoare: la intervale de 32-35 de zile.

Ultima coasa: in prima decada a lunii octombrie in zone de de campie si la sfarsitul lunii septembrie in zonele colinare.

TRIFOIUL ROSU

1. ZONE DE CULTURA

. Foarte favorabile: solurile brune de padure, solurile acide permeabile amendate din Transilvania, Moldova si nordul Campiei Dunarii si solurile brun-roscate din sudul tarii, in regim irigat.

Favorabile: solurile brune de padure din zona sub- carpatica, cu precipitatii anuale de peste 600 mm.

Mediu favorabile: solurile acide unde precipitatiile anuale depasesc 700 mm si temperatura anuala este mai mica de 8,0°C.

2. PLANTELE PREMERGATOARE

Foarte bune: plantele anuale furajere recoltate palla la mitlocul toamnei, cerealele de toamna.

Bune: cerealele de primavara, hibrizii timpurii de porumb'. cartofii timpurii, floarea-soarelui.

Medii: trifoiul semanat in cultura ascunsa se comporta bine in: orzoaica de primavara, ovaz recoltat in faza de lapte-ceara (pentru insilozat), orz de toamna.

Contraindicate: prasitoarele tarzii si cele tratate cu

erbicide triazinice; trifoiul poate sa revina pe acelasi lac dupa minimum 3-4 ani.

3. LUCRARILE SOLULUI

Aratura se efectueaza de preferinta cu pluguri cu sconnonitori ai cu grapa stelata in spate.

epoca:

in ogar propriu, palla la 25.X, tar cand se seamana la sfarsitul verii, palla la 1. VIII;

in cultura ascunsa, la datele indicate pentru cerealele mentionate mai sus ;

adancimea : in ogor propriu, la 23-25 cm.

Pregatirea patului germinativ(cu grapa cu colti sau cu combinatorul).

momentul executarii : inaintea semanatului ;

adancimea de lucru : la adancimea de semanat.

STABILIREA DENSITATII PLANTELOR

■ Numarul de seminte germinabile la metru patrat(s. G. /m²): 1000/(18-20 kg/ha), cand se seamana in amestecuri cu graminee, trifoiul se seamana cu 600 s.g./m²(14-16 kg/ha) si golomatul sau raigrasul peren cu 500 s.g./m²(6-7 kg/ha), iar timoftica cu 5-6 kg/ha); se poate adauga si o norma de samanta de 3 kg/ha de raigras aristat sau hibrid.

■ Valoarea culturala a semintei:

▪ puritatea (P%): minimum 245;

▪ germinasia(G%): minimum 70%.

■ Greutatea a 1000 de seminte:

▪ la soiurile diploide: 1,6-1,8 g;

▪ la soiurile tetraploide: 2,0-2,2 g.

■ cantitatea de samanta la hectar(C) se obtine dupa formula de calcul mentionata la lucerna.

5. SEMANATUL

■ Soiuri cultivate.Primul soi tetraploid Napoca-Tetra se caracterizeaza printr-o buna rezistenta la ger si un potential ridicat de productie. Soiurile create in continuare: Apollo-Tetra, Roxana, Dacia-Tetra si Flora au un potential de productie superior, cu o reziostenta sporita la boli si conditii nefavorabile de mediu, evidentiindu-se si prin nivelurile de productie de samanta mai mari. Pentru amestecuri intensive cu graminee perene sunt indicate urmatoarele soiuri: Olimp, Intensiv, Ovidiu, Claudiu si Traian la golomat, Marta si mara la raigras peren, Tampa, Transilvan si Postavar la paiusul de livezi, Tirom si Favorit la timoftica, Anca, Luky, Zefir si Venus la raigras aristat si hibrid.

■ Epoca de semanat:

▪ primavara: 5-25. III;

▪ la sfarsitul verii: 10-25. VIII(in zonele colinare in toamnele normal de umede);

▪ la inceputul toamnei: 25.VIII - 5.IX(in zonele irigate din sud).

■ Adancimea de semanat: 1,5-2,5 cm.

■ Distanta intre randuri: 12,5 cm.

6. INTRETINEREA CULTURII

■ Asigurarea necesarului de elemente nutritive:

Doza optima de ingrasaminte chimice(kg/ha s.a.)

numai la amstecurile de trifoi ro;u cu graminee perene ** din doi in doi ani

▪ cand se fertilizeaza cu gunoi de grajd(planta premergatoare), ingrasamintele azotate si potasice nu se mai administreaza, iar ingrasamaintul fosfatic se reduce cu 40-50%.

■ combaterea integrata a buruienilor se face prin respectarea integrala a verigilor tehnologice si prin folosirea erbicidelorPivot 100 LC(0,5-0,7 l/ha) pentru trifoi in cultura pura si 2,4 DB(2,5 l/ha) pentru amestecuri de trifoi cu graminee perene.

■ Combaterea integrata a daunatorilor se face prin respectarea integrala a verigilor tehnologice si prin tratarrea semintei cu produse pe baza de Carbofuran(35ST) in doza de 28 ml/kg de samanta(numai cind semanatul se face la desprimavarare).

■ Asigurarea necesarului de apa:

■ pentru rasarire: 25-30 mm( o udare in zonele irigate, cand semanatul se face la inceputul toamnei);

• In perioada de vegetasie, numai in zonele irigate, in anii sedcetosi: cate 1-2 udari ded 40-50 mm la fiecare coasa.

RECOLTAREA

a.      Coasa I: la mitlocul fazei de inflorire.

b.     Coasele urmatoare: la intervale de 38-42 de zile.

SPARCETA

1. ZONE DE CULTURA

Foarte favorabile: pe terenurile in panta, pe soluri bogate in calciu cu expozitie sudica, situate in Campia Transilvaniei si in Moldova.

Favorabile: in zonele din sudul tarii, unde precipitatiile medii multianuale sunt mai mici de 400 mm (Dobrogea).

2. PLANTELE PREMERGATOARE

• Foarte bune: cerealele de toamna si de primavara si plantele furajere anuale recoltate pana la inceputul toamnei.
• Bune: prasitoarele timpurii si floarea-soarelui.
• Medii: hibrizii semitardivi de porumb recoltati pana la inceputul toamnei.
• Contraindicate: sparceta nu poate urma dupa premergatoare tratate cu erbicide triazinice; poate reveni pe ace1asi teren dupa 4-5 ani.

3. LUCRARlLE SOLULUI

■ Aratura se efectueaza cu p1uguri in agregat cu grape ste1ate.

epoca:

- vara: pana 1a 30. VIII;

- toamna: pana 1a 15.X;

adancimea:

- pe soluri mij1ocii, 1a 20-22 cm;

- pe soluri re1ativ gre1e, la 23-25 cm.

■ Pregatirea patului germinativ:

momentu1 executarii: inaintea semanatu1ui;

adancimea de 1ucru: 1a adancimea de semanat.

4. STABILlREA DENSITATII PLANTELOR

Numarul de seminte germinabi1e 1a metru patrat (s.g./m²): 400-500 (80-100 kg/ha); cand sparceta se seamana in amestec cu obsiga nearistata raportu1 optim de semanat este ce1 a1catuit din 300-350 s.g./m² de sparceta (60-70 kg/ha s.u.) si 400-450 s.g./m² obsiga nearistata (10-12 kg/ha s.u.); se poate adauga si o norma redusa de samanta, de 3 kg/ha, de raigras aristat sau hibrid.

Va1oarea cu1tura1a a semintei:

. puritatea (P): minimum 94%;

. germinatia (G): minimum 80%.

Greutatea a 1 000 de pastai: 20-25 g.

Cantitatea de samanta la hectar (C) se ca1cu1eaza dupa formula mentionata 1a 1ucerna.

5. SEMANATUL

Soiuri cultivate. Soiul extins in cultura este Splendid.

Pentru cultura sparcetei in amestec cu obsiga nearistata sunt indicate soiurile Orfeu si Doina.

Dintre soiurile de raigras aristat si hibrid cele mai indicate sunt: Anca, Luky, Zefir si Venus.

. Epoca de semanat: 1-25. III.

Adancimea de semanat: 2,5-3,5 cm, in functie de textura solului.

. Distanta intre randuri: 12,5 cm.

6. INTRETINEREA CULTURII

. Asigurarea necesarului de elemente nutritive se face in functie de nivelul de fertilizare al plantei premergatoare si dupa valorile cartarii agrochimice:

. N_50-60 (numai pentru amestecuri de sparceta cu graminee);

. P_50-60 (numai pe solurile sarace in fosfor mobil)

. Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin respectarea rotatiei cu1turilor si a celorlalte masuri tehnologice; in anul I de vegetatie coasa I se recolteaza 1a inaltimea buruienilor de 35-40 cm sau se aplica erbicide specifice. In aceasta situatie buruienile se pot combate si cu erbicidul 2,4 DB (2,5 l/ha), aplicat la inceputul fazei de rozeta a buruienilor.

. Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor se realizeaza prin respectarea rotatiei culturilor si la nevoie, prin tratarea semintei si prin tratamente chimice in perioada de vegetatie.

7. RECOLTAREA

Intervalul optim de recoltare este cuprins intre mijlocul fazei de imbobocire si mijlocul fazei de inflorire; in cazul amestecului

de sparceta cu obsiga nearistata, coasa I se recolteaza in faza de burduf a gramineei, iar coasele urmatoare la intervale de 35-40 de zile.