LICHIDITATEA FINANCIARA

LICHIDITATEA FINANCIARA

Analiza lichiditatii financiare a unei intreprinderi se sprijina pe bilantul contabil, ca expresie la un moment dat a patrimoniului, ce se comensureaza ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor din pasiv.

Lichiditatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderilor de a se transforma in bani activele de care dispun, respectiv posibilitatea de a mobiliza activele prin transformarea lor in bani, in scopul asigurarii unui circuit normal al fondurilor si realizarea unei activitati eficiente.

Intr-o abordare de ansamblu lichiditatea financiara poate fi comensurata indirect, prin unii indicatori, cum ar fi: marimea pietei - direct proportional, in sensul ca o piata mare are o influenta favorabila asupra lichiditatii; termenul de mobilizare - invers proportional, intrucat cu cat termenul este mai lung, lichiditatea este mai mica etc.

Din acest punct de vedere putem intalni trei grade de lichiditate financiara:

Lichiditatea primara, formata din active sub forma mijloacelor banesti in cont, in casa, plafoane de credit disponibile;

Lichiditatea secundara, formata din stocuri de marfuri vandabile, produse cu desfacere asigurata, creante usor mobilizabile;

Lichiditatea tertiara, constituita pe seama productiei neterminate, a stocurilor peste necesar ce pot fi valorificate, creante cu scadente indepartate etc. Mijloacele fixe n-au nici un grad de lichiditate, ele nefiind destinate vanzarii.

In principiu, lichiditatea financiara este cu atat mai buna cu cat lichiditatea primara este mai buna, insa nu intotdeauna lichiditatea primara foarte mare reprezinta un avantaj pentru firma. Intreprinderea n-are interesul sa-si mentina toate activele sale sub forma banilor in casa sau in cont, intrucat aceasta situatie nu-i poate aduce o rentabilitate corespunzatoare.

Un grad de lichiditate medie poate fi exprimat sub forma raportului dintre lichiditatile primare si total active banesti din intreprindere. Raportul va capata valori intre zero si unu: are valoarea zero, cand toate activele sunt capital banesc si valoare unu, cand toate activele sunt bani lichizi.

De asemenea, in termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se intelege capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt cu ajutorul activelor circulante.

Aprecierea lichiditatii globale pe baza de bilant se face prin fondul de rulment si diversi coeficienti de lichiditate.

Fondul de rulment, reprezentat de capitalul permanent utilizat pentru finantarea activelor circulante, intereseaza nu numai intreprinderea, ci si creditorii acesteia, care vad in fondul de rulment posibilitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt. Prin urmare, fondul de rulment marcheaza riscul de lichiditate. Este, in acelasi timp, un indicator de echilibru financiar, facand legatura intre conturile de activ si pasiv, ceea ce creeaza posibilitatea de a analiza exigibilitatea pasivelor in raport cu lichiditatea activelor.

Ca indicator de echilibru financiar si de lichiditate, fondul de rulment permite aprecieri privind posibilitatea finantarii imobilizarilor din capitalul permanent, motiv pentru care se mai numeste indicator de finantare a imobilizarilor sau indicatorul imobilizarii capitalului.

Fondul de rulment =

In aceasta varianta de calcul, cu cat indicatorul > 1, cu atat lichiditatea financiara este mai buna, fondul de rulment putand fi utilizat la acoperirea datoriilor cu exigibilitati mai mici de un an.

Daca rezultatul raportului este mai mare decat unu, rezulta un fond de rulment net pozitiv, care reprezinta un semn favorabil asupra echilibrului financiar al intreprinderii, in sensul ca acesta este pregatita sa faca fata oricaror exigente ale datoriilor pe termen scurt. Daca rezultatul raportului este egal cu unu, rezulta un fond de rulment net neutru, adica intreprinderea nu dispune de fond de rulment. Daca rezultatul raportului este mai mic decat unu, rezulta un fond de rulment net negativ, care desemneaza dificultati previzibile sub aspectul lichiditatii si echilibrului financiar.

Ca parte a capitalului permanent, fondul de rulment este destinat finantarii activelor circulante intrucat, cantitativ, este partea care depaseste nevoile de finantare ale activelor imobilizate, astfel:

Fondul de rulment = Capital permanent - Active imobilizate

Cu cat fondul de rulment este mai mare, cu atat creste gradul de lichiditate financiara, de aceea el este un indicator sintetic de analiza a lichiditatii exprimand regula finantarii minime.6

Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii, pornind de la structura bilantului financiar (etajul inferior al acestuia). In fapt, ratele masoara capacitatea de plata a intreprinderii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt.

Ratele de lichiditate sunt semnificative in cazul unei comparatii intre intreprinderile din acelasi sector sau intre ratele cronologice realizate de aceeasi intreprindere.

Gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt, este dat de un sistem de rate de lichiditate, care cuprinde:

rata lichiditatii generale (globale);

rata lichiditatii reduse;

rata lichiditatii imediate.

Rata lichiditatii generale (R_LG) sau rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare, reprezinta un mod de exprimare relativa a fondului de rulment financiar.

Lichiditatea generala (curenta) reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Lichiditatea globala se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5)7, in jurul valorii 2, valoarea minima acceptata fiind 1.

R_LG =

Valoarea supraunitara dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentru banca, un grad de siguranta, in acordarea noilor credite, concretizat in existenta unui fond de rulment financiar care ii permite intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in miscarea activelor circulante, sau a unor deteriorari in valoarea acestora. Cu cat raportul este mai mare decat 1, cu atat intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta de trezorerie care ar putea fi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor. De asemenea, situatia poate sugera o blocare nerentabila a fondurilor in stocuri greu vandabile sau creante incerte.

Daca lichiditatile sunt mai mici decat exigibilitatile potentiale (RLG), inseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt, nu sunt acoperite, in principiu, de capitalurile circulante, astfel ca fondul de rulment financiar a devenit negativ. Aceasta situatie sesizeaza faptul ca intreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor de finantare. Valoare subunitara a raportului nu prezinta pericol, in conditiile in care gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceasta inseamna ca stocurile se reduc treptat, pentru a putea achita datoriile exigibile pe termen scurt, fara a stanjeni continuitatea productiei, iar datoriile se reinoiesc in mod constant.

In ceea ce priveste evolutia lichiditatii nu este suficient ca raportul sa fie supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia sa fie crescator. O evolutie descendenta a lichiditatii, ilustreaza o activitate in declin, creditorii trebuind sa fie circumspecti in acordarea de noi imprumuturi.

Rata lichiditatii reduse (rapide) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati.

R_LR =

Sau

R_LR =

Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt (cel mult prin avansuri si aconturi primite de la clienti). In general, raportul este subunitar si nu produce dificultati, in conditiile in care intreprinderea dispune de stocuri sanatoase si previziuni de trezorerie corecte.

In teoria economica, sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0,8 si 1 ar reprezenta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala,8 sau chiar intre 0,65 si 1, fiind necesara interpretarea cu prudenta a marimii acesteia prin luarea in calcul a unor aspecte privind corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor si a furnizorilor si structura creantelor (numar de clienti, ponderea lor in totalul creantelor etc.).

Rata lichiditatii imediate (R_LI) sau rata capacitatii de plata imediata, caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile (disponibilitatile) existente. Ea asigura interfata elementelor celor mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.

R_LI =

Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii imediate mai mare de 0,3. Capacitatea de plata este o rezultanta a fluxurilor materiale si banesti, un efect si o conditie a rotatiei de ansamblu a fondurilor si a echilibrului financiar, fiind satisfacatoare atunci cand firma dispune de lichiditati si alte valori transformabile imediat in moneda corespunzatoare acoperirii obligatiilor scadente. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, cum ar fi, folosirea neeficienta a resurselor disponibile. O valoare redusa a ratei de lichiditate imediata poate fi compatibila cu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale, detinand in schimb valori de plasament, creante, stocuri usor lichidabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor imediate.10

Un indicator utilizat de bancile comerciale pentru analiza starii de lichiditate a intreprinderilor solicitatoare de credit este indicatorul lichiditate patrimoniala (LP).

LP = * 100

Se apreciaza ca o lichiditate patrimoniala este buna atunci cand valoarea este mai mare sau cel putin egala cu 100%, in timp ce o lichiditate sub 100% se considera necorespunzatoare.

Lichiditatea patrimoniala este un indicator ce caracterizeaza calitatea activitatii economico-financiare si mentinerea echilibrului financiar. Gradul de lichiditate scade cand mijloacele banesti sunt avansate in elemente de active circulante cu o rotatie incetinita sau intrerupta (marfuri greu vandabile, clienti neincasati la timp etc.).

Este necesar de a actiona permanent pe linia mentinerii unui nivel optim al lichiditatii, ceea ce este realizabil, asigurand permanent o structura corespunzatoare a activelor, care sa nu ridice probleme la vanzarea lor intr-un termen cat mai scurt.12