I. Prezentarea generala a societatii

Denumirea societatii :

Denumirea societatii este S.C. DOMUS S.R.L., asa cum se va specifica in orice act, scrisoare sau publicatie emanand de la societate.

Forma juridica a societatii:

S.C. DOMUS S.R.L. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul societatii.

3. Sediul societatii:

Sediul societatii este in Romania, judetul Arad, localitatea Arad, Str.Stefan Cicio Pop Nr.17. Societatea poate avea si are, dupa cum se specifica in statut, sucursale, filiale, reprezentante, agentii situate si in alte localitati.

4. Durata societatii:

Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie Arad.

Societatea s-a infiintat in anul 1991.

Asociatii:

Societatea s-a infiintat in 1991 prin aportul asociatului unic Botka Pavel, dar in 2001 societatea va avea doi asociati: Botka Pavel si Dohor Eniko.

Obiectul de activitate al societatii:

Decoratiuni interioare, tapetari, zugravit, confectionat jaluzele, draperii, perdele, corpuri de iluminat, faiantari, lucrari de tamplarie interioara, operatiuni de import si mai ales comercializarea tuturor obiectelor specifice domeniului de decoratiuni interioare pe piata externa si interna, vanzari en-gros si vanzari en-detail prin cele doua magazine sau puncte de lucru, si anume: cel situat pe Str.Stefan Cicio Pop Nr. 17 si cel din Piata Romana.

Societatea va comercializa marfurile cuprinse in obiectul de activitate pe piata interna prin magazinele proprii la preturi cu amanuntul cat si prin contracte speciale cu alti agenti economici, la preturi cu ridicata.

II. Situatia economico-financiara a firmei pe baza indicatorilor economico-financiari

1. Capitalul social ( Cs) se constituie la infiintarea societatii comerciale prin aportul in natura ( bunuri ) si/sau numerar ( bani ) al asociatilor. Capitalul social este egal cu valoarea partilor sociale . Asociatii ce detin cote din capitalul social sunt considerati coproprietari ai societatii comerciale. Ei beneficiaza de venituri sub forma dividendelor din profitul net obtinut, care se calculeaza dupa inchiderea exercitiului anual.

Capitalul social se imparte in:

Capital subscris, capital pe care proprietarii firmei s-au angajat sa-l depuna;

Capital subscris nevarsat (nedepus), care reprezinta partea capitalului subscris ce nu a fost inca pusa la dispozitia societatii de catre proprietari;

Capital subscris varsat, capital subscris si depus sub forma de bani sau aport in natura, dupa caz.

In momentul infiintarii societatii in 1991 capitalul social era fixat la suma de 100.000 lei impartit in 20 parti sociale in valoare de 5.000 lei fiecare in intregime subscrise de asociatul unic Botka Pavel. Aportul era aport in numerar si suma de 100.000 lei a fost varsata in cont pe numele si la dispozitia asociatului unic.

Statutul societatii cuprinde clauze privind majorarea capitalului, reducerea capitalului si cesiunea partilor sociale.

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii asociatului unic prin aport in numerar sau in natura, sau din beneficiile cuvenite lui. Partile sociale nou rezultate se vor inregistra in Registrul Asociatilor, in care se vor inscrie numele si prenumele, domiciliul fiecarui asociat, precum si transferul partilor sociale .

Potrivit acestei clauze din statut s-a majorat capitalul social in decursul anilor potrivit urmatorui tabel.

Mii lei

Anul
Capitalul Social

Valoarea capitalului social in prezent este de 128.500.000 lei, ultima majorare fiind facuta in anul 2001, de la suma de 12.100.000 lei, aport de capital in numerar, la 128.500.000 lei din care 116.000.000 lei aport in natura si 12.500.000 lei aport in numerar.

Suma de 116.000.000 lei reprezinta contravaloarea autoutilitarei furgon marca Mercedes 609 D. Se modifica totodata si structura capitalului social pe asociati.

Asociatul Botka Pavel va avea un aport la capital de 124.000.000 lei divizat in 1.240 parti sociale a 100.000 lei partea sociala, din care 116.000.000 lei aport in natura si 8.000.000 lei in numerar.

Asociatul Dohor Eniko va avea un aport la capital de 4.500.000 lei divizat in 45 de parti sociale a 100.000 lei partea sociala, aport in numerar.

2. Cifra de afaceri ( CA )

Cifra de afaceri cuprinde veniturile:

din vanzarea marfurilor ( in comert );

din vanzarea produselor finite ( in industrie );

serviciile facturate ( in domeniul prestarilor de servicii ).

Suma vanzarilor si serviciilor facturate reprezinta cifra de afaceri a firmei S.C. DOMUS S.R.L. care reflecta o latura importanta a dimensiunii activitatii economice.

Evolutia cifrei de afaceri a firmei pe ultimii 5 ani se prezinta astfel:

Mii lei

Cifra de afaceri se afla in continua crestere vanzarile si prestarile de servicii sunt aducatoare de venituri importante firmei.

3. Productivitatea muncii ( W ):

Productivitatea muncii este o forma a eficientei economice. Ea caracterizeaza gradul de dezvoltare si utilizare a bazei tehnico - materiale a firmei. Eficienta cu care sunt folosite resursele, exprimata prin randamentul factorilor de productie se determina raportand rezultatele obtinute la eforturile depuse. Productivitatea muncii reprezinta eficienta fortei de munca si se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si numarul de angajati.

Se cunosc urmatoarele forme de productivitate a muncii:

productivitatea muncii unui lucrator, privita la nivelul fiecarui loc de munca;

productivitatea unei sectii sau magazin, punct de lucru etc, care este o medie a productivitatii lucratorilor sectiei respective;

productivitatea globala a firmei este productivitatea obtinuta la nivel de firma.

4. Salariul:

Este o forma de venit, o parte a valorii nou create, care in urma procesului de distributie este insusita de catre lucratori, in urma activitatii depuse de ei pentru obtinerea rezultatelor nete de productie. Salariul, prin definitie prezinta deci suma de bani ce i se cuvine celui care munceste, pentru efortul depus. Din alt punct de vedere, cel al firmei, salariul reprezinta o cheltuiala.

Marimea salariului exercita o influenta puternica asupra conditiilor de munca. Costul de productie se calculeaza ca si suma dintre cheltuielile materiale si cele salariale ale firmei.

CS = CT - CM

Unde, CS - cheltuielile salariale

CT - costul total de productie

CM - costul material

Forma de salarizare practicata de societate este cea mixta, deoarece salariile personalului administrativ sunt fixate la o anumita suma, iar cele ale personalului ocupat cu prestarile de servicii si cu vanzarea de marfuri variaza.

5.Veniturile si cheltuielile:

Veniturile (V) sunt sume incasate sau de incasat pentru livrarile de marfuri, executarea de lucrari, prestarea de servicii, realizarea de comenzi, care revin exercitiului in care s-au efectuat cheltuielile pentru producerea lor.

Cheltuielile (C) sunt consumurile de bunuri si servicii pentru obtinerea de venituri din vanzari si alte venituri care revin unui exercitiu contabil.

Atat veniturile cat si cheltuielile pot fi clasificate in trei categorii in functie de operatiile care le genereaza:

- operatiile de exploatare

- operatiile exceptionale

- operatiile financiare

Am analizat veniturile si cheltuielile firmei S.C. DOMUS S.R.L. in anul 2001 din acest punct de vedere:

Mii lei

S.C. DOMUS S.R.L. are doua laturi majore de activitate, si anume , vanzarea de marfuri in domeniul decoratiunilor interioare si prestarea de servicii, si este foarte importanta delimitarea veniturilor dupa criteriul provenientei lor in analiza eficientei activitatii.

Structura veniturilor din exploatare

Mii lei

6. Profitul:

Cea mai uzuala definitie a profitului in forma absoluta este ca diferenta intre venit si cheltuieli. Astfel se obtine profitul brut al firmei. Dupa scaderea din profitul brut a impozitului pe profit (25%) se obtine profitul net.

Pr_brut = V - Ch

Pr_net = Pr_brut - I_Pr

Profitul firmei S.C. DOMUS S.R.L. este un profit comercial, deoarece valorifica capitalul in sectorul comercial.

Am analizat profitul S.C. DOMUS S.R.L. in ultimii 5 ani, in marime absoluta si se poate observa o continua crestere, ceea ce sugereaza eficienta activitatii si demonstreaza faptul ca S.C. DOMUS S.R.L. ocupa un loc important pe piata marfurilor de decoratiuni interioare.

Mii lei

EVOLUTIA PROFITULUI NET

IV.Aspecte teoretice, aplicatie practica si interpretarea rezultatelor calculelor privind principalii indicatori statistici

Un indicator statistic este o expresie numerica a determinarilor calitative ale fenomenelor si proceselor social-economice, determinata cu ajutorul unor tehnici si procedee statistico-matematice specifice. Indicatorii statistici pot fi primari si derivati.

Indicatorii statistici primari sunt masuri absolute obtinute prin agregarea valorilor individuale si care reflecta aspecte cantitative ale fenomenului inregistrat.

Indicatorii statistici derivati reflecta aspecte calitative privind fenomenul inregistrat si se obtin prin prelucrarea marimilor absolute prin abstractizare, comparare, estimari, generalizari.

Principalii indicatori statistici derivati sunt marimile medii, alternative si relative.

EXEMPLU:

La S.C.DOMUS S.R.L. se conosc urmatoarele date cu privire la volumul vanzarilor realizate prin reteaua de desfacere, cele doua magazine DOMUS din municipiul Arad, Magazinul A din Str. Cicio Pop si Magazinul B, cel din Piata Romanilor, si personalul de vanzare:

Notatii: pl.- planificat

r.- realizat

Se cere ca pe baza acestor date sa se calculeze:

1. Marimile relative de structura 

2. Marimile relative de coordonare 

3. Marimile relative ale dinamicii

4. Marimile relative de intensitate

5. Marimile relative ale planului 

Marimile relative

Marimile relative sunt indicatori statistici derivati obtinuti prin compararea in spatiu, in timp sau structural a unor date absolute sau indicatori absoluti.

Compararea se poate realiza ca diferenta intre doua valori absolute sau ca raport, iar marimile relative apar ca urmare a realizarii acestei comparari sub forma de raport.

Marime relativa (MR) =x10^K

K = (1, 2, 3, . n)

Forma cea mai uzuala a marimilor relative este cea a procentelor. (k=2).

1. Marimile relative de structura:

M.R.S.=

Pentru vanzari:

M.R.S._2006/A= 72,72 %

M.R.S._2006/B = 27,27 %

M.R.S._2007pl/A = 62,5 %

M.R.S._2007pl/B = 37,5 %

M.R.S._2001r/A = 64,28 %

M.R.S._2001r/B = 35,71 %

In 2000 ponderea unitatii A in vanzarile totale este de 72,72 %. Ponderea planificata pentru 2001 era sa scada la 62,5 %, dar a scazut mai putin la 64,28 %, adica cu 8,44 % fata de cel preconizat care era o scadere cu 10,22 %.

Aceasta scadere a vanzarilor unitatii A se datoreaza faptului ca magazinul A nu mai comercializeaza tapet, acest sortiment principal de marfa fiind pus la dispozitia clientilor numai in magazinul B, pentru o crestere a vanzarilor magazinului B.

Pentru personal :

M.R.S._2000/A= 66,66 %

M.R.S._2000/B = 33,33 %

M.R.S._2001pl/A = 75 %

M.R.S._2001pl/B = 25 %

M.R.S._2001r/A = 68,42 %

M.R.S._2001r/B = 31,57 %

In ceea ce priveste structura personalului se remarca faptul ca magazinul A a ocupat o pondere de 66,66 % din totalul de angajati al firmei in anul 2000, pentru 2001 si-a planificat o crestere la 75 %, dar efectiv s-a realizat doar o crestere la 68,42 %, adica o crestere cu 1,76 %.

2. Marimile relative de coordonare:

M.R.C. =

Pentru vanzari:

M.R.C_A/B/2000 = 266 %

M.R.C_B/A/2000 = 37,5 %

M.R.C_A/B/2001pl = 166,66 %

M.R.C_B/A/2001pl = 60 %

M.R.C_A/B/2001r= 180 %

M.R.C_B/A/2001r = 55,55 %

Vanzarile unitatii B reprezinta 37,5 % din vanzarile unitatii A in 2000. S-a planificat o crestere a ponderii unitatii B la 60 % in 2001, dar efectiv s-a realizat o crestere la 55,55 %.

Pentru personal :

M.R.C._A/B/2000 = 200 %

M.R.C._B/A/2000 = 50 %

M.R.C._A/B/2001pl = 300 %

M.R.C._B/A/2001pl = 33,33 %

M.R.C._A/B/2001r= 216,66 %

M.R.C._B/A/2001r = 46,15 %

In 2000 numarul salariatilor magazinului A este dublu fata de B (200 %), se planifica pentru 2001 ca numarul lor sa fie triplu, dar de fapt ponderea lor va fi de 216,66 %.

3. Marimile relative ale dinamicii:

Caracterizeaza variatia in timp (perioada 2000-2001) a vanzarilor si a numarului de lucratori comerciali.

M.R.D. =

Pentru vanzari :

Total : M.R.D._2001r/2000 = 127,27 %

Pentru magazinul A: M.R.D._2001r/2000 = 112,5 %

Pentru magazinul B: M.R.D._2001r/2000 = 166,66 %

Vanzarile totale au crescut cu 27,27 %, s-a inregistrat o crestere mai mare a vanzarilor la magazinul B cu 66,6 % si la magazinul A cu 12,5 %.

Pentru personal:

Total : M.R.D._2001r/2000 = 126,66 %

Pentru magazinul A: M.R.D._2001r/2000 = 130 %

Pentru magazinul B: M.R.D._2001r/2000 = 120 %

Numarul de lucratori comerciali a crescut pe ansamblu cu 26,66 %, de la 15 salariati in 2000 la 19 in 2001, la magazinul A de la 10 la 13, cu 30 %, la magazinul B de la 6 la 6 cu 20 %.

4. Marimile relative ale intensitatii:

Sunt marimi obtinute prin compararea a doua fenomene diferite ca natura, dar intre care exista o legatura sau o corelatie logica.

M.R.I. =

De exemplu astfel se determina productivitatea muncii ca raport intre cifra de afaceri (volumul vanzarilor ) si numarul de angajati.

W =

Pentru vanzari:

Total: M.R.I.₂₀₀₀ = 73,33 mil lei

M.R.I._2001pl = 75 mil lei

M.R.I._2001r = 73,68 mil lei

Per total in 2000 productivitatea muncii pe lucrator comercial era de 73,33 mil lei, pentru 2001 s-a preconizat o crestere a acesteia la 75 mil lei, dar s-a realizat numai o crestere la 73,68%.

Petru magazinul A: M.R.I.₂₀₀₀ = 80 mil lei

M.R.I._2001pl = 62,5 mil lei

M.R.I._2001r = 69,23 mil lei

Petru magazinul B: M.R.I₂₀₀₀ = 60mil lei

M.R.I._2001pl = 112,5 mil lei

M.R.I._2001r = 83,33 mil lei

5.Marimile relative ale planului :

Aceste marimi sunt foarte importante in conducerea unei firme. Cei doi indicatori de baza pe care ii vom calcula sunt:

a)      Indicatorul sarcinii de plan

b)      Indicatorul de indeplinire a planului

I_sp=

M.R.P. :

I_ip=

Unde, x_pl - nivelul planificat al vanzarilor pentru 2001

X₂₀₀₀ - nivelul vanzarilor in 2000 ( perioada de baza )

X_r - nivelul realizat al vanzarilor in 2001

Total: I_sp = 109,09%

I_ip = 116,66%

Pentru magazinul A: I_sp = 93,75%

I_ip = 120%

Pentru magazinul B:I_sp = 150%

I_ip = 111,11%

Indicatorul sarcinii de plan arata ca pentru anul 2001 fata de 2000 s-a planificat doar o mica crestere a vanzarilor cu 0,09%, deoarece la magazinul A s-a preconizat diminuarea vanzarilor cu 6,25%. Firma si-a propus insa cresterea vanzarilor cu 50% in magazinul B.

Se poate observa de asemenea, dupa cum arata indicatorul de indeplinire al planului ca s-au realizat cresteri in vanzari fata de cele planificate cu 16,66% per total firma, respectiv la cele 2 magazine cu 20% si 11,11%.

V. Concluzii si propuneri

Societatea care s-a infiintat in 1991 a avut o evolutie buna pe baza unor strategii de dezvoltare cu obiective realiste.

Astfel de la un mic magazin a evoluat, a deschis mai multe magazine in municipiu si a inceput sa colaboreze cu furnizori si clienti en-grosisti din intreaga tara si nu numai. Majoritatea sortimentelor comercializate sunt importate din Ungaria.

Profitul firmei, dupa cum arata graficul din prima parte este in continua crestere.

Putem afirma ca o influenta importanta asupra cresterii segmentului de piata a firmei si a cifrei de afaceri il are metoda de management, cea a conducerii prin obiective.

Ambele activitati de baza ale firmei sunt eficiente, aducatoare de profit aproape in aceeasi masura, 57% respectiv 42%.

Totusi problema cu care se confrunta firma este riscul de a aduce noi sortimente de marfa, moderne, deoarece clientii nu prea cumpara ceea ce nu cunosc.

Exista si in momentul de fata sortimente de marfuri care nu se vand deoarece clientii nu cunosc utilitatea lor si usurinta de folosire.Solutia ar putea fi o campanie de promovare a acestor tipuri de marfuri.

Sunt insa unele marfuri a caror piata a cunoscut o expansiune considerabila in ultimii ani. Aici se incadreaza marfurile din gama variata a mochetelor si a tapetului.

Pentru o evolutie buna si cresterea profitului trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii, ca de exemplu:

asigurarea clientilor cu marfuri si servicii de calitate si la preturi accesibile;

crearea de conditii pentru a asigura o buna logistica a marfurilor;

integrarea spatiului comercial intru-un loc benefic activitatii de vanzare;

asigurarea unei campanii publicitare cu scopul de a se face cunoscut in fata clientilor;

efectuarea unor cercetari despre clientii firmei si despre opiniile si nevoile, cerintele lor;

Politica comerciala a societatii trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte:

mentinerea pietei de prestari servicii, care este aducatoare de importante venituri, si a caror crestere este in continua expansiune;

imbunatatirea pietei acelor marfuri care se vand mai greu sau nu sunt cunoscute de catre clienti;

renuntarea la comercializarea acelor marfuri a caror piata se afla in declin si importul unor noi marfuri care este in concordanta cu cerintele pietei;

imbunatatirea calitatii si eventual lansarea unor noi servicii oferite de catre firma pentru o cat mai buna satisfacere a nevoilor clientilor;

mentinerea cotei de 41% din piata in municipiul Arad si eventual marirea acesteia in urmatorii 5 ani, extinderea pietei si in judetele vecine.

Strategia comerciala are in obiectiv stategia de lupta concurentiala si cea de specializare pe piata.

BIBLIOGRAFIE:

1. Silviu Szentesi, Sergiu Rusu, Radu Cureteanu - Statistica activitatii economice ,Editura Mirton, Timisoara 2005

2. Silviu Szentesi - Bazele statisticii pentru managementul afacerilor, Editura Universitatii "Emanuel", Oradea 2000

Silviu Szentesi - Statistica pentru managementul afacerilor - aplicatii, Editura Edy Optic, Arad 2000

Nicolescu, Verboncu - Management ,Editura Economica, Bucuresti 1999