Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

1. Aspecte generale privind cifra de afaceri

Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor economice ale unei firme. Cifra de afaceri este socotita indicatorul fundamental al volumului activitatii agentului economic si evident nu lipseste din nici un sistem de indicatori folositi in diagnosticarea si evaluarea economica a firmei, din aprecierea eficientei managementului practicat.

Cifra de afaceri este un indicator valoric sintetic de prima importanta pentru comensurarea fortei economice a firmelor; pe baza acestui indicator se pot trage o serie de concluzii referitoare la:

locul si rolul societatii (a unitatii patrimoniale) in sectorul de activitate;

pozitia pe piata a firmei respective;

capacitatea firmei de a lansa si dezvolta activitati profitabile;

capacitatea firmei de a se autofinanta;

performanta compartimentului comercial si de marketing.

Conceptual cifra de afaceri poate fi abordata ca:

cifra de afaceri totala (CA) reprezinta totalitate afacerilor unei societati, evaluate la preturile pietei sau suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma pe o perioada de timp determinata.

cifra de afaceri neta (CA_n) se formeaza din totalitatea veniturilor obtinute din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii aflate in categoria activitatilor curente ale unei firme, inclusiv subventiile pentru exploatare, dupa scaderea reducerilor comerciale si este indicatorul cel mai des utilizat in diagnosticarea activitatii pe baza cifrei de afaceri;

cifra de afaceri medie (), denumita si pret mediu de vanzare, reprezinta venitul obtinut pe o unitate de produs sau serviciu si se determina pe baza relatiei:

unde:

Q-volumul fizic al vanzarilor;

cifra de afaceri marginala (CA_m) reflecta variatia veniturilor din vanzari generata de cresterea cu o unitate a volumului fizic al vanzarilor si se calculeaza dupa relatia:

;

cifra de afaceri critica (CA_cri) evidentiaza pragul de rentabilitate al firmei si constituie acel nivel al veniturilor din vanzari necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare si este reprezentata de relatia:

unde:

Chf-suma cheltuielilor fixe;

Rv-rata cheltuielilor variabile, respectiv cheltuielile variabile

medii la 1 leu cifra de afaceri, respectiv .

Cifra de afaceri este un indicator de baza pentru masurarea volumului activitatii oricarei forme de functionare a firmei. Odata cu aparitia unei noi conceptii a firmei materializata in "teoria manageriala" a acesteia al carui declansator il reprezinta disocierea crescanda intre proprietate si control, pozitia cifrei de afaceri in sistemul de performante economice este sensibil consolidata.

În acest sens W. Baumol remarca legatura dintre interesele generale ale managerilor firmei, de care depinde politica generala a firmei si maximizarea cifrei de afaceri sau a vanzarilor. Evident, prioritatea cifrei de afaceri nu elimina profitul fara de care perenitatea firmei nu este asigurata. De aici se desprinde optiunea managerului, vizand maximizarea cifrei de afaceri in limitele in care sa fie realizat si un profit rezonabil.

Pentru consumatori varianta benefica este urmatoarea:

si

unde:

si - volumul productiei vandute si respectiv pretul de

vanzare in optiunea traditionala;

si- volumul productiei vandute si respectiv pretul de

vanzare (in varianta maximizarii vanzarilor si asigurarea unui

profit rezonabil).

Cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrari de bunuri, executarea de lucrari si prestari de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor. În firmele productive daca nu intervin si operatiuni de cumparare-revanzare de marfuri, cifra de afaceri se identifica cu productia vanduta (reflectata in contul de profit si pierdere). Cifra de afaceri poate fi detaliata pana la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriilor de activitati. Astfel, agentul economic poate si trebuie sa fie interesat sa cunoasca care dintre produse sunt mai mult solicitate, care este contributia lor la formarea veniturilor si care sunt produsele cele mai rentabile.

Operatiunile comerciale luate in considerare in determinarea cifrei de afaceri se refera la:

vanzari de bunuri;

vanzari de marfuri;

vanzari de produse;

contravaloarea lucrarilor executate;

contravaloarea serviciilor prestate;

venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;

alte venituri.

Cresterea cifrei de faceri reprezinta un obiectiv primordial pentru orice firma, obiectiv care trebuie corelat cu piata, cu dimensiunile si nevoile firmei. Pe scena economica a zilelor noastre exista situatii tot mai des intalnite referitoare la fuziuni, aliante, absorbtii de firme al caror scop principal este maximizarea cifrei de afaceri, aceasta fiind principala baza a obtinerii profitului. Toate acestea se produc pe fundalul, cel putin pe termen scurt si mediu al internationalizarii si mondializarii economice. Toate firmele care participa la aceste aliante sub o forma sau alta, au dubla misiune de a gasi modalitati de obtinere a unei cifre de afaceri cat se poate de sporita, deci a obtinerii unui profit cel putin rezonabil daca nu maxim si nu in ultimul rand de a-si mentine independenta juridica, tehnologica si functionala.

2.Analiza dinamica si structurala a

cifrei de afaceri

2.1. Analiza dinamica a cifrei de afaceri

Aprecierea dimensiunii activitatii economice a unui agent economic si a modificarii acesteia in timp este absolut necesara pentru procurarea si asigurarea resurselor viitoare necesare indeplinirii obiectivelor propuse. Pentru a aprecia activitatea firmei in timp, orice analiza a unui indicator trebuie sa includa si o descriere in dinamica a acestuia. Caracterizarea evolutie cifrei de afaceri in timp se realizeaza pe baza metodelor statistice cunoscute. Alaturi de compozitia veniturilor, evolutia lor in ultimul timp, stabilitatea sau instabilitatea ritmului si tendinta surselor de venituri sunt elemente de analiza relevante pentru potentialul economic prezent si viitor al firmei. În contextul acestei analize indicele cifrei de afaceri (ICA) devine un indicator al performantei economice adica un criteriu de apreciere indirecta a eficientei economice (pornind de la ideea ca nici o afacere nu poate fi eficienta daca nu este performanta).

Indicele cifrei de afaceri se calculeaza simplu, raportand cifra de afaceri din perioada de analiza (CA₁) la cifra de afaceri din perioada de referinta(CA₀):

Aceasta modalitate de calcul este aplicabila in conditii de stabilitate economica sau atunci cand intre perioada de analiza si cea de referinta nu exista diferente prea mari de timp. În conditiile in care insa, procesul inflationist isi face simtita prezenta sau cand, inflatia este moderata, distanta dintre cele doua momente este suficient de mare a nu corecta indicele dinamic al cifrei de afaceri cu cel al inflatiei presupune o abordare simplista care deturneaza esenta fenomenului economic. În situatia luarii in considerare a ratei inflatiei, indicele (corectat) al cifrei de afaceri se calculeaza dupa modelul:

unde:

ip-indicele inflatiei (indicele mediu al preturilor, calculat dupa o

metodologie stabilita si unitara).

Atat in varianta calculului simplificat, cat si in cea a corectarii cu rata inflatiei, se pot calcula si abaterile absolute pozitive sau negative, precum si ritmurile de evolutie, dupa cum urmeaza:

abaterea absoluta in varianta simplificata:

abaterea absoluta in varianta corectata:

ritmul mediu anual de crestere in varianta simplificata:

ritmul mediu anual de crestere in varianta corectata, cu luarea in considerare a unui orizont "t"de timp in ani (formula generala):

Dintr-o analiza a cifrei de afaceri putem avea urmatoarele situatii:

, reprezinta situatia in care firma este in expansiune, afacerea este in dezvoltare, performanta economica (egala in acest caz, cu ritmul de crestere al cifrei de afacere) asigurand premise favorabile unei evolutii pozitive si durabile;

, relatia presupune o slaba activitate a firmei, fiind cu atat mai nefavorabila cu cat tendinta de scadere se manifesta pe un interval de timp mai mare.

Pe un orizont de timp mai larg, analiza trebuie completata cu discriminarea valorilor ritmului mediu anual de crestere al cifrei de afaceri. În acest caz avem urmatoarele situatii:

daca pe intreaga perioada rezulta ca afacerea a crescut ca volum;

daca rezulta ca afacerea este in dificultate; daca si ritmurile de modificare, calculate pe subintervale au aceeasi tendinta, firma se afla in situatia grava a unui declin.

Analiza structurala a cifrei de afaceri

În analiza economico-financiara, o importanta deosebita in determinarea cauzelor si a rezervelor de crestere a cifrei de afaceri o are studierea structurii vanzarilor. Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii. Analiza cifrei de afaceri a unei firme poate fi analizata structural pe diferite nivele:

pe tipuri de activitati-analiza presupune determinarea contributiei activitatilor firmei la realizarea cifrei de afaceri (de exemplu: productie, prestari servicii, turism, comert etc.);

pe grupe de produse/marfuri-analiza se realizeaza tinandu-se cont de obiectul de activitate diversificat, importanta produselor si chiar a activitatilor in realizarea cifrei de afaceri (cifra de afaceri nu este intotdeauna identica). Unele elemente isi aduc o contributie deosebita la realizarea indicatorilor de performanta si de rentabilitate, altele au o pondere nesemnificativa, dar este posibil ca tocmai existenta lor sa conditioneze activitatea si rezultatele economico-financiare ale firmei. Ca exemplu, putem lua o societate al carei obiect de activitate este productia de automobile care va realiza si anumite subansambluri si piese de schimb, desi cea mai mare parte din cifra de afaceri se obtine din vanzarea de automobile.

Asigurarea unei oferte diversificate constituie unul dintre criteriile principale ale obtinerii avantajului concurential

pe tipuri de clienti-acestia conditioneaza dimensiunea si performantele activitatii oricarei firmei.

Structura cifrei de afaceri a unei firme poate fi analizata structural in functie de diverse criterii de grupare a vanzarilor, cum sunt: pe sortimente, pe produse, pe grupe de produse, pe piete de desfacere, categorii de clientela, faze ale ciclului de viata a produselor etc.

Din punct de vedere metodologic, analiza structurii cifrei de afaceri se realizeaza prin:

marimi relative de structura-se utilizeaza la determinarea ponderii detinute de diferite elemente (produse, marfuri, servicii, activitati, sectii etc.) in totalul cifrei de afaceri, utilizandu-se urmatoarea relatie:

unde:

- ponderea detinuta de categoria "i" in totalul cifrei de afaceri;

- cifra de afaceri realizata de categoria "i";

CA-cifra de afaceri totala.

.coeficientul de concentrare Gini-Struck se utilizeaza la efectuarea de comparatii ale structurii activitatii economice aferente mai multor exercitii financiare:

unde:

n-numarul de termeni ai seriei;

- ponderea produsului sau grupei se marfuri "i" in cifra de

afaceri.

Acest coeficient poate lua valori intre 0 si 1, astfel:

apropierea de 1 arata ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri;

apropierea de 0 semnifica o distributie relativ uniforma a vanzarilor pe structurile implicate in calcul.

3.coeficientul Herfindhal-acesta se utilizeaza cu scopul adancirii analizei:

În cazul indicelui Herfindhal, limitele de variatie sunt incluse in intervalul , astfel:

daca indicele se aproprie de inseamna ca vanzarile sunt repartizate in proportii egale intre activitatile, produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de afaceri;

daca indicele se aproprie de 1, atunci in structura activitatii firmei, un numar redus de elemente componente participa cu o pondere importanta la cifra de afaceri, gradul de concentrare al activitatii fiind foarte mare.

Importanta economica si interpretarile datelor celor doi coeficienti sunt diferite in functie de contextul si conjunctura socio-economica astfel:

a) daca firma detine pozitie de monopol, atunci se prefera un grad de concentrare mare, deoarece nomenclatorul de produse/activitati si efortul investitional pot fi mai reduse intrucat societatea poate realiza performante deosebite fara o diversificare importanta a activitatii;

b) daca firma functioneaza intr-un mediu concurential deosebit de agresiv, nu se recomanda un grad mare de concentrare, deoarece reducerea cererii pentru oferta asigurata semnifica pierderi foarte mari prin diminuarea vanzarilor. În acest caz, este necesara desfasurarea activitatii cu o repartitie egalitara, deoarece diminuarea performantelor la anumite categorii si nu la intreg obiectivul de activitate inseamna pierderi mai mici pentru unitatea economica.

4.metoda ABC-este utilizata in principal pentru analiza structurii cifrei de afaceri pe produse, clienti, furnizori.

Produsele comercializate sunt cele care contribuie in proportii diferite la realizarea cifrei de afaceri. Analiza curbei teoretice permite identificarea, in totalul produselor fabricate sau comercializate, trei grupe cu caracteristici specifice, astfel:

o subgrupa care cuprinde foarte putine produse sau marfuri, dar care realizeaza o mare parte din cifra de afaceri;

doua grupe care dau mai putin de jumatate din cifra de afaceri, dar care controleaza majoritatea produselor realizate si respectiv comercializate.

Pe baza multor studii tip "observarii statistice", s-au prefigurat trei grupe de produse:

grupa A: 10-15% din numarul de produse sau marfuri reprezinta 60-70% din cifra de afaceri;

grupa B: 25-30% din numarul de produse sau marfuri vandute reprezinta echivalentul a 25-30% din cifra de afaceri;

grupa C: 65-70% din numarul de produse realizeaza 10-15% din cifra de afaceri.

Deci:

grupa A cuprinde produse cu o rotatie mai rapida si cu o marja a costurilor variabile si respectiv comerciala mai mica;

grupa B cuprinde produse, respectiv marfuri a caror rotatie si marje sunt apropriate de media firmei;

grupa C este formata din produse sau marfuri cu rotatie scazuta dar cu o marja mai mare. Aceasta grupa ridica probleme legate de lansarea comenzilor, de aprovizionare si stocare, costul acestora fiind mai ridicat ca in cazul grupelor A si B.

Metoda ABC este frecvent utilizata in teoria economica si pentru investigarea structurii cifrei de afaceri pe categorii de clienti. Orice societate, pentru a-si desfasura activitatea in bune conditii, intretine relatii economice cu partenerii sociali din amonte si din avalul procesului productiv, respectiv clientii si furnizorii. Clasificarea clientilor dupa contributia lor la realizarea cifrei de afaceri permite identificarea a doua mari categorii:

a) o clientela omogena unde toti clientii detin aproximativ aceeasi pondere in cifra de afaceri;

b) o clientela eterogena, unde contributia la realizarea cifrei de afaceri este diferentiata pe trei grupe: clienti puternici, clienti medii si clienti mici.

O astfel de abordare structurala a cifrei de afaceri permite declansarea unor actiuni comerciale adaptate categoriei de clientela. Pe baza de observarii si studii, aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la urmatoarea repartitie optimala:

grupa A: 10% din clienti realizeaza 60% din vanzari (cifra de afaceri)-clienti puternici;

grupa B: 40% din clienti realizeaza 30% din vanzari (cifra de afaceri)-clienti medii;

grupa C: 50% din clienti realizeaza 10% din vanzari (cifra de afaceri)-clienti mici.

Analiza acestei distributii teoretice permite desprinderea unor concluzii utile pentru volumul de activitate, securitate si rentabilitatea firmei. Astfel:

grupa A apartine clientilor foarte importanti care participa preponderent la realizarea cifrei de afaceri si poate prezenta urmatoarele caracteristici:

clientii din aceasta grupa sunt clienti fideli si deruleaza contracte de valori mari cu societatea analizata;

desi rentabilitatea unitara (pe produs) in aceasta zona de multe ori este redusa datorita conditiilor stricte de catre clienti, grupa A realizeaza cea mai mare rentabilitate (pe total) prin volumul mare de activitate derulat;

din punct de vedere al securitatii, aceasta zona este foarte riscanta, deoarece impunerea anumitor conditii financiare de catre firma ar putea duce la pierderea unor clienti importanti si, in consecinta, la reducerea semnificativa a cifrei de afaceri;

puterea de negociere a firmei in raport cu clientii este redusa.

grupa B din punct de vedere al puterii de negociere, al cifrei de afaceri si al rentabilitatii reprezinta o zona de echilibru pentru societate;

grupa C se caracterizeaza prin:

existenta unui numar foarte mare de clienti;

valoarea redusa a comenzilor, fie datorita faptului ca puterea economica a clientilor este redusa, fie pentru ca nu sunt in marea lor majoritate clienti fideli si intretin relatii de afaceri cu mai multi parteneri;

cheltuielile de exploatare aferente facturarii si livrarii comenzilor sunt mai mari decat in grupa A datorita numarului mare de operatiuni;

rentabilitatea minima a firmei datorita raportului dintre venituri si cheltuieli, care nu avantajeaza societatea in aceasta grupa;

puterea de negociere foarte mare, risc minim, insa pe ansamblu activitatea firmei nu este satisfacatoare.

În acelasi context al analizei cifrei de afaceri pe total si pe produse este utila examinarea raportului cerere-capacitate de oferta, acesta din urma, insemnand in esenta capacitatea de productie sau prestatie de servicii a firmei.

De exemplu, in cazul firmei a carei activitate este diagnosticata, raportul cerere-oferta in expresie fizica se prezinta astfel:

Situatia raportului cerere-capacitate de oferta fizica  Tabelul 2.2

Pe baza datelor din tabelul de mai sus se desprind urmatoarele concluzii:

cu exceptia produsului C la toate celelalte produse se dispune de o capacitate de oferta mai mare, in consecinta cresterea cererii, ca urmare a factorilor proprii (economici, demografici) sau a expansiunii prin forta concurentiala, poate fi satisfacuta cu potentialul tehnico-economic existent;

dispersia raportului cerere-capacitate de oferta de la 78,33% la 106,67% ridica probleme de ordin managerial mai ales pe linia actiunii comerciale in cazul produselor A, B, D si corespunzator politicii investitionale (capacitatea tehnologica) pentru produsul C sau eliminarii unor disfunctionalitati legate de asigurarea cu resurse si utilizarea capacitatii de productie;

se mentioneaza ca rezerva capacitatii de oferta trebuie integrata si in strategia expansiunii tinand seama de estimari ale evolutiei cererii in perioadele urmatoare.

Utilitatea metodei ABC consta in definirea politicii de aprovizionare a firmei pe grupe (pentru comert) precum si a puterii de negociere in raport cu clientii/furnizorii (pentru toate domeniile).

3.Analiza ritmicitatii si sezonalitatii

productiei si livrarii, cifrei de afaceri

Ritmicitatea productiei si vanzarii reprezinta expresia organizarii productiei si distributiei, a urmaririi operative a obiectivelor. În analiza economica ritmicitatea productiei si similar vanzarilor (distributiei) se poate aprecia:

fizic in cadrul productiei omogene si pe produse;

valoric la nivelul productiei obtinute sau cifrei de afaceri cu exprimarea in preturi comparabile, pe baza urmatoarelor modalitati:

ponderea productiei fizice sau valorice pe diviziuni de timp in cadrul perioadei de analiza (de exemplu, decade in cadrul lunii, trimestrului sau anului);

indicii realizarii obiectivului pe diviziuni de timp in cadrul perioadei analizate;

coeficientii ritmicitatii.

Se precizeaza ca ritmicitatea in productia industriala trebuie inteleasa ca realizare a obiectivelor in concordanta cu distributia pe diviziuni de timp, programata sau comparativ cu o alta referinta in functie de cerere si capacitate de oferta (productie). Deci ritmicitatea nu se confunda cu uniformitatea.

Admitem pentru exemplificare realizarea unui produs exprimat fizic sau valoric in preturi comparabile (adica ale nivelului de comparatie in cazul ritmicitatii, de regula programat). Datele necesare se regasesc in urmatorul tabel: 

Tabelul 2.3

Pe baza primelor doua modalitati fenomenul neritmicitatii se remarca simplu prin "foarfecele" ponderilor sau indicilor realizarii produsului pe diviziuni de timp (de la 20% in prima decada la 50% in decada a treia, respectiv de la 73% la 120% in aceleasi decade).

Utilizand coeficientii ritmicitatii se poate apela la una din relatiile:

unde:

xj-cantitatea sau valorile produsului pe diviziuni de timp "j";

- cantitatea sau valoarea medie a produsului pe diviziuni de

timp, adica , unde: n-numarul de diviziuni de timp (in cazul

dat: n=3);

sau

unde:

φ-abaterile negative pe diviziuni de timp.

Dupa prima modalitate, coeficientii sunt:

Deci, de unde rezulta o neritmicitate a productiei.

Deschiderea "foarfecelui" dintre cei doi coeficienti poate fi pusa sintetic in evidenta prin indicele lor , situatie care confirma o neritmicitate evidenta.

Acelasi fenomen poate fi pus in evidenta si prin relatia a doua astfel:

si in acest caz lucru ce denota neritmicitatea productiei.

Relatiile au valabilitate si pentru productia vanduta.

Dereglarea ritmicitatii ridica doua grupuri de probleme:

probleme legate de cauze, care se refera in principal la activitatea de asigurare la timp si cu volumul necesar al resursele corespunzatoare: umane, materiale, financiare si la activitatea de organizare riguroasa a productiei;

probleme legate de consecinte care vizeaza calitatea productiei, costurile, utilizarea echipamentelor industriale, nesatisfacerea la timp a obligatiilor contractuale.

Pentru unele firme industriale, pentru unele firme din comert si turism, pentru unele exploatatii agricole de regula apare problema sezonalitatii, deci distributia cifrei de afaceri pe diferite perioade ale anului. Cerinta este de a realiza o maxima aplatizare a activitatii.

În examinarea sezonalitatii pe langa coeficientul clasic al acesteia se pot utiliza si coeficientii de concentrare sezoniera Gini-Struck sau Herfindhal ale caror relatii de calcul au fost prezentate in cadrul analizei structurale a cifrei de afaceri.

4. Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Scopul analizei factoriale este determinarea corelatiei dintre diferiti factori de influenta (interni sau externi, directi sau indirecti) si indicatorul analizat si gasirea solutiilor pentru redresarea activitatii sau imbunatatirea performantelor viitoare. Utilizatorii acestei analize sunt in principal agentii economici, institutiile financiare creditoare, actionarii, statul etc.

În diagnosticul cifrei de afaceri prezinta interes analiza de tip factorial a acesteia, a abaterii ei fata de un nivel de referinta care poate fi:

prestabilit (perioada precedenta);

previzionat sau programat.

Acest tip de analiza opereaza cu urmatoarele modele:

1.

2. sau

unde:

3.

4.

5. sau simplificat

unde:

CA-cifra de afaceri;

qvi-volumul fizic al produselor vandute;

- pretul mediu de vanzare exclusiv TVA;

T-timpul de munca total respectiv volumul de munca (fondul de

timp);

- cifra de afaceri medie orara;

- numarul mediu de salariati;

- numarul mediu de ore pe un salariat;

- ponderea produsului sau grupei de marfuri "i" in cifra de

afaceri totala;

- cifra de afaceri medie orara pe unitatea de produs "i";

- valoarea medie a mijloacelor fixe active;

- valoarea medie a mijloacelor fixe;

Ae-valoarea activelor de exploatare;

Ac-valoarea activelor corporale.

În vederea analizei factoriale a abaterii cifrei de afaceri dupa unul din modelele mentionate anterior servesc urmatoarele date: 

Tabelul .2.4 -mii lei

Dupa modelul numarul 1: , explicarea factoriala a abaterii cifrei de afaceri fata de P_n-1 (perioada precedenta) se realizeaza astfel:

1. Influenta volumului valoric al productiei vandute:

din care:

1.1 Influenta timpului total de munca:

din care:

1.1.1 Influenta numarului mediu de salariati:

1.1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat (utilizarea timpului de munca):

1.2 Influenta cifrei de afaceri medii orare (productivitatii muncii) exprimata in preturi de vanzare din P_n-1:

din care:

1.2.1 Influenta structurii productiei vandute:

Influenta cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse:

2.Influenta preturilor de vanzare pe produse (ca preturi medii):

din care:

2.1 Influenta inflatiei:

2.2 Influenta preturilor de vanzare exclusiv efectul inflatiei:

Diagnosticul pe baza modelului aplicat pune in evidenta urmatoarele aspecte ale fenomenului:

cresterea valorii cifrei de afaceri fata de nivelul perioadei precedente (P_n-1) s-a datorat in primul rand volumului fizic al productiei vandute. Exprimarea valorica a acestuia preia si efectul modificarii structurii productiei in sensul cresterii volumului vanzarilor pentru produse cu preturi de vanzare in P_n-1 mai mari;

capacitatea de oferta a firmei si corespunzator cifra de afaceri ar fi fost mai mare (in conditiile date de randamentul factorilor de productie) daca timpul de munca total ar fi fost la nivelul lui P_n-1. Aceasta situatie ar fi posibila in conditiile cresterii productivitatii muncii si, raportat la cerere, compensarea n-ar fi fost suficienta.

in P_n se observa o mai buna folosire a timpului de munca (), materializata intr-un spor al cifrei de faceri.

Dupa modelul numarul 2: , explicarea factoriala se realizeaza astfel:

1. Influenta timpului total de munca:

din care:

1.1 Influenta numarului mediu de salariati:

1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat (utilizarea timpului de munca):

2. Influenta cifrei de afaceri medii orare (productivitatii muncii) exprimata in preturi de vanzare din P_n-1:

din care:

2.1 Influenta structurii productiei vandute:

Influenta cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse:

Dupa modelul numarul 3: , explicarea factoriala se realizeaza astfel:

1. Influenta timpului de munca:

2.Influenta valorii medii a mijloacelor fixe active pe unitatea de timp

(inzestrarea tehnica a muncii):

3. Influenta cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active (eficienta mijloacelor fixe):

Dupa cum se remarca, in afara influentei timpului total de munca se scoate in evidenta legatura dintre gradul de inzestrare tehnica a muncii caracterizata pe baza valorii medii a mijloacelor fixe active pe unitatea de timp si corespunzator cea dintre eficienta mijloacelor fixe active caracterizata pe baza cifrei de afaceri la 1 leu valoare medie a acestora si sporul cifrei de afaceri.

Dupa modelul numarul 5: , explicarea factoriala a cifrei de afaceri fata de P_n-1 se realizeaza astfel:

1.Influenta activelor de exploatare:

2. Influenta ponderii activelor corporale in totalul activelor de exploatare:

3.Influenta ponderii mijloacelor fixe in activele corporale (compozitia tehnica a activelor corporale):

4.Influenta ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe (compozitia tehnologica a mijloacelor fixe):

5. Influenta cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active (eficienta mijloacelor fixe):

În acest diagnostic pe baza modelului aplicat se retin urmatoarele aspecte:

cresterea activelor de exploatare in conditii de eficienta a nivelului de referinta constituie premisa sporirii cifrei de afaceri;

cresterea compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe in totalul mijloacelor fixe) are un aport favorabil la cresterea cifrei de afaceri;

factorul calitativ in care s-a operat cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active inseamna o forma de exprimare a eficientei acestora si reprezinta factorul determinant al cresterii cifrei de afaceri.

Pentru perioade scurte se pot face estimari ale evolutiei cifrei de afaceri in functie de variabila timp, utilizandu-se ecuatia:

y = a + bt unde: si

Pentru exemplificare admitem urmatoarea situatie:

Tabelul 2.5

si

aceasta inseamna ca pentru perioada urmatoare n = 7, cifra de afaceri probabila ar fi:

alocarea realizata se corecteaza in plus sau in minus cu abaterea medie patratica dupa urmatoarea relatie:

unde: V- abaterea valorii efective a rezultativei y fata de valoarea

teoretica a acesteia.

În cazul examinat ar insemna ca abaterea medie patratica este: 

Tabelul 2.6

Daca: , atunci cifra de afaceri in t = 7 va fi de 1.250,7 ± 78,091 mil. lei.

5. Reflectarea cifrei de afaceri

in principalii indicatori ai performantei

economico-financiare a firmei

Cifra de afaceri se poate reflecta in principalii indicatori ai performantei economico-financiare a firmei atat ca valoare cat si ca structura.

A. Ca valoare, cifra de afaceri se reflecta in urmatorii indicatori ai performantei economico-financiare a firmei:

1. suma profitului aferent cifrei de afaceri (profitul brut):

sau

unde: - profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;

2. valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri:

sau

unde: - valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri;

3. eficienta activelor de exploatare:

sau

unde: Ae-active din exploatare;

4.eficienta mijloacelor fixe (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace

fixe):

sau

unde: Mf-mijloace fixe active;

5. eficienta activelor circulante de exploatare (cifra de afaceri la

1000 lei active circulante de exploatare):

sau

unde: Ace-active circulante de exploatare;

6. eficienta stocurilor (ca element de baza al activelor circulante de

exploatare - cifra de afaceri la 1000 lei stocuri):

sau

unde: S-stocuri;

7. eficienta capitalurilor:

sau

unde: - capitalul social, propriu, permanent (se stabileste si

pentru fiecare in parte);

8. toti indicatorii de eficienta stabiliti pe baza profitului ca efect:

sau

9. capacitatea de finantare si pe aceasta baza alte echilibre financiare:

sau

unde: K-cota de profit repartizata pentru fondurile proprii;

10. capacitatea de remunerare a capitalului (prin profit ca premisa

a maririi dividendelor si dobanda pentru imprumut).

B. Ca structura valorica (deci cu luarea in considerare si a influentei preturilor), cifra de afaceri se reflecta in urmatorii indicatori ai performantei economico-financiare a firmei:

1. suma profitului aferent cifrei de afaceri - prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri:

unde:

2.valoarea adaugata-prin valoarea adaugata la 1 leu cifra de

afaceri:

unde

unde: - ponderea produsului sau grupei de marfuri "i" in cifra de

afaceri totala;

vai-valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri pe produsul "i";

3.eficienta activelor de exploatare - pe baza profitului aferent cifrei de afaceri:

4. eficienta mijloacelor fixe-pe baza profitului si valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe:

pe baza profitului aferent cifrei de afaceri:

pe baza valorii adaugate:

5. eficienta activelor circulante (in principal a stocurilor):

pe baza profitului aferent cifrei de afaceri:

pe baza valorii adaugate:

6. eficienta muncii pe baza profitului aferent cifrei de afaceri pe un salariat:

7. eficienta capitalurilor-pe baza profitului aferent cifrei de afaceri:

8. capacitatea de autofinantare si de remunerare a capitalurilor prin prisma ei-profitul.