Determinarea nevoii de fond rulment

Dimensionarea prin metoda analitica sau sintetica a stocurilor de valori de exploatare necesare desfasurarii continue a activitatii curente a intreprinderii, in conditii de utilizare judicioasa a capitalurilor banesti constituite din surse interne sau din afara, este o etapa hotaratoare in aprecierea necesarului de capitaluri pentru ciclul de exploatare (NFRE).

Insa, nevoia de fond de rulment din exploatare - NFRE - are in vedere in cadrul activelor de exploatare nu numai plasamentele de capitaluri in stocuri ci si in alte elemente de active circulante. Astfel, o parte a capitalurilor este imobilizata in creante fata de terti evidentiate fie in contul 'Clienti', pe baza de facturi de expediere a produselor sau de executare a lucrarilor, prestare a serviciilor, fie in efecte comerciale de primit, respectiv efecte comerciale acceptate de intreprindere, titluri care reflecta politica de credit comercial acordat de intreprindere. Daca, creantele fata de debitorii intreprinderii sunt, in general, imobilizari ineficiente de capital, fiind expresia pagubelor si daunelor aduse intreprinderii, o parte a lor pot avea un oarecare caracter de permanenta. De asemenea, intreprinderea inregistreaza imobilizari de capitaluri in cursul perioadei (lunii) si din decontari neincheiate cu bugetul statului. Este vorba, in principal, de taxa pe valoarea adaugata deductibila inregistrata in facturile de aprovizionare a materiilor prime si materialelor consumabile de la furnizori.

Totodata, NFRE ia in calcul si pasivele de exploatare, reflectate in datorii minime si permanente (stabile) ale intreprinderii fata de terti (alti agenti economici, salariatii proprii, bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale) amanate la plata fata de momentul datorarii, datorita sistemului de decontare a platilor practicat in economie sau a termenelor fixe de plata legiferate prin acte normative adoptate de puterea legislativa sau executiva a tarii.

In mod concret, pasivele stabile provin din:

♦ obligatii cu termene fixe de plata stabilite prin conventii, contracte sau acte normative: modul de plata a salariilor, asigurarilor si protectiei sociale aferente, a impozitului pe profit si taxei pe valoarea adaugata colectata in facturile de expediere a produselor sau a facturilor de lucrari si servicii prestate clientilor, a decontarilor prin plati planificate pentru consumurile de energie electrica, energie termica, apa, gaze naturale cand aceste consumuri sunt insemnate;

♦ obligatii cu termene aleatoare de plata, si anume: datorii fata de furnizori pentru aprovizionari, din modul de preliminare a fondurilor pentru plata concediilor de odihna la intreprinderile cu productie sezoniera, in special, din modul de preliminare in costuri a fondurilor pentru efectuarea reparatiilor capitale sau din modul de primire si cheltuire a garantiilor pentru efectuarea reparatiilor la bunurile de folosinta indelungata in perioada de garantie in contul furnizorului. Daca intreprinderea utilizeaza titlurile de credit pentru plata obligatiilor fata de furnizori, pasivele stabile din aprovizionari reflecta creditul comercial primit de intreprindere.

In functie de caracterul termenelor de plata a obligatiilor, fixe sau intamplatore, determinarea pasivelor stabile se face prin doua metode:

- pasive stabile determinate prin metoda soldurilor zilnice;

- pasive stabile determinate direct pe elemente de datorii.

Deci, nevoia de fond de rulment de exploatare, NFRE se determina, astfel:

NFRE = A_e - P_e

in care:

A_e = active de exploatare, respectiv plasamentele de capitaluri in stocuri de materii prime, productie neterminata, produse finite precum si in creante fata de terti (creditul comercial acordat clientilor, TVA deductibila);

P_e = pasive de exploatare (pasive stabile).

Determinarea NFRE se poate face in doua moduri:

- in forma valorica;

in zile din cifra de afaceri.

Determinarea NFRE in forma valorica se poate realiza intr-un model simplificat in care plasamentele se efectueaza in stocuri si creante iar obligatiile se concretizeaza in datorii fata de furnizori, salariati, bugetul asigurarilor sociale, bugetul statului pentru TVA, conform modelului din tabelul 3.1.

Calculul valoric al NFRE Tabelul nr. 3.1.

Nota:

, = consumul de materii prime in anul curent si respectiv in anul de baza;

= durata medie de stocare a materiilor prime in anul de baza;

= stocul mediu de materii prime in anul de baza;

,= productia exercitiului in cost complet in anul curent si respectiv in anul de baza;

= durata medie de stocare a produselor finite in anul de baza;

= stocul mediu de produse finite in anul de baza;

= productia vanduta in pret de vanzare fara si respectiv  cu TVA in anul curent si anul de baza;

 = durata de rotatie a clientilor; nr. mediu de zile de acordare credit comercial clientilor;

= soldul mediu al clientilor in anul de baza;

  = durata de rotatie a furnizorilor; nr. mediu de zile de primire a creditului comercial de la furnizori;

= soldul mediu al furnizorilor in anul de baza;

= fondul de salarii lunar;

c= cota de asigurari si protectie sociala in functie de grupa de ramuri in care se incadreaza intreprinderea.

exemplu: La o societate comerciala se cunosc urmatoarele date:

a) contul de profit si pierdere la sfarsitul anului se prezinta astfel (lei):

b) productia se vine uniform de-a lungul exercitiului, clientii platind astfel:

35% imediat;

40% la o luna;

25% la doua luni.

c) aprovizionarile se fac regulat cu plata furnizorilor la o luna;

d) salariile sunt platite la o luna de la inregistrarea in cheltuielile lunii aferente;

e) cota de asigurari si protectie sociala este de 50% si se plateste odata cu salariile;

f) TVA se inregistreaza si plateste conform legilor in vigoare, cota fiind de 19%;

g) stocul de materii prime si materiale consumabile corespunde in medie pentru 15 zile;

h) stocul de produse finite corespunde pentru 5 zile de productie;

i)  toate celelalte cheltuieli se platesc imediat;

j) capitalul permanent este de 75000 lei iar activele imobilizate la valoarea contabila neta sunt de 59000 lei.

Sa se determine fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si sa se asigure echilibrul financiar.

Rezolvare:

NFRE se determina conform relatiei:

NFRE = A_e - P_e

a). Determinarea activelor din exploatare (Ae):

1) Stocul de materii prime si materiale  consumabile:

5000 lei

2) Stocul de produse finite:

= 4305,5 lei

3) Creantele fata de clienti:

Valoarea productiei vandute, in preturi inclusiv TVA, aferenta fiecarei zile a intervalului este:

= 1057,7 lei/zi

Creantele fata de clienti se defalca in functie de intervalele la care clientii efectueaza plata, astfel:

- 35% x 1057,7 x 0= 0

- 40% x 1057,7 x 30 = 12692,4 lei

- 25% x 1057,7 x 60 = 15865,5 lei

T Cl = 12692,4 15865,5 = 28557,9 lei

4) TVA deductibila:

TVA_d = 1583,3 mii lei

TOTAL Ae : 1) + 2) + 3) + 4) =

= 5000 + 4305,5 + 28557,9 + 1583,3 =  39446,7 lei

b) Determinarea pasivelor din exploatare (Pe):

1) Furnizori:

=11899,9 lei

2) Salariati:

x 1

Cheltuielile cu personalul includ fondul de salarii si asigurarile si protectia sociala:

110000 = FS₁ + 0,5 FS₁

FS₁ = 110000/1,5 = 73333,3 lei

= 6111,1 lei

3) Asigurari si protectie sociala:

= 3055,5 lei

4) TVA colectata:

TVA_c = 4222,2 lei

TOTAL Pe: 

1) + 2) + 3) + 4) =

= 11899,9 + 6111,1 + 3055,5 + 4222,2 = 25288,7 lei

Determinarea NFRE:

NFRE = Ae - Pe = 39446,7 - 25288,7 = 14158 lei

Determinarea FR:

FR = 75000 - 59000 = 16000 lei

FR > NFRE T excedentul de trezorerie (E_T) va fi:

E_T = FR - NFRE = 16000 - 14158 = 1842 lei

Determinarea NFRE in zile din cifra de afaceri se poate realiza intr-un model simplificat, considerand plasamentele si obligatiile aceleasi ca in modelul valoric, conform tabelului 3.2.

Tabelul 3.2.

Calculul NFRE in zile din cifra de afaceri

Nota:= cifra de afaceri previzionata pentru anul de plan exprimata in costuri si in pret de vanzare fara TVA.

Celelalte notatii sunt explicitate in nota la tabelul 5.1.

Odata ce s-a stabilit o corelatie intre NFRE si CA, pentru exercitiile viitoare daca nu intervin modificari structurale esentiale in continutul cifrei de afaceri, nevoia de fond de rulment din exploatare va reprezenta cota procentuala din cifra de afaceri sau se determina in functie de cifra de afaceri zilnica previzionata si nevoia de fond de rulment in zile din cifra de afaceri.

In afara nevoii de fond de exploatare, nevoia de fond de rulment globala (NFRG) mai cuprinde si nevoia de fond de rulment aferenta activitatii financiare si activitatilor extraordinare sau nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE).

Deci:

NFRG = NFRE + NFRAE

Dupa stabilirea nevoii de fond de rulment globala se urmareste acoperire financiara a acesteia cu capitaluri banesti din circuitul intern al intreprinderii sau provenite din afara intreprinderii.