Analiza utilizarii potentialului tehnic (mijloacelor fixe) si a reflectarii in principali indicatori ai performantei economico-financiara a firmei

Analiza utilizarii potentialului tehnic (mijloacelor fixe) si a reflectarii in principali indicatori ai performantei economico-financiara a firmei

1 Analiza utilizarii timpului de lucru al

echipamentelor industriale

Analiza utilizarii timpului de lucru

al echipamentelor industriale

În analiza economico-financiara, pentru aprecierea folosirii timpului de lucru al masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru principalul indicator il constituie gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil. Complementar in conducere se pot utiliza si indicatori ca:

gradul de programare si folosire a fondului de timp de lucru;

gradul de utilizare a fondului de timp de lucru calendaristic.

Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil se poate calcula dupa modelul:

unde: Tmax = Tc - (Tol + Tot + Trp)

Tl = Tmax - Tn

Tn = Tn⁽¹⁾ + Tn⁽²⁾ + Tn⁽³⁾ + . + Tn⁽ⁿ⁾

sau:

sau:

unde:

Gmax-gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil;

Tl-fondul de timp lucrat;

Tmax-fondul de timp maxim disponibil;

Tc-fondul de timp calendaristic;

Tol-fondul de timp aferent opririlor legale;

Tot-fondul de timp aferent opririlor tehnologice;

Trp-fondul de timp aferent reparatiilor programate;

Tn-fondul de timp neutilizat (1,2,3, . , n - cauze);

mi-numarul de masini unelte la care se urmareste timpul de lucru;

i = 1,2,3, . , n;

tci, timax, tli, tni-timpul calendaristic, maxim disponibil, efectiv lucrat si efectiv neutilizat pe masini unelte;

Corespunzator gradului de programare si gradului de folosire a fondului de timp calendaristic se pot utiliza urmatoarele modele:

1.

2.

unde:

Gp-gradul de programare;

Gc-gradul de folosire a fondului de timp calendaristic.

În analiza economica in conditiile prelucrarii automate a datelor pentru aprecierea functiunii sistemului in acest segment al activitatii, centrele de supraveghere si reglare a ei pot dispune de informatii agregate sau analitice pe utilaje si cauze ale timpului neutilizat. Pentru gradul de folosire a timpului de lucru, cerinta este ca aceasta sa fie cat mai aproape de cel maxim disponibil pentru asigurarea capacitatii de oferta corelata cu volumul cererii. Cauzele frecvente care determina utilizarea incompleta a fondului de timp maxim disponibil privesc: defectele mecanice si electrice, lipsa de materiale, lipsa de comenzi, prelungirea timpului pentru reparatii, etc.

1.2Analiza reflectarii timpului de lucru in principalii

indicatori ai performantei economico-financiare a firmei

Utilizarea timpului de lucru al echipamentelor industriale se reflecta in urmatorii indicatori ai performantei economico-financiare a firmei:

1. productia exercitiului:

2. valoarea productiei marfa fabricata:

unde:

Nu-numarul de utilaje sau echipamente pentru care se stabileste

timpul de lucru;

-numarul mediu de ore programate pe un utilaj sau echipament

industrial;

-randamentul mediu orar stabilit pe baza productiei exercitiului si

respectiv productiei marfa.

3. valoarea cifrei de afaceri (productiei vandute):

sau

unde:

-randamentul orar stabilit pe baza cifrei de afaceri.

4. valoarea adaugata aferenta productiei exercitiului:

unde: -valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului;

5. cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei productia exercitiului:

6. profitul din exploatare:

prin valoarea productiei exercitiului:

unde: -profitul din exploatare la 1 leu productie a exercitiului;

prin costurile cu amortizarea:

7. profitul aferent cifrei de afaceri (limitata la productia vanduta):

prin valoarea cifrei de afaceri:

unde: -profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;

prin costurile cu amortizarea:

8. eficienta capitalului social:

9. eficienta capitalului permanent:

10. eficienta capitalului propriu:

rata profitului fata de cifra de afaceri (rata comerciala a

rentabilitatii):

12. eficienta activelor circulante de exploatare:

eficienta muncii caracterizata pe baza profitului pe un salariat

sau unitate de timp:

si

unde:

-numarul mediu de salariati;

T-timpul de munca total;

14. capacitatea de autofinantare si remunerare a capitalului prin premisa ei-profitul.

2 Analiza randamentului echipamentelor industriale

2.1Analiza randamentului mediu si marginal al

echipamentelor industriale

Înainte de a aborda problemele randamentului echipamentelor industriale se recomanda a examina si situatia folosirii capacitatii de productie si gradul de utilizare a acesteia. Capacitatea de productie se determina tinand seama de particularitatile subramurii in care-si desfasoara activitatea agentul economic.

Cu arie de aplicatie in dimensionarea capacitatii de productie se folosesc relatiile:

1. in cazul mai multor utilaje cu productie exprimata pe unitatea de timp si dimensiune:

unde:

i-numarul de utilaje;

K-marimea caracteristicii utilajului;

Td-timpul de lucru disponibil;

Iu-indicele tehnico-economic de utilizare;

2. in cazul mai multor procese de fabricatie continui pe un utilaj conducator complex ce formeaza veriga conducatoare si de realizare a unui produs se foloseste aceeasi relatie de principiu in care k = 1 si anume:

unde: Iu-in cazul dat productia orara a utilajului in perioada de varf;

in mod similar se determina capacitatea de productie cand este vorba de aceleasi conditii, dar de mai multe utilaje ce formeaza veriga conducatoare:

3. in situatia proceselor de productie complexe, cand veriga conducatoare este formata din mai multe utilaje ce participa la realizarea mai multor produse, capacitatea de productie se stabileste astfel:

pentru perioada de baza (precedenta):

pentru perioada de gestiune (curenta):

Indicele de utilizare a capacitatii rezulta din raportul volumului productiei programate sau efective la volumul maxim al productiei conform capacitatii in perioada analizata. Aceasta inseamna ca rezervele folosirii complete a capacitatii lor (in masura cererii acoperitoare) se pot referi la :

folosirea partiala a capacitatilor noi intrate in functiune;

existenta unor locuri inguste;

existenta unor defectiuni in aprovizionarea cu materiale.

2.2Analiza reflectarii randamentului mediu in principalii

indicatori ai performantei economico-financiare a firmei

Cresterea (scaderea) randamentului mediu al echipamentelor industriale se reflecta in urmatorii indicatori economico-financiari ai firmei:

1. valoarea productiei exercitiului:

2. valoarea productiei marfa fabricata:

unde:

Nu-numarul de utilaje sau echipamente pentru care se stabileste

timpul de lucru;

-numarul mediu de ore programate pe un utilaj sau echipament

industrial;

-randamentul mediu orar stabilit pe baza productiei exercitiului

si respectiv productiei marfa.

3. valoarea cifrei de afaceri (productiei vandute):

sau

unde: - randamentul orar stabilit pe baza cifrei de afaceri.

4. valoarea adaugata aferenta productiei exercitiului:

unde: - valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului;

5. cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei productia exercitiului:

6. profitul din exploatare:

prin valoarea productiei exercitiului:

unde: - profitul din exploatare la 1 leu productie a exercitiului;

prin costurile cu amortizarea:

7. profitul aferent cifrei de afaceri (limitata la productia vanduta):

prin valoarea cifrei de afaceri:

sau

prin costurile cu amortizarea:

8. eficienta capitalului social:

9. eficienta capitalului permanent:

10. eficienta capitalului propriu:

rata profitului fata de cifra de afaceri (rata comerciala a

rentabilitatii):

12. eficienta activelor circulante de exploatare:

13.eficienta muncii caracterizata pe baza profitului pe un salariat

sau unitate de timp:

si

unde:

- numarul mediu de salariati;

T-timpul de munca total;

14. capacitatea de autofinantare si remunerare a capitalului prin premisa ei-profitul.

3 Diagnostic static si dinamic privind eficienta utilizarii mijloacelor fixe pe baza principalilor indicatori sintetici

În analiza diagnostic static si dinamic privind eficienta utilizarii mijloacelor fixe se considera operationali din punct de vedere al capacitatii informationale indicatorii:

1. productia exercitiului la 1000 lei mijloace fixe:

2. valoarea productiei obtinute destinate livrarii la 1000 lei mijloace fixe care reprezinta indicatorul ce se coreleaza cu capacitatea de productie:

sau

3. valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe :

4. cifra de afaceri (productia vanduta) la 1000 lei mijloace fixe :

5. profitul din exploatare la 1000 lei mijloace fixe :

6. profitul aferent cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

În cele ce urmeaza se exemplifica analiza pe baza unora dintre indicatorii mentionati.

Analiza diagnostic pe baza productiei obtinute destinate livrarii la 1000 lei mijloace fixe

Conform modelului 2: , sistemul factorial de corelatie determinist se prezinta astfel:

Figura 7.1

Separarea influentelor cu folosirea ipotezei economice (iterarii factorilor) se face astfel:

1. Influenta valorii medii a mijloacelor fixe:

2. Influenta valorii productiei obtinute:

din care:

2.1 Influenta timpului de lucru:

sau

2.2 Influenta randamentului mediu orar sau modificarea productiei

medii orare:

sau

Pentru a estima dinamica viitoare a indicatorului de eficienta exprimat tinand seama de variabila timp se foloseste functia:

y = a + bt.

Analiza diagnostic pe baza valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe

Pentru analiza diagnostic se pot folosi:

1.metode de tip determinist (de corelatie, multiplicative, combinate);

2. metode de tip aleatoriu.

Din prima categorie fac parte:

modele de corelatie:

sau

unde:

- valoarea adaugata medie la 1 leu productie marfa;

vai valoarea adaugata la 1 leu productie marfa pe produse;

gi-ponderea valorica a produselor exprimate in preturi de vanzare;

modele multiplicative:

modele combinate:

Potrivit modelului de corelatie: , modificarea valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe se explica factorial astfel:

1. Influenta valorii medii a mijloacelor fixe:

2. Influenta sumei valorii adaugate:

din care:

2.1 Influenta valorii productiei vandute:

din care.

2.1.1 Influenta timpului total de munca:

2.1.2 Influenta productiei medii orare:

2.2 Influenta valorii adaugate la 1 leu productie marfa:

din care:

2.2.1 Influenta structurii productiei:

2.2.2 Influenta valorii adaugate la 1 leu productie obtinuta pe

produse:

unde:

gi-ponderea valorica a produselor;

vai-valoarea adaugata la 1 leu productie obtinuta pe produse.

În acelasi timp se evidentiaza ca laturi mai importante ale fenomenului:

influenta valorii adaugate avandu-se in vedere cerinta ca aceasta sa creasca mai rapid decat valoare medie a mijloacelor fixe -;

influenta valorii productiei obtinute a carei crestere poate contribuie esential la eficienta mijloacelor fixe; in acest sens este important ca asigurarea sporului valorii productiei sa se realizeze exclusiv pe seama productiei medii orare (in conditiile date de structura si preturi - productivitatii muncii);

contributia valorii adaugate la 1 leu productie marfa pe produse - se are in vedere ca in aceasta situatie se oglindesc consumurile fizice de materiale, preturile de cumparare ale acestora, preturile produselor fabricate si unele si altele aflate sub incidenta pietei;

influenta structurii productiei ca mecanism, se explica prin cresterea ponderii unor produse cu valoare adaugata la 1 leu mai mare sau mai mica decat valoarea medie a nivelului de comparatie;

aprecierea utilizarii timpului de munca (considerata ca rezerva a sporului productie cu acelasi numar de salariati ).

Pe baza modelului combinat: , abaterea valorii adaugate la 1000 lei mijloace fixe se explica astfel:

Influenta ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe

(compozitia tehnologica):

2. Influenta valorii productiei marfa la 1 leu mijloace fixe active:

3. Influenta valorii adaugate medii la 1 leu productie obtinuta:

din care:

3.1 Influenta structurii productiei obtinute:

3.2 Influenta valorii adaugate la 1 leu productie obtinuta:

unde:

În diagnosticarea pe aceasta cale se evidentiaza in plus reflectarea compozitiei tehnologice a mijloacelor fixe in eficienta mijloacelor fixe active.

Si in acest caz se poate face prognozarea pe perioade scurte ca si in cazul productiei obtinute (marfa) la 1000 lei mijloace fixe pe baza functiei: y = a + bt.

Aproximarea valorii viitoare a variabilei dependente (valoarea adaugata la 1 leu mijloace fixe) se poate realiza si in functie de una sau mai multe variabile independente. Se poate aproxima valoarea adaugata intr-un moment viitor tinand seama de dinamica valorii productiei obtinute la 1 leu mijloace fixe, de cheltuielile materiale la 1 leu productie obtinuta, de productivitatea muncii s.a.m.d.

Cea de-a doua functie este: y = a + bx

unde: y-valoarea adaugata la 1 leu productie marfa;

x-valoarea productiei marfa la 1 leu mijloace fixe.

Pentru prima ecuatie parametrii se stabilesc astfel:

si

Pentru cea de-a doua ecuatie parametrii se stabilesc astfel:

in cele doua cazuri se foloseste abaterea medie patratica stabilita dupa relatia:

unde: V²- baterea valorii efective a rezultativei y fata de valoarea teoretica a acesteia.

Analiza diagnostic a utilizarii mijloacelor fixe pe baza profitului la 1000 lei

În acest caz sunt operationale tipurile de modele deterministe si aleatorii (modele de corelatie multiplicative si combinate) astfel:

in cadrul modelelor deterministe de corelatie, luand in considerare ca efect profitul aferent cifrei de afaceri avem:

, unde:

2. , unde:

3. , unde:

4. , unde:

in sistemul de modele multiplicative se pot valorifica urmatoarele:

1. , unde:

2., unde:

3., unde:

4., unde:

ca modele deterministe combinate se considera utile:

1.

2.

unde:

P-profitul aferent productiei marfa vanduta;

- profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri;

CA-cifra de afaceri;

VA^/ - valoarea adaugata aferenta cifrei de afaceri luata in calculul

eficientei;

Kper-capital permanent;

Kpr-capital propriu;

- pretul mediu de vanzare exclusiv TVA;

c-costul complet pe produse;

Pe baza primului model de corelatie: , explicarea factoriala se realizeaza astfel:

1. Influenta valorii medii a mijloacelor fixe:

2. Influenta sumei profitului:

din care:

2.1 Influenta valorii productiei vandute (cifrei de afaceri):

din care:

2.1.1 Influenta volumului productiei:

2.1.2 Influenta preturilor de vanzare:

2.2 Influenta profitului mediu la 1 leu productie vanduta:

din care:

2.2.1 Influenta structurii productiei marfa:

2.2.2 Influenta preturilor medii pe produse:

2.2.3 Influenta costurilor pe produse:

Pe baza modelului se desprinde faptul ca suma profitului ca expresie a efectului reflecta pe de o parte dinamica valorii productiei vandute (marfa) in care se regaseste volumul bunurilor si serviciilor reprezentand cererea in satisfacerea careia este angajat agentul economic si dinamica preturilor negociate sub impactul factorilor pietii, pe de alta parte profitul la 1 leu productia vanduta care sintetizeaza influenta structurii, preturilor de vanzare (ca marimi medii) si costurilor pe produse.

Pe baza modelului multiplicativ 2: , eficienta mijloacelor fixe se explica prin:

1.Influenta ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor

fixe:

2. Influenta cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active:

3. Influenta profitului mediu la 1 leu productie vanduta:

Diagnoza pe baza acestui model evidentiaza impactul asupra mijloacelor fixe a trei factor semnificativi:

1. compozitia tehnologica a mijloacelor fixe;

2. eficienta mijloacelor fixe;

3. profitul la 1 leu mijloace fixe.

Dupa modelul combinat: , explicarea factoriala se realizeaza astfel:

Influenta ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe

(compozitia tehnologica):

2. Influenta valorii cifrei de afaceri la 1 leu mijloace fixe active:

3. Influenta profitului la 1 leu productie obtinuta:

din care:

3.1 Influenta structurii productiei:

3.2 Influenta preturilor de vanzare la 1 leu productie obtinuta:

3.3 Influenta costurilor pe produse:

Pentru diagnosticul strategic si in acest caz, pe termen scurt sau cel mult mediu, se pot aproxima valoarea profitului la 1000 lei mijloace fixe pe baza:

extrapolarii trendului functiei de timp, respectiv y = a + bt;

extrapolarii valorii functie de una sau mai multe variabile independente;

scenarii prin iterare a valorilor probabile ale factorilor - variabile independente.