Conceptul de bursa

Conceptul de bursa

Bursa este unul din stalpii economici de piata. Folosirea banilor ca mijloc de schimb si ca unitate de masurare abstracta a valorii a constituit unul din primii mari pasi in formarea logicii economici de piata bazata pe diviziunea muncii. Aceasta inventie a mai facut posibil si transferul averilor la mari distante. Astazi, noi ignoram, de regula, ca inca din Evul Mediu exista un sistem de transfer al averilor banesti sigur si eficace.

Bursa ca piata organizata de capital se poate mandri cu un trecut indelungat. Concentrarea ofertei si a cererii pentru vanzarea si cumpararea, teoretic, a tuturor actiunilor de capital ale unei tari intr-o singura sala de negociere de cateva sute de metri patrati, a raspuns din cele mai vechi timpuri necesitatilor de interventie pe piata ale intreprinzatorilor. Imaginati-va un intreprinzator care vrea sa investeasca, dar nu are fondurile necesare si nu vrea sa riste sigur. Pe de alta parte, imaginati-va un investitor care vrea sa intervina pe piata sa investeasca, dar nu stie unde. Ambii se duc la bursa, compara si decid. Altfel ar fi trebuit sa viziteze, fiecare pe rand, unul diferite surse de finantare, altul diferite intreprinderi, pierzand zile si chiar ani la rand pana sa se decida.

De cand exista bursa, ea a constituit un excelent barometru de prosperitate al societatii. Oamenii isi protejeaza averea nu sub forma de faina - pe care intr-un an o mananca deja gargaritele - nici sub forma de lei-bancnote - pe care in Romania intr-un an ii "mananca" inflatia -, ci sub forma de actiuni de capital sau alte instrumente financiare. Bursa a mai constituit un barometru al dezvoltarii culturale a fiecarei epoci sau regiuni ale lumii. Daca o combinatie de elemente de pace, democratie si liberalizare economica a constituit terenul ideal pentru dezvoltarea burselor, o combinatie de elemente de dictatura, economie centralizata si stare de razboi a constituit terenul cel mai neprielnic al dezvoltarii burselor.

Termenul de "bursa" este in general gresit utilizat, in afara de burse de valori si burse de materii prime, in lume exista burse de minereuri, burse de imbracaminte, de piese auto, burse pentru amatorii de autovehicule de epoca, burse filatelice si numismatice, burse de opere de arta si numeroase asemenea manifestari. Existenta lor nu este decat o concentrare punctuala a ofertei si a cererii care satisface nevoile vanzatorilor si cumparatorilor. O piata "lichida" - pe care se incheie un numar nu numai foarte mare de tranzactii, dar si cu un grad foarte marc de probabilitate ca aceste tranzactii vor avea loc - nu este numai consecinta intalnirii la timp a unei oferte importante cu o cerere echivalenta. Ea are nevoie, in prealabil, de formarea pretului in conformitate cu piata. Pentru scopul colectionarilor filatelici, de exemplu, o piata nu poate atinge o lichiditate sustinuta pentru ca bursele lor (ca si in cazul colectionarilor de arta, colectionarilor de monede etc.) sunt organizate sporadic, negocierile pentru aceleasi produse nu tin decat cateva ore si nu deservesc o regiune suficient de marc a unei tari sau a lumii. Produsele lor nu sunt omogene pe loturi si pe categorii.

In privinta, burselor de valori, mentinerea aceluiasi nivel de lichiditate este o conditie indispensabila a formarii pretului in conformitate cu piata. Negocierile sporadice si limitarea lor in timp sunt total ineficace pentru realizarea unei bune lichiditati a pietei bursiere. Contrar tranzactiilor cu obiecte rare, continuitatea facto­rului timp, la bursa de valori, joaca un rol predominant. Daca un amator de monede rare poate cauta o piesa dorita mai multe luni sau ani de zile, cumparatorul sau vanzatorul de titluri de valori vrea sa efectueze imediat tranzactia la care s-a decis. Pentru el tranzactionarea permanenta practicata de bursa informatizata constituie forma ideala de schimb.

In aceste conditii, bursa rezolva cel mai bine problema centrala a economiei de piata care este aceea a repartizarii capi­talului intre diferitele sectoare ale economici si o face de o maniera rapida, eficace si la un pret in conformitate cu piata. Bursele actuale de valori au suferit un proces de evolutie care a durat secole de la debutul lor modest cu efecte numai pe plan local. Rezultatul prezumat al acestei evolutii este bursa electronica deschisa 24 ore din 24, direct accesibila lumii intregi. Oare cate burse va avea lumea la sfarsitul acestei evolutii? Se tinde catre o bursa unica, deocamdata, pe zone monetare cu un volum de tranzactii cam de circa 300 miliarde de lire sterline la bursa din Londra pentru zona lirei sterline, de exemplu, bursa care de mult timp are o importanta mondiala. Germanii sunt constienti de importanta acestei tendinte si, de unde inainte aveau mai multe burse relativ mici. si-au restructurat bursele de valori concentrandu-le in una singura.

Ne putem imagina deja, intr-un viitor nu prea indepartat titlurile de valori ale tuturor companiilor multinationale din lume negociate intr-o singura bursa mondiala, intr-o astfel de competitie, s-ar putea ca locul de negociere si tranzactionare a cvasi totali tatii capitalului mondial sa poate fi cuprins in palma, din cauza miniatu­rizarii echipamentelor electronice.

In acest fel bursele nu au numai o importanta macroeco­nomica, ci contribuie hotarator la globalizarea pietei mondiale.