Calculul monetar si schimbarile puterii de cumparare

Calculul monetar si schimbarile puterii de cumparare

Calculul monetar opereaza cu preturile bunurilor si serviciilor, asa cum au fost ele determinate sau ar fi fost determinate, sau vor fi probabil determinate pe piata. El urmareste detectarea discrepantelor de preturi si tragerea de concluzii de pe urma acestor discrepante. Modificarile puterii de cumparare induse de moneda nu pot fi luate in socoteala in aceste calcule. Se poate inlocui calculul de rentabilitate bazat pe un anumit tip de moneda, a, cu cel bazat pe un alt tip de moneda, b. In acest caz rezultatul calculului este imunizat la perturbarile provenite de pe urma modificarilor suferite de puterea de cumparare a lui a; dar el poate fi inca perturbat de modificarile suferite de puterea de cumparare a lui b. Nu exista nici un mijloc pentru a imuniza vreun mod de calcul economic la influenta schimbarilor puterii de cumparare ale tipului specific de moneda pe care se bazeaza.

Toate rezultatele calcului economic si toate concluziile deduse din ele sunt conditionate de vicisitudinile schimbarii puterii de cumparare induse de moneda. Exista diferente specifice care apar intre cifrele care indica preturile de la un moment mai timpuriu si cele care indica preturile de la un moment mai tarziu, care apar in functie de cresterea sau scaderea puterii de cumparare; calculele de rentabilitate indica profituri sau pierderi care nu sunt produse decat de modificari ale puterii de cumparare induse de moneda. [p.425] Daca comparam asemenea profituri si pierderi cu rezultatele unui calcul desfasurat pe baza unui tip de moneda a carei putere de cumparare sa fie supusa unor schimbari mai putin dramatice, ele ne apar ca imaginare, sau doar aparente. Dar nu trebuie sa uitam ca asemenea aprecieri sunt posibile numai ca urmare a unei comparatii a calculelor de rentabilitate desfasurate pe baza unor tipuri de monede diferite. Cum nu exista nimic de felul unei monede cu putere de cumparare stabila, asemenea profituri si pierderi aparente sunt prezente indiferent de modalitatea de calcul economic, oricare ar fi tipul de moneda pe care s-ar baza aceasta. Este imposibil sa distingem cu precizie intre profiturile si pierderile autentice si cele care nu sunt decat aparente.

Despre calculul economic se poate deci afirma ca nu este perfect. Insa nimeni nu poate furniza o metoda care sa elibereze calculul economic de aceste defecte, sau sa proiecteze un sistem monetar care sa indeparteze complet aceste surse de erori.

Este un fapt incontestabil ca piata libera a reusit sa permita dezvoltarea unui sistem monetar care a indeplinit cu succes toate cerintele, atat ale schimbului indirect cat si ale calculului economic. Obiectivele calculului monetar sunt de asa natura incat nu pot fi frustrate de inacuratetile provenite din variatii lente si comparativ reduse ale puterii de cumparare. Modificarile puterii de cumparare induse de moneda de proportiile celor survenite pe parcursul ultimelor doua secole, in conditiile functionarii monedei metalice, in special a monedei aur, nu pot influenta rezultatele calculelor economice ale oamenilor de afaceri atat de mult incat sa le faca inutile. Experienta istorica arata ca, pentru toate obiectivele practice care tin de gestionarea unei afaceri, aceste metode de calcul sunt intru totul satisfacatoare. Argumentele teoretice arata ca este imposibil sa proiectam, si cu atat mai putin sa realizam, o metoda mai buna. In aceste conditii este inutil sa numim calculul monetar imperfect. Omul nu are puterea de a schimba categoriile actiunii umane. El trebuie sa-si adapteze comportamentul la acestea.

Oamenii de afaceri nu au considerat niciodata necesar sa elibereze calculul economic bazat pe aur de dependenta sa fata de fluctuatiile puterii de cumparare. Propunerile de ameliorare a sistemului monetar prin adoptarea unui etalon tabular bazat pe indici numerici, sau prin adoptarea de diverse metode de intrebuintare a unor marfuri ca etaloane, n-au fost avansate in vederea efectuarii tranzactiilor economice si a calculului monetar. Obiectivul lor era de a furniza un etalon mai putin variabil pentru contractele de imprumut pe termen lung. Oamenii de afaceri n-au considerat ca merita efortul de a-si modifica metodele de tinere a contabilitatii nici macar in acele privinte in care ar fi fost usor sa reduca anumite erori induse de fluctuatiile puterii de cumparare. Ar fi fost, de pilda, posibil sa se renunte la practica amortizarii echipamentelor durabile in transe anuale, [p.426] stabilite invariabil ca un procent fix din costul lor de achizitie. In locul sau, s-ar fi putut intrebuinta un sistem de punere deoparte a unor sume destinate inlocuirii echipamentului uzat, dimensionate astfel incat sa acopere intregul cost al inlocuirii, la vremea cand aceasta devine necesara. Insa oamenii de afaceri nu s-au aratat interesati de adoptarea unei asemenea proceduri.

Toate cele spuse mai sus se refera doar la banii care nu sunt supusi unor variatii rapide si de mare amploare ale puterii de cumparare induse de moneda. Insa banii supusi unor asemenea variatii mari si rapide devin complet inadecvati pentru a fi intrebuintati ca mijloc de efectuare a schimburilor.